5,950 matches
-
Ediția nr. 1820 din 25 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului Afară ninge-ntruna, pe geamuri, flori de gheață, în noapte-apar castele pe munți ascunși în ceață. În albe blănuri Iarna s-a-nveșmântat sfioasă, în juru-i roiesc fulgii, facând-o mai frumoasă. Îi suflă vântu-n plete și fața îi dezmiardă, crăiasă a zăpezii, tronând în noaptea albă. Ce peisaj feeric, iată-l pe Moș Crăciun, cu sacul plin de daruri pornește iar la drum. Copii cuminți visează, dorințe se-mplinesc, sub bradul plin de
IARNA de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370385_a_371714]
-
i-a zis așa: - Cled că mă cunoști mata, Că altfel nu nimeleai Ce-am în brațe să îmi dai. Moșul a roșit la față Și să iasă cât mai bine Din încurcătura asta, A scos darurile-n grabă Și... suflând într-o batistă N-a mai nimerit cadoul Pentru fiecare țânc, Cum i-avea înscriși pe listă. Cu serviciul încheiat, A plecat pocnind din bici, Iar copiii într-un glas: - Moșule, la anul să treci pe-aici! Toți, cu darurile
MOȘ CRĂCIUN ȘI MOȘ GERILĂ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370374_a_371703]
-
muntele, mă? De ce vrei să-l găurești? Își reveni Mărțișor. - Dacă nu erai tu, Noroace!... - Păi, în acrobații d-astea, numai eu și îngerul tău păzitor te mai prinde. Că multe emoții îmi dăduși! - Ce să fac, dacă bezmeticul ăla suflă și se zbate în prostie! Dar nu mă las! Și se urcă din nou în vârful muntelui, însă pe partea opusă, pe la spatele vântului. Se agăță cu mâinile de colții stâncii și, ținându-se bine, eliberă barba și mustățile vântului
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
muntele, mă? De ce vrei să-l găurești? Își reveni Mărțișor. - Dacă nu erai tu, Noroace!... - Păi, în acrobații d-astea, numai eu și îngerul tău păzitor te mai prinde. Că multe emoții îmi dăduși! - Ce să fac, dacă bezmeticul ăla suflă și se zbate în prostie! Dar nu mă las! Și se urcă din nou în vârful muntelui, însă pe partea opusă, pe la spatele vântului. Se agăță cu mâinile de colții stâncii și, ținându-se bine, eliberă barba și mustățile vântului
MĂRŢIŞOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370365_a_371694]
-
cel mai înalt pisc. Ia aminte și ferește-te! Ești înconjurat de ispite. Te bat furtuni mari. Știi, doar, că piscurile cele mai înalte sunt cele mai bântuite de furtuni. Acolo, pe piscul amețitor de înalt pe care te găsești, suflă vântul cel mai puternic. Acolo, pe piscul acela amețitor de înalt, tunetele se slobozesc chiar în preajma ta. Acolo, pe piscul acela amețitor, este gheață și zăpadă, când la poalele muntelui înfloresc crinii, înfloresc trandafirii. Ești pe loc înalt, sublim! Dar
DESPRE VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A PREOTULUI DUPĂ TRATATUL „DESPRE PREOŢIE” AL SFÂNTULUI IOAN GURĂ DE AUR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370406_a_371735]
-
Acasa > Literatura > Proza > MAGIE Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 2162 din 01 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Se aglomerară norii, se-nghesuiră unul în altul, năprasnici, negri, cu fălcile umflate, gata să-și sufle agoniseala. Parcă cerul nu-i cuprindea și voia să-i zvârle dincolo de zare. Un fior îmi împunse strașnic în imimă și ca o gheară se încleștă asupra ei sugru- mând-o. Înlemnisem cu mâinile lipite de fereastră, cu ochii pironiți în
MAGIE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2162 din 01 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370495_a_371824]
-
