12,164 matches
-
lungimea, lărgimea, compactitatea strugurelui, lungimea pedunculului și gradul de lignificare a acestuia, forma strugurilor și numărul de aripioare. 6.1. Lungimea strugurelui este dată de numărul și de mărimea boabelor, de gradul de ramificare al ciorchinelui și lungimea pedicelelor. Astfel, strugurii pot fi foarte lacși (Vitis amurensis, Muscat de Hamburg), lacși cu boabe izolate cu puține pedicele vizibile (Perlă de Csaba), mijlocii cu boabe distribuite uniform, pedicele nevizibile (Chasselas blanc), compacți cu boabe bine fixate în struguri (Pinot noir) și foarte
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și lungimea pedicelelor. Astfel, strugurii pot fi foarte lacși (Vitis amurensis, Muscat de Hamburg), lacși cu boabe izolate cu puține pedicele vizibile (Perlă de Csaba), mijlocii cu boabe distribuite uniform, pedicele nevizibile (Chasselas blanc), compacți cu boabe bine fixate în struguri (Pinot noir) și foarte compacți, cu boabe presate, deformate (Creață de Banat). 6.4. Lungimea și gradul de lignificare a pedunculului , interesează mai ales la soiurile de masă, fiind un indicator tehnologic important. 6.5. Forma strugurelui este definită de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
caractere și anume: lungimea, lățimea (lărgimea), uniformitatea mărimii, forma, culoarea pieliții, uniformitatea culorii, pruină, grosimea pieliței, evidențierea punctului pistilar, intensitatea colorantă a pulpei, suculența și consistența pulpei, gustul, lungimea pedicelului, separarea de pedicel. După lungime, boabele pot fi foarte scurte strugurilor este verde pînă la intrarea în pârgă, după care culoarea se schimbă, iar la maturarea deplină, acesta capată diferite nuanțe: verde (Chasselas blanc), roz (Chasselas roz), roșie (Ahmeur bou Ahmeur), roșie închis - violet (Trollinger), albastru - negru (Pinot noir). Culoarea și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de pectinele existente în miez. Astfel, până la pârgă, boabele sunt ferme, tari, iar pe măsură ce are loc descompunerea substanțelor pectice, acestea se înmoaie, până ce celulele pulpei se dezorganizează, rămânând intactă numai pielița, care reține în interiorul ei mustul (în cazul soiurilor pentru struguri de vin). La unele soiuri pentru struguri de masă structura interioară a pulpei se menține, bobul fiind crocant. În funcție de aceste elemente rezultă că, soiurile de viță de vie pot avea boabe cu pulpa moale, zemoasă (Perlă de Csaba), de consistență
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pârgă, boabele sunt ferme, tari, iar pe măsură ce are loc descompunerea substanțelor pectice, acestea se înmoaie, până ce celulele pulpei se dezorganizează, rămânând intactă numai pielița, care reține în interiorul ei mustul (în cazul soiurilor pentru struguri de vin). La unele soiuri pentru struguri de masă structura interioară a pulpei se menține, bobul fiind crocant. În funcție de aceste elemente rezultă că, soiurile de viță de vie pot avea boabe cu pulpa moale, zemoasă (Perlă de Csaba), de consistență mijlocie (Muscat Ottonel, Chasselas doré), tare (Italia
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
gusturi specifice cu caracter particular (Riesling, Sauvignon, Traminer). Cu privire la grosimea pieliței, aceasta poate fi foarte subțire, subțire (Chasselas doré), mijlocie (Carignan), groasă (Servant) și foarte groasă (Ohanez), acoperită sau nu cu un strat de pruină, mai gros la soiurile pentru struguri de masă și la hibrizii producători direcți. Lungimea pedicelului bobului , determinată de la punctul de inserție la ramificație, poate fi foarte scurtă (≤ 4 mm), scurtă (7 mm - Grenache noir), mijlocie (10 mm - Cinsaut), lung (13 mm - Afuz Ali) și foarte lung
