38,269 matches
-
Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (O.S.C.E.). K. În anul 2002, a fost promovat Ministru Plenipotențiar. L. În perioada 2003 2006, a fost ambasadorul României în Vietnam; a contribuit efectiv la relansarea relațiilor, pe baze noi, actuale, conform tendințelor de evoluție în plan diplomatic, modern. M. Diplomat de carieră, în cele patru decenii de activitate diplomatică a reprezentat țara la peste 350 de conferințe și alte reuniuni diplomatice internaționale în 35 de țări, între care: Austria, Anglia, Armenia, Azerbaidjan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
companie străină. Situația complexă creată în jurul Irakului nu a permis însă finalizarea acestor demersuri. Ca diplomat la Moscova, a contribuit la informarea corectă, obiectivă a autorităților române asupra evoluției situației politice, economice și sociale reale din U.R.S.S. A sesizat tendințe noi, reformatoare în politica internă și externă a U.R.S.S., conturate în primul an al guvernării Gorbaciov. A optat pentru dialog și abordarea constructivă a problemelor apărute în raporturile româno-sovietice, raporturi marcate deseori de asperități și tensiuni, datorate suspiciunii conducerii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
avut mandat să semneze, în numele țării, 7 acorduri de finanțare pentru proiecte românești de dezvoltare în variate domenii, a organizat și participat la programul vizitei în S.U.A. a ministrului de externe Ștefan Andrei. La începutul anilor '80, se putea distinge tendința de diminuare continuă a relațiilor bilaterale româno americane, îndeosebi în domeniul politic, datorată întăririi cultului personalității și a regimului dictatorial din România, dar și în alte domenii printre care cel economico-financiar (trecerea la încetarea împrumuturilor și reeșalonarea datoriilor externe). Perioada
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
intelectualității ruse, nu numai din capitala U.R.S.S. De asemenea, a organizat în 18 orașe din U.R.S.S., între care Moscova, Leningrad, Erevan, Festivalul Dramaturgiei Românești, inclusiv cu turneul Teatrului Giulești. Ca atașat olimpic, a acționat cu tenacitate împotriva multiplelor tendințe de manipulare a performanțelor olimpice românești, inclusiv a propunerilor de "repartizare administrativă a medaliilor olimpice între sportivii sovietici și ai țărilor socialiste". A fost direct implicat, alături de arbitrul român Simionescu, în protestele față de nedreptățile manipulate de organizatori împotriva celebrei gimnaste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în interes propriu a experienței de reconstrucție democratică și de edificare a economiei sociale de piață în Germania postbelică și de integrare a landurilor estice, după reunificare. Stabilirea ca obiectiv dezirabil în relațiile bilaterale realizarea unui parteneriat special, susținut de tendința ce se contura în acea perioadă spre un parteneriat strategic în domeniul economiei și de dinamismul colaborării româno-germane în context european și euro-atlantic. Valorificarea expertizei Germaniei în accelerarea pregătirilor României pentru aderarea la N.A.T.O. și la U.E., având în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Secția învățământ. După decembrie 1989, a revenit în Centrala M.A.E. și repartizat la Direcția Cultură și presă, ocupându-se în principal de informarea ministrului și a cadrelor superioare din conducerea ministerului cu evenimentele zilnice reflectate de mass-media și tendința dezvoltării acestora. Totodată, avea ca sarcină coordonarea activității direcției cu ziariștii străini, foarte mulți după Revoluție. In 1994, a fost trimis ca șef de misiune în Republica Congo-Brazzaville. Aici a desfășurat o activitate apreciată pozitiv de conducerea ministerului, ca și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de produse românești. Întocmește studii de piață pentru produsele de bază: confecții, tricotaje, țesături, aragaze, produse din piele, în vederea informării și documentării instituțiilor din țară, pentru adaptarea la cerințele pieței italiene. Obține și transmite în țară date și documente privind tendința modei, produsele noi apărute pe piață, cum sunt firele metalizate, războiul fără suveică, lianți pentru industria încălțămintei, metode de prelucrare a deșeurilor textile (metoda prateza). Este în permanență alături de delegațiile economice, organizându-le programul pentru îndeplinirea obiectivelor pentru care s-
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
de bună practică și un număr tot mai mare de organizații și țări au aderat la acestea, ceea ce a contribuit la estomparea riscurilor apariției unor noi scandaluri financiare. Interesant este că, în prezent, în cadrul marilor corporații s-a observat o tendință de a transmite tot mai multe informații în mass-media, considerând că prin această transparență își asigură încrederea publicului și respectul față de brandul obținut până în acest moment. Regulamentele recente și standardele privesc guvernanța și controlul ca fiind tot mai orientate către