în sfârșit, se va căsători, va pleca împreună cu el și va începe o viață nouă. Ce bine ar fi! Și ce invidioase se vor dovedi prietenele ei, când vor afla! Dar deocamdată, Ida era hotărâtă să păstreze secretul: nu va sufla nimănui un cuvințel despre această legătură. Așa că surpriza va fi cu atât mai mare când își va anunța nunta! Atunci să vezi zâmbete și felicitări de fațadă la amicele ei, în timp ce în realitate, o vor pizmui pentru norocul ce dăduse
DESPRE DRAGOSTE, PE FACEBOOK de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369338_a_370667]
-
îi alungă Să stea până-n zorii zilei Cu toiag i-amenință Și-acolo născu Fecioara Pe Fiul lui Dumnezeu Lânga oile și boii Bătrânului celui rău În iesle, pe fânul rece Iisus Pruncul privea Cum boii veneau la Dânsul Și suflând Îl încălzeau Iar Maria, Maica Sfântă Sta mirându-se privind Cum boii recunoștință Arătau spre-al lor Stăpân Dar de-odată se văzură Îngeri ce din cer veneau Către-acea umilă șură, La Prunc și-L preamăreau Și o stea
MOȘ CRĂCIUN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369354_a_370683]
-
L-au bătut în cuie, nu El a vrut ca să se suie, spre-a-L face alții, vai, statuie. Cât despre „spațiile mici”... n-ați nimerit-o nici aici. Fiind un Domn omniprezent, nu-i fixați voi un ambient! „Duhul suflă precum voiește!” Îm? Cum să gândești și să rostești, înainte de cel mai mare praznic al creștinătății, că Dumnezeu preferă LEMNUL? O fi acesta sau n-o fi cântec, dar mie mi se pare că-i cu cântec. Altminteri cum să
CÂTEVA GÂNDURI SINCERE, IMPRESII MĂRTURISITOARE ŞI IDEI APOLOGETICE DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369218_a_370547]
-
instalația electrică si lucrări de tinichigerie. Nu era mașină tamponată să nu-l atragă și să nu pună mâna pe ea, să constate gravitatea urmărilor impactului și posibilitatea îndepărtării urmelor fără să se schimbe componentele. Îndrepta tabla cu multă îndemânare, sufla cu grund si antifon, acoperea cu chit și-l finisa până la lustru încât, după vopsire, nu se mai cunoștea nimic. Părea ca nouă. Și cât de mult îl apreciau proprietarii pentru asta! Era mult mai ieftină și de calitate lucrarea
DARUL DE CRĂCIUN (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/369442_a_370771]
-
pe lângă mama stând/ Demult uitarăm jocul/ E seară, patul e făcut/ Dar cine să se culce/ Când mama nouă ne spunea/ Cu glasul blând și dulce/ Cum s-a născut IIsus Christos/ În ieslea cea săracă/ Cum boii peste el suflau/ Căldură ca să-i facă.../ Cunosc și azi acele versuri frumoase. Mi-amintesc, cum mergeam în ziua de Crăciun în cete cu colinda, apoi cu hăitul la Anul Nou. Mergeam prin nămeți, fericiți... Culiță Agachi și Vitalie Gavrilă duceau prăjina cu
REGINA ANOTIMPURILOR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369517_a_370846]
-
În el am cea mai mare încredere atunci când vine vorba de o recenzie familială. Sunt două poezii de-ale mele pe care nu le agreează nicicum. O glosă scurtă, „Simțurile stau de pază” și o altă poezie, scrisă recent, „Ochiul suflă așchii de lemn”. Mi-a argumentat cum că aș avea un limbaj destul de variat, iar în acestea repet versuri sau strofe întregi. I se par sub nivelul meu. Și el mereu compară orice poezie de-a mea cu una care
POET (DIMINEŢILE UNUI ANOTIMP) de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370524_a_371853]
-
intri-n belea! - Și de ce să nu pun gură, măi cumnate, Când știi că mi-e sora și că eu i-s frate? - Poți să-i fii și tata!, zise omul scurt... Daniel: Morală Cin' s-a fript cu ciorbă sufla și-n iaurt! GEORGE - FABULA NUMARU 3 - VĂDUVA ȘI PITICUL Zice că demult, odată, Un pitic s-a însurat Cu o văduva bogată Ce fusese măritata Cu un mare om de stat. Și-o fi dus ea, altădată, o viață
