2,412 matches
-
ultima sa scrisoare că „"există lucruri care sunt doar un nume și o figură"”. Se spune că mormântul său ar fi fost profanat pentru a i se fura pintenii de aur cu care fusese înmormântat, și că la scurt timp tâlharul a fost prins și executat. Operele sale au fost editate de umanistul José Antonio González de Salas, fără să se preocupe de corectarea greșelilor, în 1648, sub titlul : „"Parnasul spaniol, munte divizat în două culmi, cu cele nouă muze"”; de
Francisco de Quevedo () [Corola-website/Science/307850_a_309179]
-
antiburgheze, la înfrățirea popoarelor într-o societate viitoare și la pedepsirea celor responsabili de măcelul mondial: "„Statul!... Statul care ucide!... În spate statul nostru, în față statul dușman, și la mijloc noi, cei osândiți să murim ca să asigurăm huzureala câtorva tâlhari care au pus la cale măcelul milioanelor de robi inconștienți! Izbânda trebuie să vie! glăsui Gross, patetic, gesticulând și cu niște ochi tremurători de emoție. O crimă monstruoasă trebuie să nască o pornire uriașă de răzvrătire universală... Trebuie! Și atunci
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
bea vinul de prin cârciumi, lăcomindu-se să jefuiască, înainte de a câștiga victoria . Trupele austriece s-au îndreptat spre Curtea Domnească, unde Stoian Sârbul a deschis porțile fără a se împotrivi. Ele i-au eliberat pe oamenii închiși în temniță, tâlhari și ucigași, dar și pe cei doi fii ai spătarului Miron Cuza. Aceștia s-au alăturat invadatorilor și au pornit toți spre Mănăstirea Frumoasa, unde au așteptat lângă un pod și restul armatei care rămăsese în urmă. Pe la orele 3
Crucea lui Ferentz () [Corola-website/Science/302069_a_303398]
-
Cloșca, codul penal austriac prevedea pedeapsă maximă decapitarea cu sabia, nu tragerea pe roată. S-a vrut însă să se înspăimânte cât mai mult iobagii români, astfel încât s-a apelat la această condamnare extrem de dură, rezervată în mod normal doar tâlharilor și ucigașilor. Primul a fost executat Cloșca, iar al doilea Horea. Dacă Cloșca a fost torturat cu cruzime extremă, primind multiple lovituri cu roata până când i s-a dat lovitura de grație, Horea a primit doar o lovitură care i-
Vasile Ursu Nicola () [Corola-website/Science/302708_a_304037]
-
vedea.” Iar tot poporul a răspuns și a zis: „Sângele Lui asupra noastră și asupra copiilor noștri.” Pilat îl acuza pe Isus că s-ar fi numit împărat (). El se întrebase: "Ce este adevărul?", dar îl eliberează totuși pe Baraba tâlharul, iar pe Isus îl osândește să fie răstignit. După ce L-au biciuit ostașii și I-au împletit cunună de spini punîndu-I o pe cap și îmbrăcându-L cu hlamidă, L-au pălmuit, L-au scuipat și L-au batjocorit. Atunci
Pilat din Pont () [Corola-website/Science/302794_a_304123]
-
monument. Biserică are balcon, nava și altar. Balconul era susținut de 16 stâlpi de diverse forme geometrice, foarte frumos ornate cu cărămidă aparentă. Se pot vedea la exteriorul pronaosului. Până în anul 1856 a funcționat și o închisoare, pentru trădători și tâlhari. Tunel de refugiu pe sub apă și clopotnița. Clopotnița măreață din piatră de rău și cărămidă aparentă. Stil neoromânesc și bizantin Mihai Viteazul, printr-un document din decembrie 1595, dăruiește mănăstirii de călugărițe Turbațile, din satul Bătiești, hramul “Ațipirii prea sfintei
Mănăstirea Snagov () [Corola-website/Science/303342_a_304671]
-
paraclis cu hramul "Bună Vestire", scufundat în jurul anului 1600, ale cărui uși împărătești se păstrează la Muzeul Național de Artă. În jurul anului 1456 Vlad Țepeș, dispune construirea unui zid de apărare, a unui pod, a unei închisori pentru trădători și tâlhari și a unui tunel de refugiu pe sub apă, care ar exista și astăzi. Pe locul acesta, încărcat de mister și bântuit de sufletele celor uciși, se înalță biserică actuala zidita de Neagoe Basarab la 1521. Biserică a suferit mari refaceri
Mănăstirea Snagov () [Corola-website/Science/303342_a_304671]
-
