2,938 matches
-
pentru aceasta românii aveau nevoie de trei lucruri: școală, școală și iarăși școală, în limba proprie, căci bazele culturii unei națiuni nu se pot pune decît în limba proprie: ,,o națiune întreagă nu știe fără limba sa proprie, care o suge deodată cu laptele nutricei, iar o limbă străină nice o poate învăța națiunea întreagă și, după drept, nice nu se poate îndatora la aceea“ <footnote Aron Pumnul, Neatîrnarea limbei românești în dezvoltarea sa și în modul de a o scrie
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
prezentă pe întreaga durată a vieții. Abolirea acestei funcții lipsește omul de energia supraviețuirii. Capacitatea creierului de înmagazinare a cunoștințelor este determinată genetic și poate fi ameliorată, parțial, prin educație. Pruncul simte sfârcul care-i este pus în gură și suge instinctiv laptele, apoi vede sânul, își vede mama și, odată cu dezvoltarea creierului, capătă cunoașterea și conștiința mamei. Când asociază (sonor) cuvântul "mama", cunoașterea și conștiința eu-lui capătă contur, pentru ca procesul să ajungă la maturizare la vârsta de 6 ani. Pruncul
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
picta, a decora, a pescui, a ara, a culege, a traversa, a semăna, a fotografia, a cheltui, a mătura, a deretica, a împleti, a visa, a fura, a minți, a învăța, a mânca, a bea, a recita, a fuma, a suge, a tricota, a murmura, a asculta, a traduce; a se pregăti, a se spăla. Cornilescu (2001: 484−488) arată că nominalizarea supin + subiect este întotdeauna de tip activitate/proces, obiectul nu trebuie lexicalizat (ca să măsoare evenimentul), pe când cea de tip
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la neutralizarea acidității În exces și la calmarea imediată a senzației de greață. Se vor evita grăsimile, dulciurile, alimentele greu digestibile și cu miros neplăcut, produsele prea fierbinți. Mestecarea va fi liniștită, fără grabă și fără stări tensionate. Bolnavul va suge o bucată de zahăr pe care au fost puse câteva picături de rachiu sau esență de mentă. Bune efecte are consumul unui păhărel de borș crud, Înainte de mese. Femeile grase care au grețuri dimineața trebuie să mănânce câțiva biscuiți sărați
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
sau infecțioase. Criza de colici survine brusc, chiar la copii cu sănătate deplină. Copilul se manifestă prin plânsete și țipete violente, agitație și paloare. Suferința poate să Înceapă din primele săptămâni de viață, mai des la o oră după ce a supt sau după ce a băut biberonul, În special În a doua jumătate a zilei. Plânsul poate dura câteva minute după care copilul se linistește brusc. Tratamente naturiste Se utilizează plante care favorizează eliminarea gazelor abdominale (efecte carminative) sau care inhibă dezvoltarea
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
ale „falsului de existență”, ale incapacității de a-și găsi propriu-i drum - libertatea, de fapt! Și am propus mai sus nu numai o „reflexie existențială”, alăturând două posturi ale celui care am fost - una primă, a inconștientului tinerel atras, supt de mașina oarbă a politicului aflat În criză, a istoriei, și cealaltă, a doua, reacția adultă, lucidă, consecventă, cea care, părând că „repetă” prima fază, o dă de fapt peste cap, Îi conferă, Îi impune un alt sens - cel de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Nicoleta Holubaș, Luminița Vizitiu. În pofida tributului plătit ideologiei timpului, există în paginile acestei serii destule texte remarcabile (versuri, proză, traduceri, note și însemnări de lectură), care se citesc cu plăcere și astăzi, o grafică inspirată și fotografii-document. Pentru această generație „supt vremi”, „versurile se scriu pe frunze / cu sufletul, / se scriu pe mări / cu valurile, / se scriu și se întâlnesc / odată cu lumina / la înaltul înaltului, / atunci când cuvintele-s / culori, stele, gânduri” (Lidia Savin, Astfel cred, aprilie 1980, p. 21). O nouă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
că mă urmărești, atîția oameni cîți sîntem așa, atîta circulație este! Săbăoani aceeași corectitudine, pe deasupra șuba și lanterna de lucire verde într-adins în ochiul călătorilor, verde! ursul în vizuină mai trage de labe și ați crezut că se hrănește sugînd din ele, dar își curăță de fapt degetele atinse de ojă ori așa ceva, pe obraz compusă o mimică și mă răsucesc întîmpinînd privirea, două imobile dublu ori triplu etajate, cu lanțuri de becuri bălțate pe balcoane, Roman căutătura de la plecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
