3,283 matches
-
ar binecuvânta poporul întreg, l-ar sprijini presa și opinia publică în genere. Administrația a devenit o adevărată pată pentru țara aceasta, o pepinieră de candidați de penitenciare, un loc de refugiu și de impunitate pentru cei ce au părăsit temnițele sau pentru cei cari sânt în perspectivă de-a intra în ele de acuma-nainte. Știm că trebuie un curaj estraordinar, când ai pe un Lecca sau pe un Stolojan alături, de-a mătura fără cruțare lepădăturile societății cu cari
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
să încredințăm că în ochii oricărui stat din Europa art. 44 era o oroare. Daca evreii din Rusia ar fi cutezat, în înțelegere cu Alianța universală, să formuleze o asemenea cerere cătră Congres, guvernul rusesc ar fi împlut cu ei temnițele și minele din Siberia; oricare rasă care se crede apăsată și care ar fi formulat cereri în contra guvernului legitim, spre a-l sili la concesii prin intervenție străină, ar fi fost tratată de statele respective cu pedepsele cari se aplică
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
orice pericol prin această nouă dovadă de bunăvoință a apusului european! Recunoașterea neatârnării României este deci o confirmare deplină a manierei de a vedea pe care "Timpul" o emisese din capul locului. Era evident că aceeași Germanie care aruncase în temniță pe bancherii evrei ce subscriseseră un împrumut al guvernului francez în timpul războiului avea o conștiință juridică ce nu putea încăpea exigențele nedrepte ale art. 44, cum ele erau formulate de presa amică evreilor, precum pe de altă parte nu există
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
se consultau, în casa prezidentului se petreceau // ciudate lucruri. Sofia îi dă lui Mirabeau scrisoarea pecetluită înapoi și-i spune că nici el nu are nimic de zis nici ea lui; deci ruptură. Când s-anunță însă sentența, când comandorul temniței, care el însuși o îndrăgise pe Sofia, hotărăște că nu-l va mai lăsa liber, atunci Sofia îi cere scrisoarea înapoi. Mirabeau e fericit de aceasta și pleacă, ea citește singură scrisoarea, rămâne visătoare, o scapă din mâni, iar d.
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca pe doi străini a căror dramă de fapt nu mă interesa. Desigur, îmi spuneam, și îmi aminteam cum observasem acest lucru la oameni, la tatăl meu mai ales, dar și la Căprioara, imobilitatea sufletelor e spectaculoasă. Căsătoria o o temniță în care oamenii, cu vini diferite, se închid și SE urăsc reciproc crezând că au fost pedepsiți să ispășească pe nedrept pedeapsa celuilalt... Am adormit cu gândul că acest lucru, mie, nu trebuie să mi se întîmple niciodată... IX Dar
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
băgat la pușcărie fiindcă nu-i plăceau poeziile împăratului. Totuși împăratul, scriind noi poezii, îl cheamă pe critic din celulă și i le citește, sperând într-o apreciere favorabilă. Criticul ascultă, apoi răspunde, adresîndu-se celor care îl înconjurau: E cheia temniței la voi Hai duceți-mă înapoi... Coșbuc a prezentat o imagine idilică a criticului, eu n-am avut curajul să spun publicului care venise să mă audă la o conferință pe care am fost somat s-o țin că versurile
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a fetiței care întindea mâinile spre ea. Degețelele ei se strecurară printre bare și femeia o mângâie împăciuitor. ― Dă-te jos, draga mea. Vom tăia grilajul ăsta și te vom scoate de aici repejor. Ascultătoare, Newt se reîntoarse în adâncul temniței sale. Hicks aprindea deja aparatul de sudură. Ripley văzu aparatul și-și coborî vocea pentru a întreba: ― Și gazul? Ea-și amintea că aruncătorul de flăcări al lui Vasquez se stinsese într-un moment critic. ― Merge, făcu omul, întorcându-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
a lui Newt era pe jos, spartă. Ochiul său verde lucea în continuare. Ripley se rezemă de un perete. Se sfârșise totul. Nu mai era nici o speranță pentru găsirea lui Newt. Ochii fetiței se deschiseră pe jumătate și ea descoperi temnița. Era închisă într-o structură în formă de stâlp, alături de o mulțime de lucruri ovoide. Știu de îndată despre ce era vorba. Înainte de a fi capturați sau uciși, câțiva coloni reușiseră să ia cu ei niște ouă de acest fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
doi ani, adunaserăm vreo zece. Scria elegant pe ele: „Mihail Eminescu“, „Socecu“ și alte minuni de-astea care făceau deliciul colecționarilor, iar pe noi ne scoteau din sărite. Le stivuiserăm în casa de bani a bunicului Vitalian, ca într-o temniță. Din când în când, eliberam câte-un exemplar și ne apucam să-l lucrăm. Ne imaginam degetele lacome ale cercetătorilor pipăind foile fragile, și asta ne dădea aripi. Mihnea secționa paginile cu lama, fin, delicat, savuros; eu acționam cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