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Lungimea pedicelului bobului , determinată de la punctul de inserție la ramificație, poate fi foarte scurtă (≤ 4 mm), scurtă (7 mm - Grenache noir), mijlocie (10 mm - Cinsaut), lung (13 mm - Afuz Ali) și foarte lung (≥ 16 mm). Aceste caracteristici influențează și compactitatea strugurilor. Separarea de pedicel a bobului prezintă importanță mai ales pentru soiurile de vin în vederea recoltării mecanizate a acestora. Ea se poate realiza mai greu (Carignan) sau ușor și foarte ușor în cazul hibrizilor direct producători. 8. Sămânța ca element de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Carignan) sau ușor și foarte ușor în cazul hibrizilor direct producători. 8. Sămânța ca element de descriere a soiurilor de viță de vie, interesează sub următoarele aspecte: prezența sau absența semințelor în bob și din acest punct de vedere există struguri fără semințe (Corinth noir), cu rudimente (Sultanină) și cu semințe complet dezvoltate (Riesling italian); lungimea semințelor oscilează de la foarte scurte (Vitis rupestris), la lungi și foarte lungi (Alphonse Lavallée și Muscat de Hamburg); mărimea semințelor apreciată prin masa medie a
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
metodă de descriere a soiurilor de viță de vie. Determinatoarele ampelografice folosesc caracterele morfologice ale soiurilor. Astfel, în anul 1910, S. Korjinski inițiază primul determinator de soiuri bazat pe principiul cheilor dichotomice luând în considerare cinci caractere de bază: forma strugurilor, forma boabelor, culoarea lor, gustul miezului și forma frunzelor folosind ca mod de lucru teza și antiteza (de exemplu frunze întregi sau lobate, iar dacă sunt lobate atunci sunt cu 3, 5, 7 lobi sau struguri colorați și necolorați, iar
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
caractere de bază: forma strugurilor, forma boabelor, culoarea lor, gustul miezului și forma frunzelor folosind ca mod de lucru teza și antiteza (de exemplu frunze întregi sau lobate, iar dacă sunt lobate atunci sunt cu 3, 5, 7 lobi sau struguri colorați și necolorați, iar cei colorați pot fi roz, rozii, negri etc). Deficiența acestui determinator constă în faptul că majoritatea determinărilor nu se pot face decât toamna, la maturarea strugurilor. Ulterior, mergând pe același principiu, M. Lazarevski (1936) realizează un
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sunt lobate atunci sunt cu 3, 5, 7 lobi sau struguri colorați și necolorați, iar cei colorați pot fi roz, rozii, negri etc). Deficiența acestui determinator constă în faptul că majoritatea determinărilor nu se pot face decât toamna, la maturarea strugurilor. Ulterior, mergând pe același principiu, M. Lazarevski (1936) realizează un determinator pentru 257 de soiuri, dar el se bazează pe ideiile lui Ravaz, luând în considerare doar caracterele esențiale ca valoare ampelometrică, trăgând atenția asupra "principiului descrierii standard" în sensul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
CARACTERELOR AMPELOGRAFICE O altă metodă de unificare a descrierii și identificării soiurilor de viță de vie, propusă de J. Branas și P. Truel (1966) în lucrarea "Variétés des raisins de tablé" constă în codificarea soiurilor descrise, după caracterele morfologice ale strugurilor și boabelor, epoca dezmuguritului și a maturării strugurilor, fertilitatea și rezistența la putregaiul cenușiu al strugurilor, propunându-se o noțiune abstractă numerică pentru caracterizarea soiurilor numită ”standard morfologic“. Pentru caracterele fenotipice studiate, autorii folosesc coduri exprimate prin litere (mărimea strugurilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
