10,831 matches
-
a tensiunii arteriale. Cercetări adiacente asupra nivelului secreției de imunoglobină (IgA salivară) au evidențiat că acesta este mai mic la subiecții bine antrenați (L.T. Mackinnon, 1996), fapt care susține teoria conform căreia nivelul ridicat de antrenament poate crește indicele de stres fiziologic și psihic la sportivi. Considerăm că printre practicanții activităților sportive sunt extrem de puține persoane care să nu fi ascultat muzică în timp ce alergau, sau cel puțin să fi văzut sportivi făcând acest lucru. Efectele muzicii din timpul eforturilor aerobe specifice
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
amatori și chiar și profesioniști, practicarea joggingului desculț a determinat mulți specialiști din domeniul medical să-și arate dezacordul și să sublinieze riscurile pentru cei care aleg această formă de alergare. Argumentele lor: riscul foarte mare pentru apariția fracturilor de stres, cauzate de lipsa de protecție a tălpilor și de eliminarea amortizării șocului la contactul cu solul realizată de către încălțăminte; solicitări excesive, cu efecte negative, la nivelul tendonului lui Ahile, la nivelul mușchilor gambei; uzură ridicată la nivelul articulației genunchiului, ca
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
ramuri sportive consumul energetic nu depășește 9 calorii/minut. Exemplul nr.6 Specialiști ai Universității din Aquila (Italia), au dat publicității rezultatele unui studiu, conform căruia tipul aerob de efort practicat în timpul sarcinii ar reduce percepția durerii și nivelul de stres în timpul fazei de travaliu (la naștere). Exemplul nr.7 Interacțiunea dintre greutatea corporală și efectele practicării efortului fizic de durată a reprezentat pentru unii specialiști un subiect de cercetare original. Ei au încercat să stabilească dacă viteza de deplasare în timpul
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
jogging, în opinia noastră). Exemplul nr.10 Un studiu al Cooper Institute for Aerobics Research (SUA), efectuat asupra unor subiecți de sex masculin, practicanți ai unor activități sportive ca joggingul și sporturile cu rachetă (activități care implică eforturi moderate și stres crescut asupra articulațiilor), a evidențiat faptul că riscul de osteoartrită la nivelul șoldului sau genunchilor scade 38% la subiecții practicanți de jogging, comparativ cu riscul la care sunt supuși bărbații care nu practică astfel de activități. Exemplul nr.11 Kai-Hong
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
prin activități de stimulare. În condițiile existenței potențialului crativ, a inteligenței, imaginației și motivației, creativitatea poate fi inhibată de factori sociali (învățământ șablonat, pregătire unilaterală, climat conformist) și psihici (teama de grașeală, tendința exagerată de a fi cel mai bun, stresul, fixitatea funcțională). Școala trebuie să stimuleze creativitatea elevilor și să ofere cadrul în care acesta se poate manifesta. Învățarea prin descoperire aduce o contribuție însemnată la dezvoltarea creativității și a comportamentului creator. Metoda are funcție formativă complexă pentru că se adresează
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
ca atare în unele lucrări de specialitate valorificată cu precădere în vederea stimulării creativității copiilor, respectiv nivelului verbal al comunicării. Caracteristici și repere aplicative ( Ca formă alternativă de comunicare pentru copiii preșcolari (și nu numai), precum și ca metodă de reducere a stresului, desenul capătă astfel valori/funcții specifice în cadrul demersului instructiv-educativ reflectat de activitățile de educare a limbajului (și de alte tipuri de activități derulate în grădiniță): funcție instrumentală în condițiile valorificării desenului ca mijloc de exprimare: desenează imaginea preferată din poezie
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
dispar. În fundul scenei se mai întrezăresc, parcă, vreo două perechi de fantoșe. Ambiguitatea învăluie totul (dramaturgul își plimbă îndemînatic degetele pe această claviatură). A fost o întîmplare aievea? Sau un vis urît?... În fine, bine că a trecut. După atîta stres, nu strică să ne mai destindem. Dar nu!... Relaxarea nu durează, fiindcă, dumnezeule, pacostea stă să reînceapă! Blestemul nu s-a sfîrșit și nici nu are cum să se curme cîtă vreme mentalul sperios și pleoștit al blajinilor din "apartamentul
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
candidatului sau unele idei de viitor ale acestuia. Interviul sub presiune urmărește reacțiile candidatului în condiții de presiuni psihice, conducătorul interviului adoptând o atitudine agresivă. Acest tip de interviu se recomandă în cazul locurilor de muncă unde se lucrează sub stres. e) Probele de selecție reprezintă modalitățile prin care se obțin, prin testare, date tipice asupra comportamentului candidaților. În acest mod se măsoară obiectiv aptitudinile și capacitatea de muncă, precum și o serie de însușiri psihice și aptitudini ale candidaților. Sunt cunoscute
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