postrevolutionara; fight club a aparut mult mai tirziu). Nu-mi crăpa obrazul în compania lor, înmuiaseră și ei penelul în pasta groasă a intestinului, înainte să ajungă celebri. Cât de mult își iubiseră patriile (care, drept răsplată, le pregătiseră spânzurători, temnițe și-un pistol lung și nichelat, cu glonț pe țeavă), doar ei ar fi putut s-o spună. Carnea lor lovită și însângerată era vie, fragedă ca săpunul, spre deosebire de cea a României mele. Se cam tăbăcise țărișoara mea, degeaba căutam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe scară sau pe haine își căuta un scaun. Lumea se-aduna pe lateralele unei mese infernal de lungi, ca automobilul lupului din desenul lui Tex Avery. O umezeală acră, care l-ar fi făcut pe Bălcescu să evadeze din temniță, desăvârșea tabloul, umplându-ți plămânii nu doar cu aerul sănătos al culturii, ci și cu cel dospit al prafului de tencuială și-al sporilor de mucegai. Pe lângă vedetele zilei, prin sala de la ultimul etaj mai trecea și-o mulțime amorfă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
sau Ion Mihalache, sfârșind în carcerele gulagului românesc. Sistemul concentraționar elaborat de regimul socialist a îngropat, la propriu și la figurat, mare parte a elitei politice și intelectuale vechiului regim. În același timp în care opoziția politică era lichidată în temnițele comuniste, noul regim acționa în sensul eliminării rezistenței armate anticomuniste a mișcărilor refugiate la adăpostul Munților Carpați. Până în 1962, orice formă de rezistență, politică și armată, a fost zdrobită. Prin profundele restructurări instituționale și constituționale, scena a fost ridicată pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a martirilor mișcării muncitorești prin re-denumirea în 1946 a Universității Muncitorești a PCR, înființată în 1945, Academia Ștefan Gheorghiu. Mișcarea comunistă și-a constituit și un panteon partinic antum, în care au fost introduse figurile plenipotente ale Partidului, călite în temnițele regimului burghezo-moșieresc în care autoritățile au încercat să "lichideze și extermine eroii mișcării revoluționare": Gh. Gheorghiu Dej, I. Chișinevschi, Al. Moghioroș, Gh. Apostol, Miron Constantinescu, Chivu Stoica, E. Bodnăraș etc. (Roller, 1952, p. 660). Trăgând linie, memoria națională elaborată de-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
închisorile Gherla, Aiud, Sighet etc. Analogia dintre Doftana și Pitești, Galata și Gherla, Tg. Ocna și Aiud poate părea hazardată și de-a dreptul ofensatoare pentru miile de victime ale fostului regim comunist. Suferința celor care au trecut prin chinurile temnițelor comuniste este inimaginabilă și incontestabilă. La fel cum nici realitatea suferinței ilegaliștilor comuniști nu trebuie discreditată. Analogia nu își propune nici să bagatelizeze suferința victimelor regimului comunist, nici să pună pe același plan al suferinței și terorii sistemele concentraționare în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a-și lustrui o zi neînsemnata lor personalitate în razele marilor demnități ale statului. D. Dumitru Brătianu au avut nepilduita sinceritate de-a spune că în țara aceasta nu mai există oameni onești, de-a amenința pe cei răi cu temnița, pe cei rău nărăviți cu carantina. D-sa, care părea a-și fi făcut o misiune din esterminarea relelor, cade acum. Cine rămâne în locu-i? Neapărat cei ce după a sa opinie merită temnița și carantina. Nu noi o zicem
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a amenința pe cei răi cu temnița, pe cei rău nărăviți cu carantina. D-sa, care părea a-și fi făcut o misiune din esterminarea relelor, cade acum. Cine rămâne în locu-i? Neapărat cei ce după a sa opinie merită temnița și carantina. Nu noi o zicem aceasta; d. Dumitru Brătianu, acel care după expresia "Romînului" nu s-a îndoit niciodată că în ideile liberale e mântuirea României, acel om care a rămas pururea fidel drapelului său, acela, nu altul, a
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Îndată ce un evreu ar fi condamnat pentru escrocherie, pentru faliment fraudulos, pentru crime ori delicte specific evreiești, se țin lanț stăruințele până împrejurul regelui, de unde vine neapărat... grațiarea. Românul, de va fi furat o găină, șade luni și ani în temniță; evreul ce prin faliment fraudulos va fi ruinat zeci de familii poate fi sigur că va fi grațiat, prin protecția și conexiunile ce le are solidaritatea neamului lor. Dacă un judecător va fi drept și va pronunța sentințe pedepsitoare asupra
