334,708 matches
-
elaborate studii dedicate prozei lui Hermann Melville ori Vladimir Nabokov cu improvizații pe tema trupului masculin, de pildă, ori a dansului și feminității, a bătrîneții sau a frigului. Un volum de asemenea proporții imploră o structură, aproape orice fel de structură, altminteri e de necitit. Prin urmare, textele sînt împărțite în mai multe părți, tematic de cele mai multe ori, dar și cronologic. Probabil cea mai consistentă, din punct de vedere al acelei opoziții implicite, la care mă refeream și mai sus, cea
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
mereu fusese prăpăstios, catastrofic, înclinat să se aștepte totdeauna la ce poate fi mai rău ("îngrijorarea, o boală specific iudaică" îi spusese un prieten), paseist ("tot ce era bun aparținea unui anume trecut"), temător de îmbolnăviri și năzuros ("aveam o structură de mofturos și de răzvrătit domestic"), acestea fiind componente ale alcătuirii sale interioare ce puteau sta, neîndoielnic, la rădăcinile nevrozei care-l acaparase și-l distrugea pas cu pas. La fel sunt de luat în seamă și datele lumii din
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]
-
trece astfel în primul plan. Ceea ce, în cadrul organizat al procesului de învățămînt, presupune un efort de învățare conștientizat, care nu se poate dispensa de un bagaj minim de informație științifică. Atît explicitarea mecanismelor complicate presupuse de exprimare, "montarea" și "demontarea" structurilor lingvistice - care, cel puțin în cazul limbii materne, se transmit mai ales pe cale mimetică, prin preluare "din mers", în cursul exercițiului practic al comunicării sociale -, cît și deprinderea normelor limbii literare, care condiționează exprimarea cultivată și corectă, presupun familiarizarea elevilor
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
manualelor alternative, începe să-și spună cuvîntul. Modernizarea procesului didactic în coordonatele impuse de dezideratul formativ, preocupare centrală în activitatea din ultimii ani a pedagogilor români, se manifestă, în măsură variabilă, la nivelul diferitelor "acte didactice". Între altele și în structura materialelor didactice puse la dispoziția elevilor și a profesorilor. O pondere mare între lucrările auxiliare destinate sprijinului procesului didactic au cele care, sub formă de culegeri de teste, însoțite de rezolvări și comentarii și, eventual, de bareme evaluative, urmăresc acomodarea
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
în această lucrare, constituie suportul principal al testelor: fragmentele supuse discuției sînt extrase din opere beletristice, de cele mai multe ori, dar și din lucrări cu caracter științific sau administrativ. Testele se organizează tematic urmărind problematica domeniilor lingvistice indicate de programele școlare. Structura testelor (texte și "cerințe") variază în funcție de specificul temei supuse examinării: testele care detaliază problema abordată (Substantiv, Adjectiv, Articol, Verb, Părți de propoziție, Lexic, Stilistică etc.), se organizează diferit față de cele cu caracter recapitulativ, dar și față de cele care au în
"Gramatica" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16836_a_18161]
-
o pune în chip genuin: există o influență a postmodernismului asupra compoziției? Un răspuns negativ ar atîrna greu, pentru că domeniul umanioarelor e socotit îndeobște drept teritoriu colonizat masiv, sau chiar integral, de postmodernism. După o analiză atentă și cumpătată a structurilor instituționale din domeniul compoziției, precum și a principalelor direcții de gîndire din postmodernism (Foucault, Lyotard, Bourdieu, dar și Clifford Geertz ori mai exoticii postmoderniști provenind din teoria arhitecturii), Faigley se ferește să tragă o concluzie explicită, străduindu-se să lunece precaut
Scrisul și postmodernismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16850_a_18175]
-
nu ca principiu metodologic de abordare a lui Eliade, ci principiu inclus în chiar sistemul de gîndire al acestuia) se află, mai ales la Eliade, într-o mutuală conexiune cu ideea de reconstrucție, de recreare ab initio, urmînd principiile unor structuri paradigmatice, într-o multitudine variată de forme. De altfel, ideea că gînditorul român nu are, de fapt, nici un sistem, fie implicit sau explicit, devine leitmotivul și obsesia recenziei, în sprijinul căreia ecourile subiective ale unor prejudecăți înlocuiesc argumentele reale. Doar
Contradicțiile gîndirii (post?)moderne by Elena Bortă () [Corola-journal/Journalistic/16851_a_18176]
-
Precizarea "editorială" a lui Șerban Foarță este mult mai mult decît o lămurire a cititorului - este o introducere în atmosfera cu totul specială a cărții. Cele cîteva cuvinte ale marelui poet schimbă complet datele lecturii; un duet secund intervine în structura rigidă a lucrării de doctorat. Cele două muze aflate în duet/l sînt muzica și poezia; o alăturare care a devenit, la scurt timp după celebra afirmație a lui Verlaine, un puternic loc comun în critica literară a primei jumătăți
Duet secund antifonic by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16859_a_18184]
-
