7,731 matches
-
integrării prioritar-politice și apoi economice. Proiectul Briand a conceput Uniunea Europeană ca o confederație de state suverane urmând inițial modelul Ligii Națiunilor, care să devină treptat o unime politică și economică. Briand avea în vedere o Uniune Europeană interguvernamentală, fondată pe suveranitatea statelor componente. Adunarea Generală a Ligii Națiunilor din septembrie 1930 a dezbătut Proiectul Briand de Uniune Europeană. Nicolae Titulescu în calitate de președinte al Adunării Generale a Ligii Națiunilor a primit și a difuzat rezoluția Conferinței europene, pe care a înscris-o
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
decât de Uniunea Europeană. Mai mult, Marea Britanie continua să se alăture Germaniei în contracararea politicii franceze 37. Ideea de Uniune Europeană chiar în formula sa interguvernamentală, nu supranațională, nu puta să devină o realitate instituțională, în condițiile mentalității epocii, pentru care suveranitatea națională era un element fundamental, ce nu putea suferi nici o limitare semnificativă pentru realizarea unei Europe Unite. Uniunea Europeană propusă de Briand a fost susținută de aliații Franței, adică: România, Iugoslavia, Cehoslovacia și Polonia. Dar acest sprijin al unor țări mici
Titulescu și Liga Naţiunilor Trei momente semnificative by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1670_a_2912]
-
pornească în prodigioasa aventură personală a regăsirii Sinelui. Economie și economism Începînd cu anii '60, procesele rapide de internaționalizare, de mondializare, au transformat profund economiile naționale, restrîngînd marjele de manevră și capacitățile de acțiune ale statelor, făcînd caduc chiar principiul suveranității. Trăim una din acele perioade de fractură în istoria omenirii, în istoria gîndirii umane, în care totul se reconsideră după noi criterii, se reașază pe făgașe noi. Se caută alte concepte, o altă paradigmă, noi valori și noi certitudini. Trăim
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
a modernității: cum pot fi agregați indivizii în societate în condiții de asigurare a păcii ? Gîndirea lui Machiavelli a fost mult timp și în mod injust utilizată pentru a califica activități politic incalificabile. El apărea mai ales ca teoretician al suveranității absolute, al folosirii forței și manipulării de către Principe. Pragmatic, Machiavelli transformă într-un principiu politic ideea potrivit căreia omul, grație virtuților sale, poate stăpîni destinul. Acesta din urmă nu mai are puterea de a-i învinge atît de ușor pe
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
a genului uman, încer-cînd să-și agațe particularitatea, cel puțin după 1789, de aripa universalității; în timp ce Germania se crede destinată, în primul rînd prin superioritate culturală, să domine lumea (pangermanismul), cel puțin de pe vremea Sfîntului Imperiu romano-german, care încar-na ideea suveranității universale, idee primi-tivă, răspîndită în întreaga lume. Chiar dacă respectivul imperiu s-a prăbușit, forma ideologică corespondentă a subzistat la poporul german, ca nefiind înlocuită, ca la cel francez, sau englez, de ideea suveranității teritoriale sau naționale mai apoi. Totul a
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
vremea Sfîntului Imperiu romano-german, care încar-na ideea suveranității universale, idee primi-tivă, răspîndită în întreaga lume. Chiar dacă respectivul imperiu s-a prăbușit, forma ideologică corespondentă a subzistat la poporul german, ca nefiind înlocuită, ca la cel francez, sau englez, de ideea suveranității teritoriale sau naționale mai apoi. Totul a început în "epoca luminilor", cu constituirea doctrinei umaniste, produs al laicizării eticii creștine și al raționalismului triumfător, o doctrină individualistă ce-și pro-pune apărarea drepturilor omului pretutindeni în lume, ideal umanist ce s-
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
de la sfârșitul secolului trecut. Prin strădaniile acelorași persoane care au inițiat și finalizat reformele Unirii, actul Independenței, avea să-și dobândească în conștiința Europei, o recunoaștere care certifica caracterul legic, obiectiv, deplina legimitate a aspirațiilor noastre de independență și de suveranitate națională. Mihail Kogălniceanu a fost una din acele personalități ale istoriei pe care poporul român le-a scos la lumină într-o epocă eroică din frământata sa existență, când s-a plămădit națiunea română, când s-au așezat temeliile statului
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
de la Berlin. Această lucrare tratează pe larg 19 dezbaterile care au avut loc și hotărârile luate. Pentru a înțelege dezbaterile de la Berlin trebuie amintite evenimentel de la San Ștefano. Țara noastră o dată cu primele contacte diplomatice în vederea păcii, a acționat pentru: recunoașterea suveranității și integrității teritoriale, retrocedarea gurilor Dunării și obținerea unor despăgubiri de război. Rusia anunțase deja că dorea să schimbe Dobrogea pe cele trei județe din sudul Basarabiei. În acest sens, diplomația rusă făcuse o serie de presiuni la București, ceea ce
