2,316 matches
-
arbitreze ceea ce este inarbitrabil, acolo unde doar sufletul ar putea găsi soluția, când ar căuta-o..." Testul nr. 14 1. Tipologia pronumelor din limba română (după două criterii); exemplificare 2. Sinonimia delimitări teoretice, exemplificare 3. Exemplificarea a patru tipuri de sufixe valorificabile în cadrul derivării 4. Alcătuiți patru enunțuri în care conjuncția să să introducă subordonate diferite. 5. Termenii regenți ai propoziției atributive enumerare, exemplificare 6. Se dă textul: Firește însă că nouă, celor care știu ce-nseamnă viața, puțin ne pasă
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
1997, p. 519. 60 Cf. Zugun, 2000; Hristea, 1984, p. 15; Iordan & Robu, 1978, p. 305; Hristea, 1968 etc. 61 Cf. Zugun, 2000, pp. 117-118; Iordan & Robu, 1978, pp. 294-296 etc. 62 În exemplele din această categorie sunt marcate doar sufixele sau prefixele, chiar dacă respectivele cuvinte sunt derivate parasintetic. 63 Conform DOOM, 2005. 64 Abrevierea nu este acceptată, în toate lucrările de specialitate, ca modalitate de realizare a compunerii. 65 Cf. Zugun, 2000, pp. 131-134; DȘL, 1997, pp. 124-125 etc. 66
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
zecimale (sau zerouri după separatorul zecimal); STANDARD afișează valoarea numerică cu separator de mii, adaugă după caz semnul „minus” pentru numere negative, afișează un număr standard de zecimale; PERCENT este un format numeric ce înmulțește automat valoarea cu 100, afișând sufixul „%”; 78 | Baze de date financiar-contabile SCIENTIFIC reprezintă formatul științific ce permite afișarea valorilor numerice într-un format abreviat și rotunjit la un multiplu de putere a lui 10. Rădăcina numărului de formatat (exemplu 1,53) este înmulțită cu cifra 10
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
simbol „punct și virgulă” pentru formatul lipsă (de exemplu: formatul #.##0,00;; ascunde valorile negative și valoarea de nul). Figura 4.20 ilustrează un format personalizat asociat formatului monetar (Currency), în care sunt formatate cu două zecimale, separator de mii, sufixul monetar „lei” și valorile pozitive și negative ale realizărilor atributului „TarifBaza”. Formatele personalizate pentru datele calendaristice (figura 4.21) definesc modul complet de afișare a unor astfel de date prin substituirea cu ajutorul unor caractere generice a elementelor poziționale specifice care
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
este echivalentă cu expresia: TarifBaza > 100 AND TarifBaza < 300. - IS (NOT) NULL selectează înregistrările pentru care anumite atribute (nu) au valori nule (nu au valori declarate); - LIKE verifică dacă valoarea unui câmp corespunde unui șablon abordat ca prefix sau ca sufix. De exemplu, denumirea clientului să aibă terminația SRL sau SA se implementează cu ajutorul operatorului LIKE astfel: DenumireCl Like ”*SRL” OR DenumireCl Like ”*SA”. Constantele utilizate de Access pot fi: numerice (125, 45.36); text (“Ionescu”); dată calendaristică (#12/31/2012
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
a) în funcție de condițiile de încercare îndeplinite (*1) Clasificarea "C" poate fi completată cu cifre de la 0 la 5, în funcție │ │ de categoria de utilizare. Detaliile vor fi menționate în specificațiile │ │ tehnice ale produselor respective Clasificarea I se completează prin adăugarea sufixelor "1" sau│ │ │"2" pentru a indica definiția utilizată pentru izolația. (*1) Clasificarea "C" poate fi completată cu cifre de la 0 la 5, în funcție │ �� de categoria de utilizare. Detaliile vor fi menționate în specificațiile │ │ tehnice ale produselor respective 6.4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164817_a_166146]
-
