6,023 matches
-
VIAȚA ARTISTICĂ, publicație apărută la București, bilunar, între 1 martie și 1 iunie 1916, cu subtitlul „Revista tuturor artelor și pentru apărarea intereselor artiștilor”. Director artistic: Mircea Freamăt (Mihail I. Ionescu). V.a. nu are un articol-program, dar, aflată în pragul dispariției din cauza dificultăților materiale, în ultimul număr (7) include un text cu titlul Pro domo
VIAŢA ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290516_a_291845]
-
, publicație apărută la București, lunar, din 1990 până în aprilie 2001, cu subtitlul „Revistă ilustrată de literatură și artă editată de Ministerul Apărării Naționale”. Redactor-șef: Ion Jianu; colegiul de redacție: Ion Aramă, Vasile Preda, Nicolae Boghian, Dumitru Ispas ș.a. V.a. continuă „Viața militară”, intenționând să exprime „cu întâietate dimensiunea spirituală a
VIAŢA ARMATEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290515_a_291844]
-
, cotidian apărut la București între 31 martie 1941 și 20 august 1944 cu subtitlul „Ziarul de dimineață al tuturor cetățenilor”, sub egida Ministerului Propagandei. Director: Liviu Rebreanu. Este ultima publicație condusă de scriitor, înscriindu-se într-un șir de realizări publicistice de prim rang. Pornește la drum spre a fi, în condițiile zbuciumate ale
VIAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290544_a_291873]
-
1941 și redactor-responsabil în 1944), Nicolae Țirioi (prim-redactor în 1943-1944 și în 1945), Ovidiu Metea (redactor-responsabil în 1944-1945), Marius Munteanu (redactor-responsabil în 1945). Din 6 august 1941 până la sfârșit se menționează: „Ziarul apare sub conducerea unui comitet”. În 1940 subtitlul este „Foaie culturală-economică-socială”, apoi „Vestul social-economic-cultural”, iar între 22 noiembrie 1944 și 9 martie 1945 „Tribuna demnității bănățene”. Publicația își schimbă de mai multe ori formatul, numărul de pagini și periodicitatea (după 1940 se editează uneori săptămânal, cu apariție neprecizată
VESTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
prezintă un interes deosebit datorită amintirilor din viața literară interbelică, familia Delavrancea, Ionel Teodoreanu, G. Ibrăileanu, Tudor Arghezi, Mihail Sadoveanu fiind personaje vii, ce populează o narațiune învăluită de discreție și respirând prospețime, mai mult proză autobiografică de atmosferă, cu subtitluri ce evocă romanele englezești ale secolului al XVIII-lea, rezumative și explicative. Ursitul acoperă o perioadă ce începe cu imaginea Iașului în Ajunul Crăciunului 1918 și continuă cu schița lumii interbelice. Aerul de autenticitate (dat și de utilizarea multor regionalisme
VELISAR TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290483_a_291812]
-
VICTORIA TUTUROR ROMÂNILOR, publicație apărută la București, lunar, de la 7 mai 1919 până în septembrie 1924, din ianuarie 1926 până în august 1928 și în octombrie 1929; primul număr se numește „Capul” și are subtitlul „Organ social, politic, economic, literar al tuturor românilor”. Redactată de un grup de militari și condusă de Alexandru Vasilescu-Lascar (A. Delaputna), V. conține, alături de poezie și proză, diverse articole, texte inedite și traduceri din literatura universală. Colaborează cu versuri Nichita
VICTORIA TUTUROR ROMANILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290549_a_291878]
-
VIITORUL, cotidian apărut la București între 5 noiembrie 1907 și 21 noiembrie 1916, între 2 noiembrie 1918 și 20 decembrie 1938, între 28 august 1944 și 18 februarie 1946; până în 1910 are subtitlul „Ziar de dimineață”. Deși literatura nu își află constant locul în paginile acestei publicații liberale, de-a lungul timpului pot fi întâlnite semnături importante. Astfel, în primii ani colaborează cu versuri I.U. Soricu (Înstrăinare), Ion Minulescu (În templul liniștii
VIITORUL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290569_a_291898]
-
VITRINA LITERARĂ, revistă apărută la București, săptămânal, între 21 octombrie 1929 și 22 aprilie 1934, cu subtitlul „Artistică, teatrală, muzicală”. Director: Mircea Damian. Bine realizată, V.l. oferă materiale incitante în compartimentele cultural-literare, deoarece își asumă un program generos, deschis „tuturor scriitorilor” (Bună ziua!...). Chiar de la început are colaboratori de prestigiu, cum sunt Cezar Petrescu (Romanul etern), Mihail Sebastian
VITRINA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290591_a_291920]
-
, cotidian apărut la București din 20 octombrie 1944 până la 28 martie 1946, având subtitlul „Ziar de informație și comentariu critic”. Director: N. D. Cocea; redactor-șef: George Ivașcu (de la 19 aprilie 1945); redactor: Geo Dumitrescu. Este una dintre cele mai importante publicații care se înscriu în linia ideologică a stângii postbelice. Militează pentru literatură
VICTORIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290550_a_291879]
-
VITRINA LITERARĂ, revistă apărută la Iași, lunar, între 1 februarie și noiembrie 1927, cu subtitlul „Literatură-Artă- Știință”, sub conducerea unui comitet. Redactor: S.L. Sandrea și C. L. Deleanu (la primul număr); director (pentru numerele al doilea și al treilea și ultimele trei): Ionel Fr. Botez. Articolul-program Către cititori promite că publicația va încuraja tinerii debutanți
VITRINA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290592_a_291921]
-
numeroase întreruperi și fluctuații în periodicitate (săptămânală, bisăptămânală, lunară, numere cumulate), mutări ale redacției între Bacău și Iași (din 1920 din nou la București), urmându-l pe director în Moldova, unde se afla mobilizat. Frecvente au fost și transformările de subtitlu: „Revistă românească enciclopedică”, „Organ închinat ostașilor și intereselor naționale”, „Revistă literară. Patriotică. Ilustrată”, „Revistă literară ilustrată. Sociologie, economie, critică, filosofie, artă, muzică, higienă, gospodărie”, „Organ al Armatei II” ș.a., ca și cele în aspectul grafic, coperta devenind policromă. Concomitent, conținutul