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Rusia a smuls din nou României cele trei județe din sudul Basarabiei. Poziția Rusiei la tratativele de pace a constituit, de fapt, încălcarea înțelegerilor anterioare cu România și în principal a Convenției din 4 aprilie 1877, o încălcare flagrantă a suveranității naționale. În aprilie 1878, în perioada dintre San Ștefano și Berlin încercând o politică de forță, Rusia a dislocat noi trupe pe teritoriul României. Generalul Drenteln a fost numit comandant al trupelor de ocupație. Regimente de cazaci staționau la Băneasa
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
României. Războiul pentru independență, în 9 volume. Din studiul acestor documente rezultă că toate clasele sociale se pronunțau pentru independență, dar nu toate erau adepte ale aceleași căi pentru obținerea ei. Masele populare de la orașe și sate legau de obținerea suveranității naționale speranțele lor de viață mai bune. Țărănimea voia o nouă reformă agrară. Și ca întotdeauna în milenara noastră istorie masele au dus greul luptei și s-au jertfit pe front. Populația era interesată de dezvoltarea țării prin protecționism vamal
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a României” Detaliile cu privire la trecerea armatelor ruse erau precis fixate, într-o largă anexă. Convenția constituia un act politic de o excepțională importanță. Elaborarea, semnarea, conținutul ei exprimă poziția de egalitate între părțile contractante. Ea oglindește faptul de necontestat că, suveranitatea României căreia formal i se dădeau însemnate garanții, erau luate deja în considerare de Rusia, deși proclamarea oficială a independenței nu avusese încă loc. De asemenea, convenția semnată nu întâmplător în capitala României era menită să deschidă o nouă etapă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
românești de la sfârșitul secolului trecut. Prin strădaniile acelorași persoane care au inițiat și finalizat reformele Unirii, actul independenței, avea să-și dobândească în conștiința Europei o recunoaștere care certifica caracterul logic, obiectiv, deplina legitimitate a aspirațiilor noastre de independență și suveranitate națională. Unirea este absolut necesară, arăta Mihail Kogălniceanu deoarece ea poate asigura „independența dinlăuntru și puterea de a se apăra de înrâuririle străine”. „O nație care își are conștiința drepturilor sale - arăta același patriot trebuie să aibă și curajul de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
le-a întinerit pe câmpurile de bătaie. Zece mii de români au căzut în jurul Plevnei, ca să câștige patriei lor libertatea și independența.” În finalul lucrării, autorul arată că, tratatul de la Berlin, a recunoscut independența Romăniei ,dar condițiile impuse îi limita acesteia suveranitatea. În virtutea tradiției tradiției, marile puteri continuau să ignore statutul de independență pentru a-și impune propriile interese. Recunoașterea independenței României, a fost rezultatul, unor complicate demersuri diplomatice, legate mai ales de acordare a cetățeniei evreilor și lichidarea consecințelor afacerii Stroussberg
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
din 1877-1878 ne afirmă în fața lumii ca un popor de viitor. Participarea României la războiul din 1877 1878, a adus țării independența națională și o situație de prestigiu, (în 1881 întrețineam relații cu 18 state inclusiv cu SUA). Independența și suveranitatea României, cucerite prin grele sacrificii umane și materiale, au dat un puternic impuls dezvoltării interioare a țării. Independența a impus egalitatea juridică a statului român cu toate statele suverane, și ea creat posibilitatea de a proteja industria autohtonă, pentru întărirea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
de drept absolut în luarea deciziilor, alcătuit din delegații celor patru puteri: Anglia, Franța, Italia și Statele Unite ale Americii. Statele mici nu aveau propriu-zis nici o putere în hotărârile luate. Faptul că România căuta să-și apere cu curaj drepturile și suveranitatea națională, că avea datoria morală să ceară despăgubiri, pagubele ei fiind de 72 de miliarde lei aur și că tratatele trebuiau să consemneze unitatea de stat obținută în anul 1918, au fost privite cu nepăsare de Marile Puteri 55. Delegația
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
inconvenient în comercializarea petrolului din Golf este dat de trecerea obligatorie a tancurilor petroliere prin nesigura strâmtoare Ormuz, controlată parțial de regimul islamist de la Teheran și în proximitatea căreia se derulează tensiunile frontalier-maritime dintre E.A.U. și Iran referitoare la suveranitatea asupra insulelor Tunb și Abu Musa. Din acest considerent, Regatul saudit a construit oleoductul ce traversează peninsula de la est la vest și transportă petrolul din regiunea Hassa până la terminalul portuar Yanbu de la Marea Roșie. Șocurile petroliere din 1973-1974 și 1979-1981 au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