a) în funcție de condițiile de încercare îndeplinite (*1) Clasificarea "C" poate fi completată cu cifre de la 0 la 5, în funcție │ │ de categoria de utilizare. Detaliile vor fi menționate în specificațiile │ │ tehnice ale produselor respective Clasificarea I se completează prin adăugarea sufixelor "1" sau│ │ │"2" pentru a indica definiția utilizată pentru izolația. (*1) Clasificarea "C" poate fi completată cu cifre de la 0 la 5, în funcție │ │ de categoria de utilizare. Detaliile vor fi menționate în specificațiile │ │ tehnice ale produselor respective 6.4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164830_a_166159]
-
se introduce un al doilea paragraf cu următorul cuprins: ... " Atunci când se aplică ENV 1187:2002 - încercarea 4, trebuie să se acorde atenție picăturilor de material topit de pe fața inferioară a epruvetei, degradărilor mecanice și oricărei formari de găuri, prin adăugarea sufixului «x» la codul de identificare, pentru a indica faptul că unul sau mai multe dintre aceste fenomene au apărut în timpul încercării. În plus, în funcție de inclinarea produsului în timpul încercării, se vor adăuga literele EXT.F pentru a indica poziția «plana sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176162_a_177491]
-
se introduce un al doilea paragraf cu următorul cuprins: ... " Atunci când se aplică ENV 1187:2002 - încercarea 4, trebuie să se acorde atenție picăturilor de material topit de pe fața inferioară a epruvetei, degradărilor mecanice și oricărei formari de găuri, prin adăugarea sufixului «x» la codul de identificare, pentru a indica faptul că unul sau mai multe dintre aceste fenomene au apărut în timpul încercării. În plus, în funcție de inclinarea produsului în timpul încercării, se vor adăuga literele EXT.F pentru a indica poziția «plana sau
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176199_a_177528]
-
În limbile de tip (b), verbul se comportă diferit de la o apariție la alta, marcarea fiind influențată de semantica structurii − marcarea gramaticală descrie direct conceptualizarea unei situații, fără legătură cu relațiile sintactice. De exemplu 13, în limba manipuri, există trei sufixe diferite care se atașează numelor și pronumelor: un sufix pentru entitatea care controlează acțiunea (inclusiv forțele naturii), alt sufix pentru entitatea animată afectată de acțiune și un alt sufix pentru entitatea indirect implicată sau secundar afectată de acțiune (Țintă, Sursă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de la o apariție la alta, marcarea fiind influențată de semantica structurii − marcarea gramaticală descrie direct conceptualizarea unei situații, fără legătură cu relațiile sintactice. De exemplu 13, în limba manipuri, există trei sufixe diferite care se atașează numelor și pronumelor: un sufix pentru entitatea care controlează acțiunea (inclusiv forțele naturii), alt sufix pentru entitatea animată afectată de acțiune și un alt sufix pentru entitatea indirect implicată sau secundar afectată de acțiune (Țintă, Sursă, Experimentator, Pacient, Beneficiar, Locativ). Denumirile cazurilor nominativ, acuzativ, absolutiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
structurii − marcarea gramaticală descrie direct conceptualizarea unei situații, fără legătură cu relațiile sintactice. De exemplu 13, în limba manipuri, există trei sufixe diferite care se atașează numelor și pronumelor: un sufix pentru entitatea care controlează acțiunea (inclusiv forțele naturii), alt sufix pentru entitatea animată afectată de acțiune și un alt sufix pentru entitatea indirect implicată sau secundar afectată de acțiune (Țintă, Sursă, Experimentator, Pacient, Beneficiar, Locativ). Denumirile cazurilor nominativ, acuzativ, absolutiv, ergativ − arată Dixon (1994: 30) − trebuie restrânse la limbile în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu relațiile sintactice. De exemplu 13, în limba manipuri, există trei sufixe diferite care se atașează numelor și pronumelor: un sufix pentru entitatea care controlează acțiunea (inclusiv forțele naturii), alt sufix pentru entitatea animată afectată de acțiune și un alt sufix pentru entitatea indirect implicată sau secundar afectată de acțiune (Țintă, Sursă, Experimentator, Pacient, Beneficiar, Locativ). Denumirile cazurilor nominativ, acuzativ, absolutiv, ergativ − arată Dixon (1994: 30) − trebuie restrânse la limbile în care marcarea are bază sintactică (tipul (a)), cazurile indicând relații