descrierii și identificării soiurilor de viță de vie, propusă de J. Branas și P. Truel (1966) în lucrarea "Variétés des raisins de tablé" constă în codificarea soiurilor descrise, după caracterele morfologice ale strugurilor și boabelor, epoca dezmuguritului și a maturării strugurilor, fertilitatea și rezistența la putregaiul cenușiu al strugurilor, propunându-se o noțiune abstractă numerică pentru caracterizarea soiurilor numită ”standard morfologic“. Pentru caracterele fenotipice studiate, autorii folosesc coduri exprimate prin litere (mărimea strugurilor) și prin cifre (cifre de la 1 la 3
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
propusă de J. Branas și P. Truel (1966) în lucrarea "Variétés des raisins de tablé" constă în codificarea soiurilor descrise, după caracterele morfologice ale strugurilor și boabelor, epoca dezmuguritului și a maturării strugurilor, fertilitatea și rezistența la putregaiul cenușiu al strugurilor, propunându-se o noțiune abstractă numerică pentru caracterizarea soiurilor numită ”standard morfologic“. Pentru caracterele fenotipice studiate, autorii folosesc coduri exprimate prin litere (mărimea strugurilor) și prin cifre (cifre de la 1 la 3 pentru compactitatea strugurilor, cifre de la 0 la 3
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
strugurilor și boabelor, epoca dezmuguritului și a maturării strugurilor, fertilitatea și rezistența la putregaiul cenușiu al strugurilor, propunându-se o noțiune abstractă numerică pentru caracterizarea soiurilor numită ”standard morfologic“. Pentru caracterele fenotipice studiate, autorii folosesc coduri exprimate prin litere (mărimea strugurilor) și prin cifre (cifre de la 1 la 3 pentru compactitatea strugurilor, cifre de la 0 la 3 cu o frecvență de 0,5 pentru mărimea bobului). "Standardul morfologic" pentru caracterizarea soiurilor de viță de vie reprezintă suma dintre codurile atribuite. În conformitate cu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
rezistența la putregaiul cenușiu al strugurilor, propunându-se o noțiune abstractă numerică pentru caracterizarea soiurilor numită ”standard morfologic“. Pentru caracterele fenotipice studiate, autorii folosesc coduri exprimate prin litere (mărimea strugurilor) și prin cifre (cifre de la 1 la 3 pentru compactitatea strugurilor, cifre de la 0 la 3 cu o frecvență de 0,5 pentru mărimea bobului). "Standardul morfologic" pentru caracterizarea soiurilor de viță de vie reprezintă suma dintre codurile atribuite. În conformitate cu acestea standardul morfologic pentru un soi nu poate fi mai mic
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
standardul morfologic pentru un soi nu poate fi mai mic de 1 (cazul soiurilor de vin cu boabe mici - 0 și compacte - 1, cum ar fi Pinot blanc) și nu poate fi mai mare de 6 (soiuri de masă cu strugurii lacși - 3 și boabe foarte mari - 3, de exemplu Alphonse Lavallée). Epoca dezmuguritului și a maturării strugurilor a fost stabilită în funcție de soiul Chasselas doré. Se consideră că un soi a dezmugurit, atunci când jumătate din mugurii lăsați la tăiere la jumătate
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
boabe mici - 0 și compacte - 1, cum ar fi Pinot blanc) și nu poate fi mai mare de 6 (soiuri de masă cu strugurii lacși - 3 și boabe foarte mari - 3, de exemplu Alphonse Lavallée). Epoca dezmuguritului și a maturării strugurilor a fost stabilită în funcție de soiul Chasselas doré. Se consideră că un soi a dezmugurit, atunci când jumătate din mugurii lăsați la tăiere la jumătate din numărul butucilor se află în faza de rozetă. Pentru maturarea strugurilor autorii stabilesc șapte epoci de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Epoca dezmuguritului și a maturării strugurilor a fost stabilită în funcție de soiul Chasselas doré. Se consideră că un soi a dezmugurit, atunci când jumătate din mugurii lăsați la tăiere la jumătate din numărul butucilor se află în faza de rozetă. Pentru maturarea strugurilor autorii stabilesc șapte epoci de maturare: epoca 1 cu o durată de șase zile când maturează strugurii de Chasselas doré, epoca 2 împărțită în două subepoci, care cuprind soiuri ce își maturează strugurii concomitent cu Chasselas doré și soiuri ce