VIITORULTAREI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290572_a_291901]
-
de pagini, produse elaborate) ; structura ce vizează respectarea unor etape precise : cuprins, obiective, motivația întocmirii, tipologia produselor elaborate (recenzii, eseuri, referate, chestionare, concluzii personale, etc.), precizarea bibliografiei ce a stat la baza realizării portofoliului ; ordonarea materialelor, evidențierea titlurilor și a subtitlurilor, realizarea legendelor pentru materialele grafice (tabele, hărți, diagrame, etc.), în funcție de tematica aleasă; precizarea provenienței documentelor utilizate (sursa, anul); indicarea formei sub care va fi prezentat portofoliul (hârtie, format electronic, etc.). Notarea va avea la bază o serie de criterii clare
METODE ŞI INSTRUMENTE MODERNE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Anca Iuliana Şipoteanu () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_886]
-
hârtie A4, orientare verticală. b) Inserați un subsol la toate diapozitivele în care inserați dată și ora actualizate automat și numărul de diapozitiv. c) Pentru primul diapozitiv aplicați șablonul Network (Rețea) și aspectul -diapozitiv titlu. Scrieți titlu „Poezii” și la subtitlu scrieți numele vostru. d) Pentru diapozitivul 2 aplicați șablonul Network (Rețea) și aspectul titlu și text. Scrieți titlu „Cuprins” și adăugați numele a 5 poezii pe care ați dori să le compuneți. e) Pentru diapozitivele 3-7 selectați șablonul Crayons (Creioane
APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT. In: PAULA MAXIM APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUARE A C OMPETENŢELOR DIGITALE by Iuliana Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/359_a_589]
-
prezentare. n) Salvați fișierul cu numele fis7 și tipul expunere. Aplicația 8 Creați o prezentare cu 4 diapozitive. Cerințe: a) Inserați un subsol în care scrieți școală la care învățați. b) În primul diapozitiv scrieți titlu „Examenul de bacalaureat‖ și subtitlu: „Calificative obținute la proba de evaluare a competențelor digitale”. c) În diapozitivul 2 inserați un tabel cu 5 coloane și 6 rânduri. Scrieți în linia antet următoarele câmpuri: Nr. crt, Nume și prenume, Clasa, Punctaj, Calificativ. d) Completați tabelul cu
APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT. In: PAULA MAXIM APLICAŢII DE LABORATOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT EVALUARE A C OMPETENŢELOR DIGITALE by Iuliana Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/359_a_589]
-
români au demonizat perioada anterioară anului 1918, iar unii refuză, pur și simplu, să-și asume această parte a istoriei noastre, dizolvând trecutul specific al Ardealului În retortele unei Românii eterne și fascinante. Multe lucrări de istorie a Transilvaniei poartă subtitluri de genul „contribuții la istoria României”, deși termenul „România” (În accepțiunea sa de nume de țară) nu este folosit decât din anul 1833, În timp ce denumirea Transilvaniei este atestată pentru Întâia oară pe la 1190. Astăzi, lumea vorbește cu nonșalanță despre „primul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Această parte este structurată Într-o manieră pronunțat analitică, bine ordonată, fiind Împărțită În 64 de paragrafe, ale căror titluri se regăsesc În sumarul final al lucrării. De asemenea, unele paragrafe sunt divizate și ele În mai multe teme, cu subtitluri distincte. În finalul lucrării (f. 171r-175r) se află „Cuprinsul” ș„Tartalom”ț. În continuarea acestuia, pe ultima pagină (f. 175r), este adăugată o scurtă notă, scrisă, În mod evident, la o dată ulterioară redactării manuscrisului. Notița se referă la evenimentele din
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
a face cu o „istorie” elaborată, construită cu ajutorul unor izvoare scrise, prelucrate și Încorporate Într-un discurs justificativ? Dálnoki afirmă că și-a redactat manuscrisul În Închisoare, pe baza amintirilor personale, fapt pe care ține să Îl sublinieze inclusiv prin subtitlul pe care Îl dă operei sale: Scris de un prizonier, martor ocular al majorității evenimentelor. Potrivit spuselor lui, impulsul care l-a motivat să Își scrie memoriile a plecat de la o viziune pe care a avut-o Într-o noapte
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În orice lucrare istorică de factură savantă, care se ambiționează să ofere o imagine de ansamblu asupra subiectului tratat, autorul se referă În mod frecvent la evenimente cu caracter general, la care nu a luat parte În mod direct, În pofida subtitlului manuscrisului ce pretinde contrariul. Această abundență de informații variate, care presupune o documentare vastă, poate constitui un argument suplimentar În favoarea ipotezei elaborării lucrării după ieșirea din detenție. Pe de altă parte, nu știm ce posibilități de documentare a avut Dálnoki
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din prima replică a d-nei Smith. 3.Indică specia dramatică în care se încadrează textul. 4.Ilustrează două trăsături ale textului dramatic, la alegere. 5.Reliefează relația emițător - receptor în acest fragment. 6.Evidențiază două roluri ale didascaliilor. 7.Explică subtitlul Anti-piesă. 8.Comentează, în 4-6 rânduri, semnificația epitetului englezesc. 9.Evidențiază două elemente ale teatrului modern. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA POSTBELICĂ- DRAMATURGIA Testul nr.