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Dixon (1994: 30) − trebuie restrânse la limbile în care marcarea are bază sintactică (tipul (a)), cazurile indicând relații sintactice. Pentru limbile în care marcarea are bază semantică (tipul (b)), este de preferat să nu se dea o anumită denumire cazuală sufixelor care au diverse roluri semantice. O poziție radicală este cea a lui Haig (1998: 171), care susține − cu argumente din limba kurdă, care are partiție morfologică ergativă determinată de timp (vezi infra, 3.1.3.(c)), dar sintaxă de tip
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu pacientul în nominativ) funcționa predicativ. La originea construcției ergative se află tendința agentului de a ocupa prima poziție; marcarea suplimentară a agentului oblic prin postpoziția specifică ne este recentă (Montaut 1998b: 144). Morfemul de trecut l provine dintr-un sufix de "lărgire", care își are originea într-un diminutiv compatibil cu clasa nominală. Limbile indo-europene occidentale au supramarcat agentul (cu ne) și au ergativizat o structură preergativă; dimpotrivă, limbile indo-europene orientale au trecut prin procesul de deergativizare, reanalizând morfemul l
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cazul direct) care apare în structurile antipasive și în alte contexte este o marcare acuzativă, reflectând cazul atribuit de verb. De aici, ar rezulta că antipasivul apare numai în limbile ergative, pentru că antipasivul reprezintă o atribuire de tip Nom.−Ac., sufixul antipasiv fiind o formă de avansare a verbului, care poate atribui Cazul acuzativ. Nash (1998a) − autoare care a susținut și anterior acest tip de analiză (Nash 19955: în limbile acuzative există o categorie funcțională suplimentară, v, situată între TP și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
legăturii dintre cazul ergativ și un anumit rol tematic (Agent), Comrie (1978: 367) subliniind că relația strânsă dintre ergativitate și agentivitate din unele limbi este contrabalansată de relația strânsă dintre ergativitate și nonagentivitate din alte limbi: în limba australiană dalabon, sufixul ergativ este folosit cu toate subiectele inanimate, dar nu cu toate subiectele animate (Agentul este tipic animat). Silverstein (1976) sugerează că funcția cazului ergativ nu este de a marca agentul în general, ci agentul nontipic. În alte interpretări, precum Woolford
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
detranzitivizarea este un proces productiv, există și verbe (precum murder 'a omorî', assassinate 'a asasina', write 'a scrie', build 'a construi') care nu se detranzitivizează niciodată, pentru că cer prezența unui subiect Agent; de asemenea, verbele formate în limba engleză cu sufixele -ize și -ify nu se pot detranzitiviza, chiar dacă aceste afixe au fost caracterizate ca fiind cauzative, pentru că descriu eventualități care nu pot fi îndeplinite în absența Agentului (Levin și Rappaport Hovav 1995: 102−105). Autoarele observă că verbele cu alternanță
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se spăla. Cornilescu (2001: 484−488) arată că nominalizarea supin + subiect este întotdeauna de tip activitate/proces, obiectul nu trebuie lexicalizat (ca să măsoare evenimentul), pe când cea de tip supin + obiect denotă o schimbare, o activitate. Nominalizările de la același verb folosesc sufixe diferite, rezultând nominalizări de tip eveniment cu trăsături aspectuale și sintactice diferite (contribuția semantică a sufixului): ● nominalizările infinitivale apar numai în structuri cu obiect, care exprimă schimbări; sufixul de infinitiv este [+ Telic], perfectiv; infinitivele sunt polisemantice, ușor recategorizabile ca activități
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