regizată de Conducător și jucată de fanaticii săi discipoli, naratorul ajunge să creadă că visul secret al Conducătorului este cu totul altul decât cel conturat în discursurile sale înregistrate și difuzate în săli pline ochi cu activiști; nu bunăstarea și suveranitatea Albaniei își dorește el, ci praful și pulberea să se aleagă de țara asta săracă și de poporul ei sâcâitor care tot îi cere câte ceva. Smulgând vălul de pe mecanismele psihologice ale represiunii, naratorul (acest alter ego al lui Kadare) dă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de drept absolut în luarea deciziilor, alcătuit din delegații celor patru puteri: Anglia, Franța, Italia și Statele Unite ale Americii. Statele mici nu aveau propriu-zis nici o putere în hotărârile luate. Faptul că România căuta să-și apere cu curaj drepturile și suveranitatea națională, că avea datoria morală să ceară despăgubiri, pagubele ei fiind de 72 de miliarde lei aur și că tratatele trebuiau să consemneze unitatea de stat obținută în anul 1918, au fost privite cu nepăsare de Marile Puteri 55. Delegația
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
altul. (Eliade) ... În termeni bachelardieni Luceafărul Îi propune fetei o „pteropsihologie” În care converg aripa, Înălțarea, săgeata, puritatea și lumina... „ușor el trece ca pe prag/ pe marginea ferestrei / și ține-n mînă un toiag./” Întîlnim aici funcția sociologică a suveranității sceptrul, toiagul e Încarnarea sociologică a proceselor de Înălțare. Dar sceptrul mai este conotat și ca falus, arhetipul monarhului patern și dominator ... (Bachelard) . Ochiul sau privirea simt Întotdeauna legate de transcendență. Lumina este cuvin tul, claritatea, cuvîntul care creează universul
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
de la sfârșitul secolului trecut. Prin strădaniile acelorași persoane care au inițiat și finalizat reformele Unirii, actul Independenței, avea să-și dobândească în conștiința Europei, o recunoaștere care certifica caracterul legic, obiectiv, deplina legimitate a aspirațiilor noastre de independență și de suveranitate națională. Mihail Kogălniceanu a fost una din acele personalități ale istoriei pe care poporul român le-a scos la lumină într-o epocă eroică din frământata sa existență, când s-a plămădit națiunea română, când s-au așezat temeliile statului
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de la Berlin. Această lucrare tratează pe larg 19 dezbaterile care au avut loc și hotărârile luate. Pentru a înțelege dezbaterile de la Berlin trebuie amintite evenimentel de la San Ștefano. Țara noastră o dată cu primele contacte diplomatice în vederea păcii, a acționat pentru: recunoașterea suveranității și integrității teritoriale, retrocedarea gurilor Dunării și obținerea unor despăgubiri de război. Rusia anunțase deja că dorea să schimbe Dobrogea pe cele trei județe din sudul Basarabiei. În acest sens, diplomația rusă făcuse o serie de presiuni la București, ceea ce
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Rusia a smuls din nou României cele trei județe din sudul Basarabiei. Poziția Rusiei la tratativele de pace a constituit, de fapt, încălcarea înțelegerilor anterioare cu România și în principal a Convenției din 4 aprilie 1877, o încălcare flagrantă a suveranității naționale. În aprilie 1878, în perioada dintre San Ștefano și Berlin încercând o politică de forță, Rusia a dislocat noi trupe pe teritoriul României. Generalul Drenteln a fost numit comandant al trupelor de ocupație. Regimente de cazaci staționau la Băneasa
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
României. Războiul pentru independență, în 9 volume. Din studiul acestor documente rezultă că toate clasele sociale se pronunțau pentru independență, dar nu toate erau adepte ale aceleași căi pentru obținerea ei. Masele populare de la orașe și sate legau de obținerea suveranității naționale speranțele lor de viață mai bune. Țărănimea voia o nouă reformă agrară. Și ca întotdeauna în milenara noastră istorie masele au dus greul luptei și s-au jertfit pe front. Populația era interesată de dezvoltarea țării prin protecționism vamal
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
a României” Detaliile cu privire la trecerea armatelor ruse erau precis fixate, într-o largă anexă. Convenția constituia un act politic de o excepțională importanță. Elaborarea, semnarea, conținutul ei exprimă poziția de egalitate între părțile contractante. Ea oglindește faptul de necontestat că, suveranitatea României căreia formal i se dădeau însemnate garanții, erau luate deja în considerare de Rusia, deși proclamarea oficială a independenței nu avusese încă loc. De asemenea, convenția semnată nu întâmplător în capitala României era menită să deschidă o nouă etapă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
românești de la sfârșitul secolului trecut. Prin strădaniile acelorași persoane care au inițiat și finalizat reformele Unirii, actul independenței, avea să-și dobândească în conștiința Europei o recunoaștere care certifica caracterul logic, obiectiv, deplina legitimitate a aspirațiilor noastre de independență și suveranitate națională. Unirea este absolut necesară, arăta Mihail Kogălniceanu deoarece ea poate asigura „independența dinlăuntru și puterea de a se apăra de înrâuririle străine”. „O nație care își are conștiința drepturilor sale - arăta același patriot trebuie să aibă și curajul de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]