4,378 matches
-
n.). Pentru a spori misterul, există o serie de străzi în apropiere de Charring Cross, considerat în secolul al XVII-lea ca fiind centrul Londrei. Aceste străzi au fost construite pe proprietatea ducelui, având niște denumiri interesante: George Court, Villiers Street, Duke street, Of Alley și Buckingham street. Străzile marcau reședința ducelui, York House, din care astăzi nu a mai rămas decât Water Gate, intrarea în Grădinile Victoria Embarkment. Dacă alăturăm primul cuvând din denumirile acesor străzi obținem numele și titulatura
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
a spori misterul, există o serie de străzi în apropiere de Charring Cross, considerat în secolul al XVII-lea ca fiind centrul Londrei. Aceste străzi au fost construite pe proprietatea ducelui, având niște denumiri interesante: George Court, Villiers Street, Duke street, Of Alley și Buckingham street. Străzile marcau reședința ducelui, York House, din care astăzi nu a mai rămas decât Water Gate, intrarea în Grădinile Victoria Embarkment. Dacă alăturăm primul cuvând din denumirile acesor străzi obținem numele și titulatura ultimului amant
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
serie de străzi în apropiere de Charring Cross, considerat în secolul al XVII-lea ca fiind centrul Londrei. Aceste străzi au fost construite pe proprietatea ducelui, având niște denumiri interesante: George Court, Villiers Street, Duke street, Of Alley și Buckingham street. Străzile marcau reședința ducelui, York House, din care astăzi nu a mai rămas decât Water Gate, intrarea în Grădinile Victoria Embarkment. Dacă alăturăm primul cuvând din denumirile acesor străzi obținem numele și titulatura ultimului amant al regelui Iacob: George Villiers
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
cu 12 jucători care concurau unii împotriva celorlalți, folosind pistoale Nel-spot 007. Inițial aceste pistoale au fost folosite de serviciul forestier, pentru marcarea copacilor care urmau a fi tăiați. Printre jucători s-au numărat: un angajat al bursei de pe Wall Street, Hayes Noel, Robert Gurnsey, autorul documentarului “Pumping Iron”, Charles Gaines și alți nouă participanți. Jocul consta în capturarea steagului. Învingătorul, Ritchie White, a capturat toate steagurile, fără să tragă nici o împușcătură, câtă iscusință! Aprilie 1982 Primul teren în aer liber
Activităţi Sportiv-recreative şi de timp liber: paintball, mountain bike şi escaladă. by Balint Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/321_a_640]
-
relație cu recurența, variația, intensitățile fluctuante și diferența și că mișcarea ritmică a jazzului depinde de un idiom muzical și deschide un spațiu artistic în care muzicianul își modelează identitatea muzicală. În Putting Words on the Back of Rhythm: Woolf, Street Music and The Voyage OutEmma Sutton dezvoltă ideile Virginiei Wolf despre ritmul înțeles ca forță generativă și epistemologică, despre ritmul animat, autonom, intenționat, care vânează și determină selecția cuvintelor. În Finding Rhythm in Julio Cortazar’s Los Premios Peter Dayan
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
exacte, economie, geografie, management, marketing, biblioteconomie etc. Peste 3870 publicații periodice, zona acoperită 1971 prezent. Articole integrale și/sau rezumate. 13. News U.S. National Newspaper http://proquest.umi.com/login cea mai importantă colecție de ziare internaționale: The New York Times, The Wall Street Journal, USA TODAY, Chicago Tribune, Los Angeles Times, The Guardian, The Washington Post etc. ( 500 titluri, 350 full-text ). 14. ProQuest Science Journals http://proquest.umi.com/login 15. ProQuest Social Sciences Journals http://proquest.umi.com/login Științe sociale. Peste
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