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mizerie, de viciile născute sub*** sa jidovime. Un painjeniș întreg de grații domnești s-au făcut față cu orice faliment fraudulos, cu orice escrocherie ar comite un străin, dar daca un român va comite o crimă, îi putrezesc oasele în temniță. ["ÎN URMA HOTĂRÎRII... "] 2264 În urma hotărârii luate de d. Brătianu de a părăsi puterea, confrații noștri de la " Romînul" au cam ajuns în doaga copiilor. Chiar în numărul în care foaia, încă guvernamentală, anunță nestrămutata hotărâre a primului ministru, se aplică partidului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
mirare pentru că În sarcina omului de la sat cădea și munca În folosul comunității și serviciul militar și mobilizarea și rechizițiile În caz de război. Viața devenise atât de apăsătoare Încât expresia cristalizată a acestei epidemii spirituale și fizice va fi „Temnița și spitalul” ca rezultat a acestor presiuni. Temnița pentru caracterele degenerate datorită presiunii sociale În care vezi lipsa de religie, lipsa conștiinței de drept născute din subminarea bisericii, iar spitalul pentru organismele degenerate prin degradare ca jertfe ale presiunii economice
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
și munca În folosul comunității și serviciul militar și mobilizarea și rechizițiile În caz de război. Viața devenise atât de apăsătoare Încât expresia cristalizată a acestei epidemii spirituale și fizice va fi „Temnița și spitalul” ca rezultat a acestor presiuni. Temnița pentru caracterele degenerate datorită presiunii sociale În care vezi lipsa de religie, lipsa conștiinței de drept născute din subminarea bisericii, iar spitalul pentru organismele degenerate prin degradare ca jertfe ale presiunii economice. Intrigat de efectele presiunii economice și sociale asupra
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
el, rugăciunilor celor neajutorați, strâmtorați, cuprinși de boală sau de oarece suferință, care au cerut cu ardoare lui Dumnezeu să‑i ajute. Însă Același Hristos Se ascunde cum numai El știe sub chipul celui flămând, Însetat, străin, gol, bolnav, În temniță etc. (Matei 25, 34‑45). Deci, pe de o parte, Hristos Domnul este Tămăduitorul Care compătimește și vindecă și, pe de altă parte, Bolnavul care este tratat și alinat. Cu siguranță Biserica, având la bază, În acest sens, Învățătura din
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
alina durerea celui suferind Înseamnă a Împlini, În gradul cel mai Înalt, cea mai mare dintre virtuți. Slujirea aproapelui, departe de a Însemna o Înjosire, este tocmai cea mai mare vrednicie a omului În fața lui Dumnezeu. Numai prin ieșirea din temnița intereselor egoiste putem răzbate la adevărata libertate și putem trăi o viață cu adevărat rodnică și fericită, cultivând binele comun, căci egoismul și mizantropia ne sărăcesc, ne Închid În noi Înșine și ne Însingurează, ne izolează de semeni și atrag
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Și zicând acestea, a și pornit, „alergând spre un urs care și fusese lăsat să flămânzească pentru ca să‑i fie el oferit ca hrană. Dar Întrucât ursul nu i‑a avut grija, martirul a fost dus din nou, abia respirând, În temniță, unde a mai trăit o zi. Și a doua zi, după ce i‑au atârnat niște pietre de picioare, l‑au aruncat În mijlocul mării. Și iată așa a decurs martiriul lui Agapie”164. La rândul ei, ca un atlet viteaz, fericita
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
eliberatori: „nu mai vânăm ursul sur prin munții americii / brațele noastre nu mai sângeră păduri sălbatece / ne operăm visele ca intestine / singuri ne închidem în mucegaiul birourilor” (subl. n.) Același poem va vorbi mai departe despre „singurătatea” șcareț ca o temniță te izolează”, despre ieșirea din „tunelul nemișcării / absenței”, ori despre zbaterea de a scăpa din „cușca cuvintelor”, despre dialogul necesar cu sine însuși și cu ceilalți al poetului, dincolo de obstacole, constrângeri și inerții: „prin gratiile versurilor mă privești te privesc
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
valurile ca șerpii Cheamă de la miază-noapte pădurile de viscol ș...ț Cheamă furtunile cascadele animalele pitice și uriașe, Plantele, oceanele, Cheamă văzutul și nevăzutul Și întreabă-te: unde e spada care să răscolească măruntaiele înțelesului Care e rostul tău în temnița infinitului cetitorule, ș...ț Unde sunt clapele din care pipăitul să deștepte răspunsul RĂSPUNSUL ca o melodie încuiată în lemnul de abanos al flautului. Aceleiași scheme dinamice i se subordonează nenumărate alte secvențe ale operei, argumentând astfel în favoarea unei „figuri
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]