paraliticlui în două bețe să treacă peste linii. Ora 9,20, în personalul de Cluj, beatitudinea lărgimii de cum ieși din gări, aleargă din sat, stația în pantă, văi și dealuri încălecate pînă a nu se lăsa în bazinul Someșurilor, mînz, suge, parc zoologic, oi, în rînd un cîrd de gîște, cireada, cu mașina Aro la întors fînul, la coasă în căruță, inflexiunile patetice, vorbim două studente pe tot vagonul! aeroport militar, avioane, elicoptere fără camuflaj, 25-30 de aparate descoperite, INTERVENȚIE ÎN
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
țepi de sonde pe buza văilor, istoria intră în Comănești pe scene locale, peronul dezlegarea la circuite secundare, taxă de utilizare antrenarea ta în sensul lor, rampa autogării cu două autobuze, orașul grupat, pod, în ieșire biserica telurică la ziduri, suptă de culoare în pămînt, uscăciunea de îngheț tîrziu, dîra de zăpadă, Asău cutia de tablă, semnul cu paleta verde, cum îmi vine cu șapcă roșie! păr inele roșcate, albastru feroviar de la uniformă, cămașa vernil în dungi! dar pacea din jur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ponderată în timp a conștiinței, personalul București Roșiori plin, repetă ceasul navetiștilor săptămînali, anunțat trenul de la Craiova Caracal, volbură de alte cîmpuri, profilul natural al Munteniei de cîmpie este și el om, ieșit în marea de emigrație rurală pe orașele supte în cîmpia capitală București, nici un tren de Miroși Costești la tabel, linie dezafectată țăranul cîmpiei, călătoria nu-și arată călătorii ei, mărfarele fundal, garniturile sosite retrăgîndu-se, țîșnitoare de peron adaptată organismului feroviar, consumatorul real, Roșiori București, de la Videle are mers
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pardoseală! nu s-a primit prezentul niciodată, ce se petrece s-ar fi petrecut oricum, țeasta i-a intrat pe mînecă, doarme cu haina în cap, mielul s-a scos printre toarte legate, mai departe nu evadezi, alb și slăbit, sugi la șurub sub tăblia scaunului, dramă de Protecția Animalelor, altceva n-am mai găsit! se îndoaie din genunchi și împinge cu botul, animalele mai inteligente decît oamenii, diferența în inteligența lor. Ora 5,20, în personalul Mărășești Miercurea Ciuc, în gara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
-și face probleme, are relații acolo, unchiule, vezi că nu ia examenul a șaptea oară, o dai afară! scoală, că e trecut Teiușul! Boju, du-te-n p... mea că m-ai trezit! studenta Delia, dă-ți picioarele de acolo, sugi p...! "Antena 1", hai mai încolo, găsim noi loc, doar avem bilete! eu am relații, răcoare, ciobanul înșurubat în mițele veacului, km 478+9 la stîlp, stația Tunel, fotografie de grup sub streașina ogor în ceața culorii, tunel descendent, țuguie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
că ele lîngă fîntînă-s puse, "Abeceluș", nu "Abecedar", cățeluș, purceluș? "Combinatul de produse din Ocnița", din ce-o crescut copchilu' ista! cașă nu mănîncă, slab ca un, K 1 păing! nica nu! cu niște mînuță ca pernuțăle! îi dă țîță, suge ca un purcel! Secureni 8 km, vine mașina de peste deal, l-a luat Kievul! Victoraș din Bîrnova, arab/evreu de prepuț, de ce tresari prin somn la mine în brațe? Bîrnovă la Iași și la Ocnița, Neamul Șoimăreștilor, castanul singur se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
concentrare și centralizare a puterii în figura domnitorului, de extindere a aparatului birocratic, de codificare legislativă, însoțite de o sesizabilă secularizare a vieții publice (Hitchins, 1998, p. 15). Rămas în conștiința istorică românească mai degrabă ca "sistema fatală" care "a supt măduva țării", făcând ca "nefericirea țării rumânești să ajungă la vârf", "veacul de durere" al epocii fanariote ascunde un amplu proces modernizator suferit de societățile principatelor dunărene (Aaron, 1835, pp. xviii, xii). Corectând astigmatismele opticii naționaliste, F. Constantiniu (2011) pledează
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de final al lucrării merită reprodus in extenso. După ce menționează că focul patriotismului poate fi ațâțat în inimile cetățenilor în special prin educație patriotică, realizată atât la școală cât și în familie, astfel ca "dimpreună cu laptele măsii, [pruncul]să sugă iubirea de patrie, cinstea și iubirea către concetățeni, și respectul pentru toate instituțiile și așezămintele patriei" (p. 42), Aaron menționează o altă cale de suscitare a sentimentelor patriotice: Patriotismul va dobândi un caracter mare și printr-o naționalitate de obște