funcționeze la începutul secolului al XVIII-lea. Un timp, literatura, lipsită de foștii ei susținători și încă nu pe deplin sprijinită de publicul cititor, a avut o situație economică mai proastă. Prima parte a vieții iui Samuel Johnson în Grub Street și felul în care 1-a sfidat pe Lordul Chesterfield ilustrează aceste schimbări. Și totuși, numai cu o generație în urmă, Alexander Pope a izbutit să facă avere cu traducerea lui din Homer la care nobilimea și lumea universitară au
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
ale gustului care au loc în zilele noastre par să reflecte rapidele schimbări sociale din ultimele decenii și relația în general laxă care există între artist și public. Izolarea de societate a scriitorului modern, ilustrată de fenomene cum sunt Grub Street, viața boemă, Greenwich Village, scriitorii americani expatriați, reclamă un studiu sociologic. Socialistul rus G. V. Plehanov este de părere că teoria "artei pentru artă" apare atunci când artiștii simt o contradicție de nerezolvat între țelurile lor și țelurile societății căreia U
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
Editura Meridiane, București, 1980. Gilbert, K. E. și Kuhn, H., Istoria esteticii, traducere de Sorin Mărculescu, Editura Meridiane, București, 1972. Goethe, J. W. von, Theory of colours, traducere de Charles Lock Eastlake, introducere de Deane B. Judd, John Murray, Albemarle Street, Londra, 1840. (variantă online recorectată la http://www.mifami.org/eLibrary). Goodnow, J. Katherine, Kristeva in focus - from film theory to film analysis, Berghahn Books, New York &Oxford, 2010. Grance, la Ashley, Basic Critical theory for photography, Focal Press, Oxford, 2005
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
date. În cazul de față, ceea ce percepem prin intermediul contemplației unui obiect de artă sunt caracteristicile unei naturi speciale - ale artei. J. W. von Goethe, Theory of colours, traducere de Charles Lock Eastlake, introducere de Deane B. Judd, John Murray, Albemarle Street, Londra, 1840. (variantă online recorectată la http://www.mifami.org/eLibrary) 14 Cf. George Dickie, The art circle, Haven, New York, 1984. 15 Cf. Samuel Alexander, Beauty and Other Forms of Value, Thoemmes Press, Londra, 2003. 16 În înterogarea operei de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
politicii externe americane. Simplitatea teoriei a contribuit mult la popularitatea sa. Ea identifica o serie de grupuri care au profitat în mod evident de pe urma războiului, cum ar fi producătorii de tehnică militară (așa-numiții fabricanți de muniții), bancherii internaționali („Wall Street”) ș.a.m.d. Deoarece au profitat de război, înseamnă că au avut interesul să-l declanșeze. Astfel, profitorii războiului se transformă în „instigatori la război”, „diavoli” care planifică războaie pentru a se îmbogăți. În timp ce marxiștii extremiști echivalează capitalismul cu imperialismul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
noastră, tânjește după o explicație care să fie atât simplă, cât și plauzibilă. Oferind această explicație, interpretarea economică liniștește opinia comună. Îndeplinește pentru acțiunea politică o funcție similară celei îndeplinite de teoriile rasiale. Oferă în „instigatorii la război de pe Wall Street” sau „furnizorii de muniție” simboluri ușor accesibile care pot fi folosite în acțiunea politică - cum au și fost - ca teren de antrenament. În conformitate cu teoria, pot fi luate măsuri „pentru a face imposibil profitul de pe urma războiului” sau pentru a restricționa comerțul
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ediție americană: 1966). SCHNAPPER Dominique (1994), La Communauté des citoyens. Sur l’idée moderne de nation, Paris, Gallimard. TONNIES Ferdinand (1977), Communauté et société: catégories fondamentales de la sociologie pure, trad. fr., Paris, Retz (prima ediție germană: 1887). WHYTE William (1996), Street Corner Society. La structure sociale d’un quartier italo-américain, trad. fr., Paris, La Découverte (prima ediție americană: 1943). YOUNG Michael și WILLMOTT Peter (1983), Le Village dans la ville, trad. fr., Ed. du CDI (prima ediție engleză: 1957). Φ APARTENENȚĂ