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
venea seara acasă, Dom’ Rațiu se certase cu Moraru, Grăsuna Potra, avea - n-avea treaba, Stătea la bârfa cu-a lu’ Păcuraru. În fine, peste drum, mai era Fâlfa, Farfuza cartierului, sadea, Ce ne dădea semințe și bomboane Să nu suflam vreo vorba despre ea... Ziua, cu sor-mea, ne jucăm în stradă, Dar seară ne „cocoțăream” în tei Să ne uităm prin curți pe la vecini, Copii curioși să vadă... ce fac ei! Aliona: cântec George: Daniel son! Tu ai auzit
SPECTACOL BILINGV LITERAR-MUZICAL DE SATIRA ŞI UMOR! de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370526_a_371855]
-
2012 din 04 iulie 2016 Toate Articolele Autorului DOMNUL toate a creat ! găsindu-le bune-foarte, Le-a dat omului în dar și l-a pus stăpân pe toate. Pe Adam când l-a creat, cu elemente din Pământ I-a suflat în nări viața, făcându-l viu prin DUHUL SFÂNT ! I-a dat hrană pe etape ; nimic să nu-i facă rău A dat și Legea Sanitară poporului ales al Său. Zis-a ca să păstrăm trupul : hrănit curat și sănătos Și
DOMNUL NE-A DAT CUMPĂTAREA ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 2012 din 04 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370666_a_371995]
-
vârf, cu 8 milioane tone de oțel, reprezentând 8% din producția mondială, hotăram prețul oțelului la bursă; este al doilea mare furnizor de tablă din blocul comunist. Azi, privatizat pe mai puțin decât valoarea fierului încorporat în clădire, abia mai suflând dintr-un furnal; orașul cu blocuri depopulate și cu alimentarea de apă caldă (ce venea de la combinat) tăiată, ferestre ce nu se mai închid, fundația o ia la vale, faleză se rupe. Ei, si acum un raționament pornit “de la cratița
UN LOC DE MUNCA de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369691_a_371020]
-
Toți așteaptă o schimbare care nu poate veni tocmai datorită principiilor prin care Mutu ca primar a ridicat Sibiul. Acolo însă oamenii cu care conlucra sunt oameni, nu ca leprele ridicate de Victoraș care nu fac altceva decât să-i sufle în coarne. Codul fiscal, o altă gogoașă bine gogonată. Cine nu ar vrea reduceri de impozite, cine nu ar vrea o reducere a poverii fiscale? Bineînțeles că Mutu nu se opune reducerii TVA și nici partidul de proveniență a sa
VICTORAŞ VERSUS MUTU de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369754_a_371083]
-
la mine! --O să...văd, dom’ inginer. Da’, cu cererea mea cum rămâne? --Bă, nu mă supăra! Hai, salut și...vezi-ți de treabă! Nu uita, scuipă-l pe amărăștean! Nu pot să-i sufăr pe amărăștenii ăștia care ne suflă-n borș. --Mărăștean, dom’inginer. Cică un străbunic de-al lui ar fi murit la Mărăști, în primul război. --Ei, și? Mi-o spui de parcă ar fi murit la revoluția din optzecișinouă. Nu contează, scuipă-l! --O să...văd. --Bă
ROMANUL S.R.L. AMARU -CAP.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368015_a_369344]
-
Acasa > Literatura > Eseuri > ENIGMATICUL NECUPRINS Autor: Cristea Aurora Publicat în: Ediția nr. 2130 din 30 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului De ce bate vântul? Ce stă în firea vântului să sufle uneori cu putere, alteori abia să adie, uneori să ne lovească năprasnic, iar alteori să-și unduiască șoldurile mângâindu-ne? Probabil aerul acesta indispensabil se răzvrătește împotriva noastră, probabil se simte amenințat, biciuit de indiferență, de groaznicele tratamente la care
ENIGMATICUL NECUPRINS de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368124_a_369453]
-