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nația în partide, aprinseră între rumâni un foc de vrăjmășie și de răsboae crunte, și rumânii pentru o deșărtăciune a unui și a altuia vărsară sânge de rumân!" (Aaron, 1835, p. xi). Lipsa de solidaritate etnică și absența coeziunii naționale "supseră măduva țării mai mult decât răsboaele streine" (Aaron, 1835, p. xii). După dislocarea unității primordiale a Daciei Traiane de năvălirile barbare, un licăr de speranță pentru întregirea națională l-a reprezentat momentul fundării statului Țării Românești prin Negru Vodă. Totuși
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
român, după ce acesta absolvă ecluza inițială a instituției școlare. S-a făcut transparent în paginile anterioare cum prin școlarizare, alfabetizarea însemna naționalizare. Încă din pașoptism, pedagogii românismului instruiau părinții ca "dimpreună cu laptele măsii, [copiilor să li se dea] să sugă iubirea de patrie" (Aaron, 1843, p. 42). Laptele naționalist avea să fie servit, sistematic, abia în anii '80 ai secolului al XIX-lea, și nu atât de către părinți, cât mai ales de către învățătorii însărcinați statal cu această misiune. Alfabetizarea și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
pentru a putea să-și amenajeze noul sediu. Au stat până în decembrie, însă n-au mai încălzit clădirile. O țeavă din podul clădirii a înghețat și s-a produs o inundație cumplită. Pereții clădirii mari fiind construiți din nisip marin sug apa ca o sugativă. Aproape întreaga clădire era cu pereții uzi, care au început să mucegăiască, așa că totul arăta îngrozitor. Între timp a devenit rector al Universității domnul prof.dr. Gheorghe Popa. Împreună cu domnia sa am mers la Agigea, am analizat situația
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
mormăi ciudos. Avansasem în cunoștințele ideologice datorită celor trei ani de facultate. Maiorul sare ca ars. Vorbești prostii. Nu voi sînteți poporul! Dar cine? Poporul sînt eu, părinții voștri, muncitorii și țăranii. Și noi ce sîntem atunci? Voi trăiți și sugeți din sudoarea poporului. Poporul muncește și vă întreține. Deci, încă nu învățasem nici cele mai elementare lucruri despre tainele lui Marx, Lenin, Stalin, deși la socialism științific le dădeam bine cu clanța. Totuși ce diferență între teorie, unde stăteam bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
dulceața aceea singură pentru mult timp, deoarece vine cu o altă căpiță de bunătăți. Din nou este doar zîmbet. Femeile mănîncă elegant, chiar foarte elegant, mai schimbăm o vorbă, aflu din ce țară sînt, ce hram poartă, ce țîță au supt și cîți copii, neamuri și acareturi dețin. Am crezut că au ținut post și acum își scot pîrleala. Eram gata să trec cu vederea totul, dacă n-aș fi rămas cu gura căscată, de-mi vine și acum greu s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
nemțesc, refăcut recent și chiar turnul Londrei cu Big-Ben-ul său cu tot. Vuk zîmbește amar. În casă, soția sa Marița doarme după o grea zi de muncă. Lîngă ea este micuțul Vuk, moștenitorul său de opt luni. Prin somn își suge limbuța în amintirea sînului Mariței. Vuk jr. a fost înțărcat de două zile, dar n-a făcut mare scandal. De mult Marița n-avea suficient lapte și Vuk jr. s-a învățat a mînca de toate. Vuk era învățat acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
învingătorului. Continuă: Dacă îngrijești, ai, dacă nu îngrijești, n-ai. Se uită cu mîndrie la bătrîn. Ea, bătrîna, a îngrijit 10 ani bătrînul și din acest motiv are. Ce are? Păi, un soț, nu-i singură. Da, da, bătrînul care suge cu un pai ceaiul acela miraculos, este al ei. Deci are. Lumea modernă însă a creat oameni mai egoiști, mai dornici să pună grija pentru propria persoană ca singura preocupare. Tu ai ce-i al tău, eu am ce-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sale...ocine și miluiri, s-au pierdut...în vremea când a venit hatmanul Timuș cu cazaci Zaporojeni...asupra lui Stefan (Tomșa) voievod și l-au scos din scaun...și au robit tot târgul Iașilor și puindu-se cu tabăra cazacilor supt Codru, împerejurul sfintei mănăstiri, au prins pe călugări și i-au muncit și le-au luat toate averile și bucatele, lăsându-i numai cu trupurile, iar dresurile ce le-au avut toate le-au rupt și le-au călcat în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
mă număram și eu; nu mă las, bă, până nu-i jupoi de vii pe spurcații de jidani! Pe toți, până la unu‟. și-i pun pe frigare. Până le-o trece pofta tuturor ițicilor, ștrulilor și leibovicilor să ne mai sugă din sânge. Asta-i misiunea dată de căpitan! Își încheia el de fiecare dată alocuțiunea șablon. Cum spuneam, când se înapoia, spre seară, din târg, cu cămașa verde pe el și încins cu centură cu diagonală, îl urmăream prin crăpătura
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]