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soi a dezmugurit, atunci când jumătate din mugurii lăsați la tăiere la jumătate din numărul butucilor se află în faza de rozetă. Pentru maturarea strugurilor autorii stabilesc șapte epoci de maturare: epoca 1 cu o durată de șase zile când maturează strugurii de Chasselas doré, epoca 2 împărțită în două subepoci, care cuprind soiuri ce își maturează strugurii concomitent cu Chasselas doré și soiuri ce maturează strugurii mai devreme cu două - trei săptămâni, iar următoarele epoci la un interval de două săptămâni
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
află în faza de rozetă. Pentru maturarea strugurilor autorii stabilesc șapte epoci de maturare: epoca 1 cu o durată de șase zile când maturează strugurii de Chasselas doré, epoca 2 împărțită în două subepoci, care cuprind soiuri ce își maturează strugurii concomitent cu Chasselas doré și soiuri ce maturează strugurii mai devreme cu două - trei săptămâni, iar următoarele epoci la un interval de două săptămâni. Pentru fertilitate s-a stabilit un raport între numărul de struguri recoltați și numărul de muguri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
stabilesc șapte epoci de maturare: epoca 1 cu o durată de șase zile când maturează strugurii de Chasselas doré, epoca 2 împărțită în două subepoci, care cuprind soiuri ce își maturează strugurii concomitent cu Chasselas doré și soiuri ce maturează strugurii mai devreme cu două - trei săptămâni, iar următoarele epoci la un interval de două săptămâni. Pentru fertilitate s-a stabilit un raport între numărul de struguri recoltați și numărul de muguri lăsați la tăiere. Când acest raport este mai mic
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
cuprind soiuri ce își maturează strugurii concomitent cu Chasselas doré și soiuri ce maturează strugurii mai devreme cu două - trei săptămâni, iar următoarele epoci la un interval de două săptămâni. Pentru fertilitate s-a stabilit un raport între numărul de struguri recoltați și numărul de muguri lăsați la tăiere. Când acest raport este mai mic de trei, soiul este mai puțin fertil, iar la o valoare mai mare de cinci este mai fertil. Rezistența soiurilor la putregaiul cenușiu a fost determinată
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
numărul de muguri lăsați la tăiere. Când acest raport este mai mic de trei, soiul este mai puțin fertil, iar la o valoare mai mare de cinci este mai fertil. Rezistența soiurilor la putregaiul cenușiu a fost determinată la maturarea strugurilor, după proporția de boabe atacate, apreciindu-se cu note de la 0 la 5, 0 însemnând rezistență mai mare, iar 5 sensibilitate mare. În conformitate cu concluziile la care s-a ajuns, autorii au caracterizat soiurile astfel: epoca de maturare, mărimea boabelor, compactitatea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
după proporția de boabe atacate, apreciindu-se cu note de la 0 la 5, 0 însemnând rezistență mai mare, iar 5 sensibilitate mare. În conformitate cu concluziile la care s-a ajuns, autorii au caracterizat soiurile astfel: epoca de maturare, mărimea boabelor, compactitatea strugurilor, standard morfologic, mărimea strugurilor fertilitatea, rezistența la putregaiul cenușiu, epoca dezmuguritului. Pornind de la metoda ampelometrică propusă de L. Ravaz, în anul 1967, P. Galet, propune un sistem de codificare a caracterelor ampelografice, pe clase de variație, considerând că pentru caracterizarea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]