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
separă prin punct și virgulă * Pentru mai mult de 3 autori se folosește abrevierea [et.al] după primul autor * Titlul sursei este elementul de intrare când autorul este anonim * Autorul și titlul se marcheză prin caractere îngroșate, cursive sau subliniate * Subtitlul se menționează după titlul lucrării precedat de două puncte * Informații suplimentare, erori de scriere se marcheză în paranteze pătrate după elementul bibliografic modificat * Forma transliterată a titlului poate fi folosită în loc de forma originală sau în paranteze pătrate * Pentru datele de
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
ordin estetic, de vreme ce discuțiile despre tragic în cultura europeană de la Aristotel și până la Schiller sau Croce au pornit de fiecare dată de la specia literară a tragediei. Numai că lucrarea lui Gabriel Liiceanu este, așa cum de altfel ni se spune în subtitlu, o fenomenologie, o cercetare a fenomenului tragic așa cum îl găsim în viața reală. Pentru a găsi specificul tragicului în sfera vastă și nediferențiată a nenorocirii umane, autorul recurge la felul în care ființa umană își experimentează finitudinea ca limită supremă
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
astfel expansiuni ale semnelor simbolice. Se constată că tema romanului Ion de Liviu Rebreanu este mult mai sugestivă citită prin prisma celor două părți ale romanului cu titluri conotative: ”Glasul pământului” și ”Glasul iubirii”. Elementele de 76 paratextualitate, titlurile și subtitlurile, validează tehnica mise-en abâme oglindind conflictul dominant. În ambele romane, substratul antropologic este atins, însă Rebreanu îl devansează pe Zola, cu ilustrarea unei realități mai complicate a satului ardelean aflat sub dominația austro-ungară. Alte elemente introduse de Liviu Rebreanu în
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
în următoarea încadrare sunt enumerate procedeele tehnice pe care le anticipează, pentru care se pot utiliza la formarea unor deprinderi specifice sau realizarea unor sarcini sau obiective motrice. Cunoscând sarcinile antrenamentului pe care îl avem de susținut, vom căuta în subtitlul fiecărui joc caracteristicile care ne interesează și apoi vom citi explicațiile detaliate, vom studia și reprezentarea pe compact disc a jocului. De exemplu: avem un antrenament cu o tema. Dezvoltarea vitezei de reacție “formarea deprinderilor specifice tehnicilor de secerare”. Căutând
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
ne interesează și apoi vom citi explicațiile detaliate, vom studia și reprezentarea pe compact disc a jocului. De exemplu: avem un antrenament cu o tema. Dezvoltarea vitezei de reacție “formarea deprinderilor specifice tehnicilor de secerare”. Căutând un titlu și un subtitlu fără, a citi instrucțiunile jocului, vom găsi mai multe variante de joc. N A G E W A Z A JOCURI PREGĂTITOARE PENTRU PROCEDEELE DIN TEHNICA DE PICIOR CALCĂ ADVERSARUL PE PICIOR / I, III / viteza de reacție / De Ashi Barai
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
activități culturale educative, vizite în Iași, la mănăstirile din județul Neamț și nordul Moldovei. 30 august - In aula Academiei Române a Filialei Iași s-au desfășurat lucrările celui de-al VI-lea Simpozion intitulat “ Unitatea prin cultură și demnitate națională” cu subtitlul “Problemele învățământului în limba maternă”. 31 august - Societatea a participat la festivitățile din Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău; dezvelirea bustului lui Tudor Arghezi; inaugurarea Bibliotecii “Târgoviște” din Chișinău; Documentare la Biblioteca “Onisifor Ghibu” din Chișinău. La Chișinău în data
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]