exemplu marfă bună "se spune, depreciativ, despre un om șmecher sau imoral"). Oricum, evoluția semantică - explicabilă poate și prin elipsă (din marfă bună) - e marcată de obicei de o intonație specifică, exclamativă. Între construcțiile în care apare cuvîntul, să amintim structura marfă de... (tipul minune de...) - "Marfă de știre!" (EZ, 2315, 2000, 10) și mai ales tiparul superlativ dezvoltat rapid în ultima vreme, bazat pe repetarea cuvîntului: "P. s-a mai lăudat în anumite împrejurări că, dacă va ajunge șef ..., își
"Marfă" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16862_a_18187]
-
dincolo de mai mari sau mai mici dezamăgiri, ori de retorica sacrificiului de sine, Kolodny se străduiește să-și prezinte propria activitate de decan ca fiind o reușită nu totală, dar remarcabilă. Fiecare capitol stipulează existența unei probleme grave existente în structura universității americane la modul general: racolarea de noi cadre didactice și angajarea lor pe termen lung sau nelimitat conform unor criterii îndelung criticate (așa-numitul sistem tenure) sau conceperea unui curriculum care să fie adresat unei populații de studenți din ce în ce mai
Restanța viitorului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16867_a_18192]
-
părți din electoratul românesc, ne pune la adăpost în fața acuzei de politizare a unei teme culturale dacă spunem, la fel de clar, că PDSR este un partid demolator. Demolator la propriu, în accepțiunea proletaro-șantierescă a termenului, adică desfăcător de forme articulate, de structuri gata constituite. Și el nu este doar un demolator oarecare, o simplă victimă a unui exces de temperament sau a vreunei pierderi de sine din pricina cine știe cărei defecțiuni hormonale, ci unul calculat, rece, meticulos și... programatic. Spus mai direct, PDSR este
Vocația demolării by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16865_a_18190]
-
că ideea acestei cărți s-a născut în timp ce lucra la Dicționarul cultural al județului Teleorman, ca o primă etapă. De aici prin raportarea la biografia eminesciană (din perioada 1867-1869), la opera și mai ales la publicistica, s-a conturat chiar structura cărții. Totuși relațiile lui Eminescu cu Teleormanul sunt puține. Cele biografice se reduc la două "treceri" prin Teleorman în 1867 prima, în compania trupei teatrale a lui Iorgu Caragiale și a doua în 1868 cu trupa de teatru a lui
Trasee eminesciene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16876_a_18201]
-
de nicăieri și nu e subjugat de nici un fel de cutume supra-individuale, cosmopolitul e liber ca pasărea cerului. Fiecare gest pe care îl face, fiecare decizie pe care o ia, sînt rezultatul deliberării sale interioare și ele reflectă strict o structură personală, neinfluențată de norme și convenții colective. O lume formată din cosmopoliți ar fi, dacă e să urmăm raționamentul lui Jason Hill, o lume de indivizi unici în sens absolut. O lume în care fiecare din noi este stăpînul său
Cosmopolitanismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16883_a_18208]
-
arde să voteze legi. Unii știu de pe acum că nu mai au loc pe liste, alții se întreabă dacă partidul lor va trece pragul electoral și destui par mai degrabă dispuși să blocheze legile, din secrete motive clientelare. Unei asemenea structuri parlamentare i se poate cere votarea noului buget? Teoretic, da, practic, mai degrabă nu. Asta însă în ipoteza că partidele ar accepta decalarea alegerilor. Or, nu e cazul. PDSR a anunțat că nu vrea așa ceva, PRM, la fel, asta ca să
Jocurile politice ale verii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16886_a_18211]
-
și decadentismului mult hulit. Profilul său liric atît de comentat, totuși greu de cristalizat, păstrează o sumă de trăsături eterogene. Punctul de plecare este simbolist zice cu dreptate Mircea Scarlat. Intervin, apoi, felurite fracturi în tehnica de construcție și în structura limbajului artistic încît poetul va fi, pe rînd, atras și respins de simbolism. Atras de unele modele (tipare) cu succes sigur, respins cînd le incorporează în combinații distanțate pe planul imaginarului de convențiile inițiale. Așa stînd lucrurile bacovianismul, în punctul
Mutații în interpretarea modernismului by Henri Zalis () [Corola-journal/Journalistic/16914_a_18239]
-
pe acelea ale unei confesiuni existențiale profunde și prelungi. Construcția cromatică, oricît ar părea ea de spontană, se sprijină, întotdeauna, pe memoria unei rigori analitice, după cum semnul plastic, desenul, modulul definit ca atare, ies din hieratica axiomei grafice, explodează în structuri irepresibile și forțează, pînă la anulare, limitele pînzei. Există, în această dorință de organizare și de acoperite a suprafețelor mari, a spațiilor din tablou și de dincolo de ramele sale, o puternică tentație a posesiunii, a supunerii simbolice a realului, a
Permanențe 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16916_a_18241]
-