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În 1994-1995, Asia de Sud-Est În 1997, Rusia În 1998 și Argentina În 2001-2002. Chiar și Statele Unite au cunoscut o schimbare negativă În acest sens Începând cu anul 2000, care a ajuns și În Europa, o cădere brutală a cursurilor afectând Wall Street-ul și celelalte centre financiare În 2001 și 2002. Climatul afacerilor s-a deteriorat considerabil În perioada recentă, marcată de „spargerea bulei” Internet, de scandalurile legate de falsurile contabile ale unor mari societăți (Enron, Worldcom, Ahold etc.), de complezența organelor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
drept „lași”, „cultivând arta retragerii sau a fugii”, „corupți”, „nerecunoscători față de sacrificiile făcute de soldații americani morți În Franța În cel de-al doilea război mondial”, „motivați de josnice interese materiale”, „maimuțe capitulante mâncătoare de brânză”. Un ziarist de la Wall Street Journal Îl califică pe Jacques Chirac drept „șobolan urlător” și „proxenet al lui Saddam”, iar un alt ziar Îl numește pe Dominique de Villepin „oleaginos”. Anatema se transformă În injurii rasiste atunci când un organ de presă neoconservator Îi acuză pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
crede, dar am să-ți spun. Mie că nu-mi vine să cred”. Mama spune: „Ce s-a întâmplat, Jake? Spune-ne”. „Stai jos, nu vei crede ce îți spun. Am mers cu bucățica de hârtie la intrarea din Locust Street.” Aici erau locurile ieftine. „Mâinile îmi tremurau, iar portarul s-a uitat pe hârtie și mi-a spus: «Dar sunteți la intrarea greșită. Mergeți la intrarea din Broad Street»”. Tata s-a dus la ușa cealaltă și a spus: „Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
spun. Am mers cu bucățica de hârtie la intrarea din Locust Street.” Aici erau locurile ieftine. „Mâinile îmi tremurau, iar portarul s-a uitat pe hârtie și mi-a spus: «Dar sunteți la intrarea greșită. Mergeți la intrarea din Broad Street»”. Tata s-a dus la ușa cealaltă și a spus: „Nu am fost niciodată la intrarea din Broad Street”. Portarul se uită pe bucata de hârtie și spune: «Veniți cu mine». Am coborât pe coridorul central. Nu am mai fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
iar portarul s-a uitat pe hârtie și mi-a spus: «Dar sunteți la intrarea greșită. Mergeți la intrarea din Broad Street»”. Tata s-a dus la ușa cealaltă și a spus: „Nu am fost niciodată la intrarea din Broad Street”. Portarul se uită pe bucata de hârtie și spune: «Veniți cu mine». Am coborât pe coridorul central. Nu am mai fost niciodată pe acest culmar. Și am mers, și am mers, și am mers, și am ajuns exact la bara
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2130_a_3455]
-
Am fi putut avea idei despre aspecte mai marginale, relevante într-o povestire cu Holmes: conduita menajerelor, a poliției metropolitane, a cerșetorilor și vagabonzilor victorieni (și în general a stratificării sociale). E posibil, de asemenea, să fi ajuns pe Baker Street căutînd - cel puțin metaforic - numărul 221b, rezidența imaginară a lui Holmes. Ceea ce putem spune este că, în încercarea de a găsi un sens unui text, avem la dispoziție numeroase cunoștințe (numite și „cunoștințe extratextuale”, sau „informații asupra lumii”), pe care
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Ținând seama de decalajul orar dintre New York, Londra, Tokyo, Sydney, Frankfurt și Hong Kong, piața globală funcționează în mod continuu, fără întrerupere. Este din ce în ce mai puțin necesar ca tinerele genii ale finanțelor și alți golden boys să se întâlnească efectiv pe Wall Street, la Londra în City sau în Palatul Brongniart din Paris. Concentrarea de experți în programe de calculator este la fel de mare în Silicon Valley sau Bombay ca și în marile centre financiare. Există o contradicție teoretică între interpretarea fenomenelor evocate adineauri
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