natură prin ecologizarea în special energetică. O treime din resursele orașului civilizat” este folosită exclusiv pentru reclamă comercială absolut inutil. Omul vrea bun și ieftin, dar realizează mult și prost. Nimeni nu poate cere să închid uzina electrică. Dar să sufli în lumânare când soarele dă lumina necesară este de bun simț pe care mulți nu-l au. Ne trebuie arme ca să ne apărăm de hoți. Americanii au arme cu care să se apere dar hoți tot mai există, De ce? Deoarece
IMPRESII de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368105_a_369434]
-
De la orizont, alți nori se adunau, prevestind revenirea ploii. În microbuz, doar câțiva călători. Cu puțin înainte de plecare, îmbrăcată într-o pijama peste care era încheiat cu grijă un capot curat, fără mâneci, se urcă în el o bătrână. Înaintă suflând cu greu pe culoar și ajutată de cineva își alese un loc. Rezemându-și bastonul de scaun, zâmbi a scuză către cei din jur: „ce să fac, dacă așa m-a luat salvarea de acasă?”. Însă nimeni nu se grăbi
FRAGMENT DIN ”SPECII” – VOLUMUL DILEMA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1736 din 02 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368127_a_369456]
-
lor coincid, punându-se cu arme și bagaje la dispoziția unui partid și a unei ideologii, fie trecând cu totul în tabăra opusă (vezi salturile lui Dan Diaconescu de dinaintea întemnițării), atunci când puterea nu mai are trebuință de el și fiscu-i suflă-n ceafă, așa încât acesta ajunge să creadă cu tărie că în noua postură promovează o televiziune liberă și independentă. De fapt este o televiziune după chipul și asemănarea cu întreg jurnalismul postdecembrist, în care se pricopsesc de ajung milionari în
TELEOMUL – EPIFENOMENUL TRUDITOR DIN MAŞINĂRIA TELEVIZIUNII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1831 din 05 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368169_a_369498]
-
căzuse ceva din mână l-a făcut pe Zbierea să se ridice de pe bolnav și să iasă precipitat pe ușă. După plecarea vizitatorului, bolnavul a rămas nemișcat într-o poziție nefirească, capul îi atârna în afara patului,aproape că nu mai sufla, o asistentă care trecea pe hol a văzut pacientul prin ușa rămasă deschisă după plecarea intempestivă a directorului. S-a apropiat de pat, a ridicat capul bolnavului și l-a pus pe pernă, apoi i-a întins picioarele și l-
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ XII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362578_a_363907]
-
acasă chiar atunci, căci mai avea o treabă de făcut. Trebuia să urce muntele până la poiana de la Dalna, să vadă cum stau proviziile de fân pentru cerbi și căprioare din acea poiană de la marginea pădurii. Pe culmea muntelui, vântul încă sufla cu putere, împrăștiind zăpada pufoasă de pe ramurile brazilor. Crivățul chiar se înteți când el ajunsese în poiana de pe coama muntelui, așa că își îndesă vârtos căciula pe cap. Porni vitejește prin zăpezile mari din poiană. Vedea peste tot urme de pași
CASA PĂDURARULUI (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362661_a_363990]
-
frunzelor și jalea din gânduri, acorduri de liră îmi aștern pe rânduri. O harpă răsună prin crengi desfrunzite, tristețe să ducă în zări nesfârșite. Și inima-mi plânge de jalea frunzelor. Pe covorul lor aștern lacrimă de dor. Vântul rece suflă prin copaci desfrunziți, când de iubite frunze au fost părăsiți. În rădăcini coboară dorul frunzelor, prin iarnă să-și ducă destin necruțător. Speranța vieții din muguri să răsară, cu iubirea renăscând în primăvară. © Maria Filipoiu 22.09.2014 Referință Bibliografică
VALSUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1374 din 05 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362750_a_364079]