ereditară, genetică ce se manifestă în structura psihică a fraților Georgescu. Începutul nuvelei este o adevărată expozițiune, în care se prezintă datele esențiale ale celor două personaje și împrejurările care le determină destinele. Timp de doi ani, o ceată de tâlhari, „spoiți cu cărbuni pe ochi“ și foarte cruzi, băgaseră în sperieți pe locuitorii din „trei hotare“, prin furturi, torturi și omoruri. Hoții fuseseră prinși de poteră în pădurea Dobrenilor și acum era căutată căpetenia bandei. Popa Iancu din Podeni, văduv
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
dare de mână“ și fusese și el înfricoșat să nu-l calce hoții, așa că acum, că-i prinseseră, răsuflase ușurat. Popa Iancu vine la han și îi destăinuie fratelui său, „ca la un duhovnic“. că el era „capul bandei de tâlhari“, că își înscenase jaful „ca să adoarmă bănuielile“, iar acum regreta amarnic, scuzându-se că „dracu-l împinsese“. Spaima lui este că tâlharii, acum că fuseseră prinși, îl vor demasca și pe el, de aceea venise disperat la fratele lui mai
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
vine la han și îi destăinuie fratelui său, „ca la un duhovnic“. că el era „capul bandei de tâlhari“, că își înscenase jaful „ca să adoarmă bănuielile“, iar acum regreta amarnic, scuzându-se că „dracu-l împinsese“. Spaima lui este că tâlharii, acum că fuseseră prinși, îl vor demasca și pe el, de aceea venise disperat la fratele lui mai mare, ca să-i ceară un sfat: „- Ce-i de făcut, neică Stavrache? scapă-mă!“. În acel moment sosesc la han, cu gălăgie
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
data expedierii scrisorii pentru a se convinge că era trimisă înaintea bătăliei de la Plevna, în care, se știa, muriseră foarte mulți români și se întreba, în subconștient, dacă Iancu o fi scăpat cu viață. El se interesează și de pedepsirea tâlharilor și, aflând că aceștia nu-și trădaseră căpetenia, Stavrache își exprimă disprețul pentru judecătorii incompetenți („Ce mai judecători! ...“) și se întreabă dacă fratele lui ar îndrăzni să se mai întoarcă și să-și revendice averea, care era acum administrată de
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
și de comportament ale eroului principal prin monologuri interioare sugestive, iar destinul dramatic are la bază lăcomia exagerată a acestuia, dar și tare genetice, întrucât „incontestabil există o tară în familia în care un frate înnebunește, iar altul se face tâlhar ca popă și delapidor ca ofițer.“ (George Călinescu) În „Arta prozatorilor români“, Tudor Vianu evidențiază relația autor-narator-personaj, atât de întâlnită în proza lui I.L. Caragiale: „Pătrunzând în actualitatea sufletească a unora din personajele caragialiene, nu suntem obligați să ne reprezentăm
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
să-și cunoască istoria, „toate alte țări știindu începuturile sale”; c) dezmințirea ocărilor aduse de unii copiști ai cronicii lui Ureche, ca Simion Dascălul („om cu multă neștiință și minte puțină”) și Misail Călugărul, care afirmaseră că moldovenii sunt urmașii tîlharilor de la Roma exilați în Dacia; d) refacerea istoriei Moldovei de la primul descălecat, completînd astfel cronica lui Ureche; e) elogiul scriiturii și al lecturii: „... căci nu este alta și mai frumoasă și mai cu folos în toată viața omului zăbavă decît
Miron Costin () [Corola-website/Science/299037_a_300366]
-
s-au format anumite contacte sociale și lingvistice. Unul din numele de clan cele mai răspândite în rândurile ienișilor est-europeni este Gabor, nume care duce în ultimă instanță la "Kobor", cu sensul de nomad, hoinar, vagabond (pe română "cobârlău" = hoț, tâlhar, nomad, vagabond), respectiv la Kavar, neam turcic care a adoptat în Evul mediu religia mozaismului. Altă teorie îi consideră pe ieniși ca fiind urmași ai dezertorilor din Războiul de Treizeci de ani (1618-1648) sau din Războiul țărănesc german (1524-1526) originari
Ieniși () [Corola-website/Science/304541_a_305870]
-
pe care i-a înscris în Partidul Comunist. Cei doi au dat cea mai mare spargere din istoria țării. Au jefuit, ca în filme, sediul BNR Brașov și au furat un milion de dolari și 300 de cocoșei de aur. Tâlharii au fost opriți de brigada „Fulger”, o trupă de elită condusă de comisarul Eugen Alimănescu, după luni întregi de căutări.