proces, obiectul nu trebuie lexicalizat (ca să măsoare evenimentul), pe când cea de tip supin + obiect denotă o schimbare, o activitate. Nominalizările de la același verb folosesc sufixe diferite, rezultând nominalizări de tip eveniment cu trăsături aspectuale și sintactice diferite (contribuția semantică a sufixului): ● nominalizările infinitivale apar numai în structuri cu obiect, care exprimă schimbări; sufixul de infinitiv este [+ Telic], perfectiv; infinitivele sunt polisemantice, ușor recategorizabile ca activități; ● caracteristica sufixului de supin este apariția în structuri cu subiect, din care infinitivul este exclus; aspectual
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
supin + obiect denotă o schimbare, o activitate. Nominalizările de la același verb folosesc sufixe diferite, rezultând nominalizări de tip eveniment cu trăsături aspectuale și sintactice diferite (contribuția semantică a sufixului): ● nominalizările infinitivale apar numai în structuri cu obiect, care exprimă schimbări; sufixul de infinitiv este [+ Telic], perfectiv; infinitivele sunt polisemantice, ușor recategorizabile ca activități; ● caracteristica sufixului de supin este apariția în structuri cu subiect, din care infinitivul este exclus; aspectual, structurile nominalizare + subiect sunt întotdeauna de tip activitate; sufixul de supin este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
rezultând nominalizări de tip eveniment cu trăsături aspectuale și sintactice diferite (contribuția semantică a sufixului): ● nominalizările infinitivale apar numai în structuri cu obiect, care exprimă schimbări; sufixul de infinitiv este [+ Telic], perfectiv; infinitivele sunt polisemantice, ușor recategorizabile ca activități; ● caracteristica sufixului de supin este apariția în structuri cu subiect, din care infinitivul este exclus; aspectual, structurile nominalizare + subiect sunt întotdeauna de tip activitate; sufixul de supin este [− Telic]. Cornilescu (2001: 489−490) stabilește următoarea distincție: ● verbele ergative, ca și tranzitivele, desemnează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
care exprimă schimbări; sufixul de infinitiv este [+ Telic], perfectiv; infinitivele sunt polisemantice, ușor recategorizabile ca activități; ● caracteristica sufixului de supin este apariția în structuri cu subiect, din care infinitivul este exclus; aspectual, structurile nominalizare + subiect sunt întotdeauna de tip activitate; sufixul de supin este [− Telic]. Cornilescu (2001: 489−490) stabilește următoarea distincție: ● verbele ergative, ca și tranzitivele, desemnează schimbări; sunt compatibile cu ambele sufixe (venirea/venitul, întinerirea/întineritul); toate acceptă nominalizarea de tip infinitiv [+ Telic]; în toate situațiile, argumentul unic, proiectat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
structuri cu subiect, din care infinitivul este exclus; aspectual, structurile nominalizare + subiect sunt întotdeauna de tip activitate; sufixul de supin este [− Telic]. Cornilescu (2001: 489−490) stabilește următoarea distincție: ● verbele ergative, ca și tranzitivele, desemnează schimbări; sunt compatibile cu ambele sufixe (venirea/venitul, întinerirea/întineritul); toate acceptă nominalizarea de tip infinitiv [+ Telic]; în toate situațiile, argumentul unic, proiectat ca obiect, va fi lexicalizat în nominalul eveniment; uneori, supinul e marcat stilistic; ● verbele inergative atelice sunt incompatibile cu sufixul de infinitiv, care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
compatibile cu ambele sufixe (venirea/venitul, întinerirea/întineritul); toate acceptă nominalizarea de tip infinitiv [+ Telic]; în toate situațiile, argumentul unic, proiectat ca obiect, va fi lexicalizat în nominalul eveniment; uneori, supinul e marcat stilistic; ● verbele inergative atelice sunt incompatibile cu sufixul de infinitiv, care e telic; sunt însă compatibile cu cel de supin, care e atelic; majoritatea verbelor inergative au numai formă de supin, iar câteva au două forme: vorbit/vorbire, trăit/trăire; sufixul de supin este mai permisiv, cel de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]