ar da de înțeles schema dihotomică de mai sus. Într-un anume fel, Florin Ciubotaru se continuă pe sine însuși, conservîndu-și suficiente caracteristici deja acreditate, după cum, într-o altă perspectivă, el se instalează decis într-o nouă vîrstă a creației. Structură artistică duală prin constituția sa profundă, manifestîndu-se pînă acum alternativ - cînd diafan și imponderabil, cînd imaginînd forme definite, cu arhitecturi și geometrii stabile -, Florin Ciubotaru își conservă și în noile lucrări aceste dominante, aducîndu-le însă în simultaneitate. Dacă e să
O negație a cenușii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16933_a_18258]
-
nobil, cum este marmura, a cărui destinație era exclusiv una comercială, acest proiect a ajuns acum unul de o maximă coerență, îmbrăcînd și o riguroasă formă instituțională. Gîndită ca o fundație cu activitate muzeistică, avînd ca profil arta contemporană, această structură este și ea o noutate absolută prin faptul că proiectează prima instituție muzeală cu caracter privat din România. Așadar, cea de-a treia ediție nu mai este acum o simplă consecință a industriei de marmură, ci prima realizare concretă a
Cărbunari 2000 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16898_a_18223]
-
și Poetizați, poetizați... (1970). Așadar nu o simplă reeditare, ci un regal prozastic într-o singură carte. Într-un cuvînt adresat cititorului (scris în 1969), Gellu Naum își exprimă clar atitudinea față de proză: "I-aș spune cititorului că, datorită pesemne structurii mele intime, cristalizarea lentă a prozei nu m-a atras niciodată prea mult. În plus, poezia (înțeleasă înainte de orice ca mod de viață) mi-a anihilat a priori avantajele oricărei premeditări." Suprarealismul din Zenobia este un atac programatic împotriva "premeditării
Persoana întîi singular by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16946_a_18271]
-
în care se zbate o însemnată parte a populației. Încît ei pot veni cu un mesaj al rupturii de actuala stare de lucruri. Ceea ce și fac. Ei pot, la fel de ușor, să afirme că vor continua pe drumul integrării României în structurile occidentale. Și fac și acest lucru. Li s-ar putea reproșa că n-au făcut-o cînd s-au aflat la putere. În această direcție merge, deocamdată cel puțin, președintele Constantinescu, străduindu-se să activeze memoria alegătorilor și temerile lor
Startul prezidențiabililor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16958_a_18283]
-
chiar într-un deținut în sensul propriu al termenului. Spiritul său extrovertit, dornic de comunicare, de jubilare într-o colectivitate receptivă, ajunge a fi intoxicat, nevoit a fabrica antidoturi: "calambururi, parafraze discreditante, aglutinări, paradoxe și multă, multă ironie". Frondeurul prin structură ajunge a fi un frondeur din obligație, a-și transforma, altfel spus, gratuitatea spiritului într-un torturant proces de defensivă, de disculpare, de atac. Astfel apare, sub condeiul său, termenul de "victimologie" și teoria corespondentă. Ceea ce ni se înfățișează cu
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
fel de poligon pe care ne exersam psihologic îndemînarea de a proiecta libertatea ca orizont vast, ca spațiu incomensurabil, dar și ca drum explicit către Istanbul. După 1990, totul s-a schimbat brusc și definitiv. Lumea și civilizația europeană și structurile euro-atlantice s-au transformat radical și au devenit, peste noapte, realități determinate și ținte legitime într-o enormă aspirație către normalitate și adevăr. Celor 2 ore de televiziune românească li s-a mai alăturat cifra 4 și, dacă tot s-
Chinurile unei nașteri amînate (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16971_a_18296]
-
secțiune la alta, cînd nu se repetă sub altă înfățișare, de-a dreptul. Dar un criteriu ordonator trebuia găsit și e bine că a fost cel tematic. Vorbele de duh sau pildele lui Cilibi Moise se dovedesc a fi, prin structură, o paremiologie populară, broșurelele sale ținînd perfect de ceea ce se numește literatură sapiențială. A o reciti, azi, e de tot folosul și, de ce nu aș spune, bogată în înțelesuri și chiar de haz pururea făcător de bine. "Dumnezeu, observă filosoful
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
Domnia sa a avut amabilitatea să ofere cititorilor români acest eseu - din care publicăm mari fragmente - despre ambivalența și ambiguitatea pragului, temă atît de tulburătoare în anul 2000 care marchează prag de secol și de mileniu. Ospitalitatea poate fi privită ca structură a dorinței: dorință de a primi și dorință de a fi primit. Prin aceasta ea atinge dorințele ascunse ale ființei umane ale cărei structuri profunde sînt exprimate de poveste în felul ei. Ospitalitatea se referă mai întîi la sentimentul de
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
în anul 2000 care marchează prag de secol și de mileniu. Ospitalitatea poate fi privită ca structură a dorinței: dorință de a primi și dorință de a fi primit. Prin aceasta ea atinge dorințele ascunse ale ființei umane ale cărei structuri profunde sînt exprimate de poveste în felul ei. Ospitalitatea se referă mai întîi la sentimentul de singurătate, singurătatea pribeagului și a călătorului, care printr-un "accident" a pierdut contactul cu comunitatea de origine, ruptură a cordonului ombilical familial care îl
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]