a fost o întâmplare, se mai poate conta pe o asemenea șansă in viitor? Ce ar trebui făcut pentru a înainta pe următoarele trepte ale carierei? Merită a fi făcut efortul pentru a urma planul de carieră profesională? Cât din stresul profesional actual este cauzat de necunoașterea următorilor pași în dezvoltarea carierei? Organizațiile realizează evaluarea performanțelor angajaților la nivel organizațional pe baza unor fișiere, specifice fiecărei funcții, care conțin date cu privire la cunoștințele profesionale, deprinderile, experiența, comportamentul și alte condiții necesare pentru
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
contradicții formative 2.1. Conflictele valorice și exigențele formării Constatăm, uneori, că cel ce urmează să fie educat - copilul, tânărul, chiar adultul - se află la intersecția unor influențe formative divergente, contradictorii, ce nu se leagă Între ele și care produc stres și confuzie beneficiarului. Una poate Învăța copilul de la părinți, de pildă, și alta i se spune la școală. Ceva i se propune În așezămintele de Învățământ, și altceva i se inoculează prin mass-media. De multe ori, chiar la nivelul aceleiași
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
cu răspunsurile noastre, ci pentru a ne ridica, dimpreună cu ei, din Întrebare În Întrebare, tot mai sus, spre zările cunoașterii. 2.4. Servituțile evaluării Fiecare dintre noi a resimțit pe propria piele „povara” evaluării, respectiv tensiunea de dinaintea unui examen, stresul inerent al derulării acestuia, reverberațiile lui În timp asupra persoanei În cauză. În loc ca acest proces să fie transformat Într-o „sărbătoare” a câștigului, a „binecuvântării” roadelor acumulate, a evidențierii unei identități, evaluarea continuă să fie percepută ca una dintre
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
natură tehnică reorganizează țesutul aptitudinal-comportamental al persoanei, ordonează solicitările În plan psihic impunând o anumită stabilizare până ce apare un nou produs, cu alte solicitări. Dacă ritmicitatea apariției de noi repere tehnice este prea mare, ființa intră Într-o stare de stres adaptativ, cu reverberații negative și asupra altor paliere ale conduitei persoanei. Pe de o parte, noul produs tehnic trebuie să se bazeze pe cât mai mulți algoritmi procedurali ai lanțului de produse anterioare, să nu presupună „rupturi” comportamentale, manevre inversate ce
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ceea ce cunosc, numai la noi se naște o astfel de „febră” a examenelor. Copii bătuți toată ziua la cap, vânătoarea de profi dispuși să-și facă bine treaba, identificarea broșurilor cu variantele de subiecte și rezolvările corespunzătoare, certuri În familie, stres cu nemiluita etc. Alții, de prin alte părți, știu să-și rezolve cu calm aceste lucruri. Fără mare gălăgie, fără irosiri de energie. Aproape că nu e simțită trecerea de la un nivel la altul al școlii, fără tensiuni și zvârcoliri
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
mă refer la cele de după 1989, căci Înainte nu era cazul); ce greu era să obții viza, ce puțini bani aveam, ce griji ne făceam cu transportul, unde (și de cât) mâncam, dormeam, etc... De o bună bucată de vreme, stresul cauzat de plecarea În străinătate se diminuase simțitor. Voulez-vous un peu de vin? ne Întreabă la un moment dat stewardesa. Oui, bien sur, răspunde profesorul. Du vin blanc, s’il vous plaît... Et du rouge, un petit peu, pour mon
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
dificultățile și necazurile provocate de cutremur. Amenințările proferate la adresa mea nu s-au materializat, dar am avut alte greutăți neașteptate. La câteva săptămâni de la cutremur, prof. dr. Laugier din Geneva mi-a diagnosticat apariția unei pelade a bărbii, explicată prin stres și emoții puternice. Vindecarea a durat vreo doi ani. Despre costurile suportate personal, nu se mai pune problema. În avalanșa preocupărilor pentru trimiterea spre țară a asistenței internaționale, m-am gândit și la propria locuință din București. În fapt, aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
în sensul că efectele violenței televizuale se manifestau mai acut la băieți. Din perspectivă fiziologică, expunerea la violență televizuală echivalează, ca efecte pe termen scurt, cu expunerea la situații de violență reală, ceea ce determină reacții emoționale de teamă, anxietate și stres. „Pe termen lung însă, expunerea frecventă la scene de violență contribuie la o desensibilizare a spectatorului care se obișnuiește cu violența. (Ț) Mesajele (violente - n.m.) pot induce o percepție mai favorabilă a violenței care se consolidează pe termen lung” (idem
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
victorii . Șansa afirmării sau teama de eșec , de o eventuală dezamăgire , în cadrul unei competiții , reprezintă unul din cei mai puternici agenți stresanți pentru un sportiv. Ipoteză Lucrarea este o analiză a unuia din principalii factori psihici perturbatori ai performanței sportive: “stresul”. Aceasta s-a format ținând cont de importanța atribuită pregătirii psihologice a sportivului în vederea capacitării la maxim a acestuia și a obținerii celor mai bune rezultate în plan competițional. Pregătirea pentru concurs cuprinde întreg ansamblul de acțiuni, măsuri și eforturi
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