Foundation, Inc.", prin înființarea unei filiale a acestei organizații în municipiul București. "The Romanian Atheneum Internațional Foundation, Inc." este o persoană juridică de drept privat, cu scop nelucrativ, avînd sediul principal în Statele Unite ale Americii, Statul New York, 350 East 57-th Street, Suite 8 A, New York 10022. Articolul 2 Filiala română a organizației "The Romanian Atheneum Internațional Foundation, Inc." va funcționa conform statutului prevăzut în anexa la prezența hotărîre, cu respectarea legislației române, si va desfășura în România acțiuni avînd drept scop
HOTĂRÎRE Nr. 282 din 26 mai 1992 privind autorizarea funcţionarii în România a persoanei juridice de drept privat "The Romanian Atheneum Internaţional Foundation, Inc.", prin înfiinţarea unei filiale a acesteia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108647_a_109976]
-
Ministrul culturii, Ludovic Spiess Anexă 1 "THE ROMANIAN ATHENEUM INTERNAȚIONAL FOUNDATION, INC.", FILIALA ROMÂNĂ STATUT Articolul 1 Denumirea "The Romanian Atheneum Internațional Foundation, Inc.", persoană juridică de drept privat, cu caracter nepatrimonial, avînd sediul în orașul New York, 350 East 57-th Street, Suite 8 A, New York 10022 - U.S.A., înființează o filială pe teritoriul României, cu denumirea: "The Romanian Atheneum Internațional Foundation, Inc." - filiala română. Articolul 2 Sediul Sediul filialei este în stradă Braziliei nr. 32, București. Sediul poate fi schimbat în
HOTĂRÎRE Nr. 282 din 26 mai 1992 privind autorizarea funcţionarii în România a persoanei juridice de drept privat "The Romanian Atheneum Internaţional Foundation, Inc.", prin înfiinţarea unei filiale a acesteia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108647_a_109976]
-
Foundation, Inc.", prin înființarea unei filiale a acestei organizații în municipiul București. "The Constantin Brîncuși Internațional Foundation, Inc." este o persoană juridică de drept privat, cu scop nelucrativ, avînd sediul principal în Statele Unite ale Americii, Statul New York, 350 East 57-th Street, Suite 8 A, New York 10022. Articolul 2 Filiala română a organizației "The Constantin Brîncuși Internațional Foundation, Inc." va funcționa conform statutului prevăzut în anexa la prezența hotărîre, cu respectarea legislației române și va desfășura în România acțiuni avînd drept scop
HOTĂRÎRE Nr. 281 din 26 mai 1992 privind autorizarea funcţionarii în România a persoanei juridice de drept privat "The Constantin Brîncuşi Internaţional Foundation, Inc.", prin înfiinţarea unei filiale a acesteia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108646_a_109975]
-
Ministrul culturii, Ludovic Spiess Anexă 1 "THE CONSTANTIN BRÂNCUȘI INTERNAȚIONAL FOUNDATION, INC.", FILIALA ROMÂNĂ STATUT Articolul 1 Denumirea "The Constantin Brîncuși Internațional Foundation, Inc.", persoană juridică de drept privat, cu caracter nepatrimonial, avînd sediul în orașul New York, 350 East 57-th Street, Suite 8 A, New York 10022 - U.S.A., înființează o filială pe teritoriul României, cu denumirea: "The Constantin Brîncuși Internațional Foundation, Inc." - filiala română. Articolul 2 Sediul Sediul filialei este în stradă Braziliei nr. 32, București. Sediul poate fi schimbat în
HOTĂRÎRE Nr. 281 din 26 mai 1992 privind autorizarea funcţionarii în România a persoanei juridice de drept privat "The Constantin Brîncuşi Internaţional Foundation, Inc.", prin înfiinţarea unei filiale a acesteia. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108646_a_109975]
-
Articolul 1 Se autorizeaza funcționarea, pe teritoriul României, a filialei Societății "Canadian Executive Service Organizațion" (C.E.S.O.), persoana juridică de drept privat, fără scop lucrativ, cu sediul în orașul Toronto, Suite 2000, 415 Yonge Street, M5B 2E7, statul Ontario - Canada. Articolul 2 Filiala va desfășura în România, cu respectarea legii, activități privind: a) acordarea, la cerere, de asistența în procesul de privatizare; ... b) asigurarea, la cerere, de asistența agenților economici în procesul de restructurare, rentabilizare
HOTĂRÎRE nr. 460 din 12 august 1992 privind autorizarea funcţionarii în România a filialei Societăţii "Canadian Executive Service Organizaţion". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108750_a_110079]