Teohari Georgescu () [Corola-website/Science/304561_a_305890]
-
la lupta cea mare, Rob cu rob să ne unim, Internațională Prin noi s-o făurim! Sculați, nu-i nici o mîntuire În regi, ciocoi sau dumnezei! Unire, muncitori, unire, Și lumea va scăpa de ei! Prea mult ne-au despuiat tîlharii Ce-n lume, lux, desfrîu se scald: Să ne unim toți proletarii, Să batem fierul cît e cald! Hai la lupta cea mare, Rob cu rob să ne unim, Internațională Prin noi s-o făurim! Țărani și muncitori, noi sîntem
Internaționala () [Corola-website/Science/303823_a_305152]
-
să fie scurtat de nas. Cei trei se culcă noaptea într-un copac. În miezul nopții poposește sub copac o bandă de hoți, care încinge un foc de tabără. Din cauza fumului, Păcală strănută și ușa cade din copac direct în mijlocul tâlharilor care se sperie și o iau la fugă. Cei trei coboară pe pământ și mănâncă mâncarea hoților, dar sunt prinși de tâlharii care reveniseră la locul de popas. Păcală este introdus de hoți într-un butoi, în jurul căruia se adună
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
hoți, care încinge un foc de tabără. Din cauza fumului, Păcală strănută și ușa cade din copac direct în mijlocul tâlharilor care se sperie și o iau la fugă. Cei trei coboară pe pământ și mănâncă mâncarea hoților, dar sunt prinși de tâlharii care reveniseră la locul de popas. Păcală este introdus de hoți într-un butoi, în jurul căruia se adună lupii. Tânărul leagă coada unui lup de sfoara cu care era el legat, iar animalul o ia la fugă, rostogolind butoiul care
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
la locul de popas. Păcală este introdus de hoți într-un butoi, în jurul căruia se adună lupii. Tânărul leagă coada unui lup de sfoara cu care era el legat, iar animalul o ia la fugă, rostogolind butoiul care se sparge. Tâlharii o prinseseră între timp pe Păcălița, iar căpetenia lor (Ion Besoiu) voia să o ia de nevastă. Scăpat din butoi, Păcală o ajută pe mireasă să fugă în ziua nunții de mirele pe care nu-l iubea. Cei doi fac
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
aruncarea mincinosului în râul Olt. Condamnatul este introdus într-un sac legat la gură, sătenii sfădindu-se între ei cu privire la locul de pe mal de unde să-l arunce. Păcălița scapă de la moarte, păcălindu-l să intre în sac pe unul dintre tâlhari, dornic să ajungă primar; tâlharul este aruncat astfel în Olt. Falsul Păcală este prins din nou de mai marii satului și urmează a fi spânzurat, dar adevăratul Păcală (îmbrăcat în mireasă) anunță că vrea să se căsătorească cu el. Condamnatul
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
Condamnatul este introdus într-un sac legat la gură, sătenii sfădindu-se între ei cu privire la locul de pe mal de unde să-l arunce. Păcălița scapă de la moarte, păcălindu-l să intre în sac pe unul dintre tâlhari, dornic să ajungă primar; tâlharul este aruncat astfel în Olt. Falsul Păcală este prins din nou de mai marii satului și urmează a fi spânzurat, dar adevăratul Păcală (îmbrăcat în mireasă) anunță că vrea să se căsătorească cu el. Condamnatul este astfel eliberat potrivit obiceiului
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Păcală vinde vaca fraților săi unui pom în trunchiul căruia dă de o comoară din care, însă, cinstit, își ia doar cât tocmise. Datorită istețimii, scapă de tâlhari, îi păcălește pe notar și pădurar, și ajută o mireasă să fugă în ziua nunții. Personajul emblematic al umorului nostru popular (evocat încă din 1920 de Aurel Petrescu în animația sa și, mai târziu, tot de acesta, în 1926 în
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
pasagerii unei nave, împotriva persoanelor sau bunurilor care se găsesc pe acea navă ori împotriva altei nave, daca navele se află în marea liberă sau într-un loc care nu este supus nici unui stat. Termenul provine din limbajul navigatorilor, însemnând tâlharii sau jafuri pe mare. Cei care aveau această îndeletnicire erau numiți pirați, hoți de mare. Pirații nu erau afiliați, în mod oficial, nici unui guvern spre deosebire de corsari, aceștia din urmă practicând o activitate legală autorizată de guverne, până în secolul XIX, când
Piraterie () [Corola-website/Science/304219_a_305548]
-
raspandit și în alte limbi). Comerțul pe mare a fost întotdeauna amenințat, drumurile (rutele) pe mare ale corăbiilor cu mărfuri fiind bine cunoscute de pirați. Coastele sudice ale Anatoliei (Cilicia, Caria), care, prin configurația lor (golfulețe, mici peninsule), ofereau adăpost tâlharilor marilor, constituiau baze importante ale piraților antici. Tucidide ne consemneză că polisurile grecești au organizat în secolele al VIII-lea î.Hr. și în al VII-lea î.Hr expediții împotriva piraților; primul dintre aceste orașe-stat a fost Corintul, un important
Piraterie () [Corola-website/Science/304219_a_305548]
-
secolele al VIII-lea î.Hr. și în al VII-lea î.Hr expediții împotriva piraților; primul dintre aceste orașe-stat a fost Corintul, un important centru comercial elen. În secolul al IV-lea î.Hr., Alexandru Macedon a ordonat acțiuni energice împotriva tâlharilor marilor, care afectau comerțul imperiului sau. Grecii din Siracuza (cetate grecească de pe coastele Siciliei au purtat lupte aprige cu etruscii, care atacau chiar și coasteleMării Egee. Românii au trebuie să înfrângă vasele piraților ce luptau de partea lui Mithridate al
Piraterie () [Corola-website/Science/304219_a_305548]