Zi de zi, lumea sportului are parte de situațiile specifice lipsei de adaptare a sportivilor față de condițiile de competiție , căderi și răsturnări de situații, precum și la situații de “euforie” ce duc la victorii strălucite sau la apariția de noi recorduri. Stresul precompetițional: Spre deosebire de antrenament , concursul are o foarte mare încărcătură emoțională , ceea ce duce sistemul psihocomportamental în stare de limită. Stresul influențează într-un mod caracteristic activitatea sportivă prin: creșterea numărului de greșeli, scăderea nivelului mediu de coordonare și precizie a mișcărilor
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
căderi și răsturnări de situații, precum și la situații de “euforie” ce duc la victorii strălucite sau la apariția de noi recorduri. Stresul precompetițional: Spre deosebire de antrenament , concursul are o foarte mare încărcătură emoțională , ceea ce duce sistemul psihocomportamental în stare de limită. Stresul influențează într-un mod caracteristic activitatea sportivă prin: creșterea numărului de greșeli, scăderea nivelului mediu de coordonare și precizie a mișcărilor, oscilația rezultatelor, obținerea în concurs a unor rezultate mult mai scăzute comparativ cu cele din cadrul antrenamentelor etc. Situațiile solicitante
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
la probabilitatea producerii unor accidentări etc. 4. Stresori ai semnificației exterioare - generați de posibila pierdere a prestigiului datorită înfrângerii în competiția sportivă, de consecințele neîndeplinirii obiectivelor propuse, de anticiparea pierderilor profesionale și materiale etc. Metode și tehnici de diminuare a stresului precompetițional În primul rând trebuie să se conștientizeze faptul că stresul trăiește doar în mintea sportivului și în felul în care acesta interpretează situația. În ultimă instantă, nu situația externă cauzează stresul, ci felul în care se gândește la acel
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
generați de posibila pierdere a prestigiului datorită înfrângerii în competiția sportivă, de consecințele neîndeplinirii obiectivelor propuse, de anticiparea pierderilor profesionale și materiale etc. Metode și tehnici de diminuare a stresului precompetițional În primul rând trebuie să se conștientizeze faptul că stresul trăiește doar în mintea sportivului și în felul în care acesta interpretează situația. În ultimă instantă, nu situația externă cauzează stresul, ci felul în care se gândește la acel eveniment, care crează sentimente de stres, anxietate și frică. a) este
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
materiale etc. Metode și tehnici de diminuare a stresului precompetițional În primul rând trebuie să se conștientizeze faptul că stresul trăiește doar în mintea sportivului și în felul în care acesta interpretează situația. În ultimă instantă, nu situația externă cauzează stresul, ci felul în care se gândește la acel eveniment, care crează sentimente de stres, anxietate și frică. a) este necesară conștientizarea faptului că neliniștea , nervii , și agitația de înainte de concurs sunt normale și acceptate . A nu se interpreta greșit crezând
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
să se conștientizeze faptul că stresul trăiește doar în mintea sportivului și în felul în care acesta interpretează situația. În ultimă instantă, nu situația externă cauzează stresul, ci felul în care se gândește la acel eveniment, care crează sentimente de stres, anxietate și frică. a) este necesară conștientizarea faptului că neliniștea , nervii , și agitația de înainte de concurs sunt normale și acceptate . A nu se interpreta greșit crezând că e teamă. Este posibil ca ceea ce se simte să fie nivelul andrenalinei care
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
ca fiind un process impresionant , hipnoza nu este altceva decât o formă de reglare a stărilor psihice. În timpul acesteia , sportivul , dirijat de sugestiile terapeutului, experimentează anumite stări pe care nu le-ar fi putut obține prin alte mijloace. Concluzii Influențele stresului asupra evoluției și performanțelor sportivului de performanță și nu numai au fost demonstrate de multă vreme. Reducerea nivelului stresului prin schimbarea calității reacției la stres, cu și prin intermediul factorilor psihologici, prezintă un semn de sperantă, psihologul sau chiar antrenorul putând
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]
-
sportivul , dirijat de sugestiile terapeutului, experimentează anumite stări pe care nu le-ar fi putut obține prin alte mijloace. Concluzii Influențele stresului asupra evoluției și performanțelor sportivului de performanță și nu numai au fost demonstrate de multă vreme. Reducerea nivelului stresului prin schimbarea calității reacției la stres, cu și prin intermediul factorilor psihologici, prezintă un semn de sperantă, psihologul sau chiar antrenorul putând preveni un număr însemnat de stări generatoare de situații critice, traumatizante din punct de vedere psihic sau fizic. Cunoașterea
ASPECTE PRIVIND PREGĂTIREA PSIHOLOGICĂ A SPORTIVULUI: STRESUL PRECOMPETIȚIONAL. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Victor Stănică () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_808]