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
general, lăsându-se la latitudinea țărilor posibilitatea de a le aplica și de a acorda o importanță mai mică sau mai mare unora dintre aspecte. Principiile guvernanței corporative precizează că nu urmăresc impunerea unui model universal de guvernanță corporativă, însă tendința pe termen lung este de elaborare a unor standarde globale ale guvernanței corporative 10. Convingător a fost faptul că în sprijinul Raportului Cadbury au venit și concluziile celorlalte rapoarte care au confirmat atât constatările inițiale, cât și faptul că managementul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
se așteaptă și în viitor alte asemenea coduri, atât în Marea Britanie, cât și în alte țări și, în același timp, adoptarea acestora de cât mai multe companii/organizații, pentru implementarea guvernanței corporative. Dezbaterile referitoare la guvernanța corporativă rămân aprinse, iar tendința de apariție și a altor coduri de bună practică continuă 40. Noile coduri care apar au avantajul informațiilor recente din domeniile în care problemele cu care s-au confruntat au o soluționare în practică, însă de îndată ce există, ele sunt depășite
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Olanda), formate din directori independenți, care să fie responsabili de raportarea financiară a firmei și de monitorizarea auditul intern și auditului extern al acesteia. De altfel, comitetele de audit au devenit o trăsătură comună a firmelor europene, fapt care reflectă tendința de perfecționare a structurii de administrare a companiilor. În unele țări ale UE, o componentă a codului de administrare corporativă o reprezintă codul etic, a cărui implementare se realizează în aceeași manieră ca și a celorlalte elemente corporative. Codul etic
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
evoluția practică a celor două profesii; întreprind teste de rutină, și aceste teste pot implica examinarea și analizarea a numeroase tranzacții; sunt preocupați dacă procedurile au fost sau sunt ignorate sau nu sunt înțelese, în ceea ce privește implementarea lor în practică; au tendința să devină extrem de implicați în sistemele informaționale deoarece acestea reprezintă principalul element al controlului managerial, precum și prin faptul că sunt fundamentale pentru procesul de raportare financiară; Guvernanța corporativă 74 se bazează pe o disciplină profesională riguroasă și pe conformarea cu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de administrație va trebui să evalueze dacă asemenea procese furnizează asigurare suficientă și obiectivă; • Paragraful 45 Atunci când se întreprinde acțiunea de evaluare a necesității funcției de audit intern, Consiliul de administrație ar trebui să ia în considerare dacă există anumite tendințe ale unor factori relevanți pentru activitățile companiei, piețele acesteia sau alte aspecte referitoare la mediul sau extern, ce au crescut, sau sunt așteptați să crească, riscurile cu care se confruntă compania. O asemenea creștere a riscului poate fi determinată și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
asemenea creștere a riscului poate fi determinată și de factori interni precum restructurarea organizațională sau schimbări în procesele de raportare sau sistemele de Capitolul 1. Guvernanța 87 subliniere a informațiilor. Alte probleme ce pot fi avute în vedere pot include tendințe adverse evidente prin monitorizarea sistemelor de control intern sau o incidență crescută a materializărilor neașteptate; • Paragraful 46 Consiliul de administrație al unei companii care nu are o funcție de audit intern ar trebui să evalueze necesitatea unei asemenea funcții anual după ce
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Spencer Pickett, op. cit., p. 89, adaptare și prelucrare. Guvernanța corporativă 126 126 supracontrolul este la fel de dăunător ca și subcontrolul prin faptul că rezultă impresia că cineva, undeva, monitorizează activitatea în timp ce această monitorizare s-ar putea să nu existe; entropia reprezintă tendința către destrămare și toate sistemele de control nu-și vor îndeplini obiectivele dacă nu sunt verificate și actualizate periodic; cultura organizațională afectează caracteristicile tipurilor de control implementate, care poate fi birocratic sau flexibil prin natură. În concluzie, implementarea sistemului de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Inovație Lipsă de viziune 23. SISTEME Compatibiliatate Integrare Interfețe Selecție Accidente/întâmplări neprevăzute Design Stabilitate Implementare Folosință/utilitate 24. TEHNOLOGIE Creșterea comerțului electronic și a comerțului mobil Inovație Identitatea/oportunitățile grupului Dezvoltarea produselor Alternative Cercetare Accesul la noi tehnologii Schimbări/tendințe noi în industrie/ramură Învechire/ieșire din uz Figura 3.4. Listă de verificare a riscurilor Capitolul 3. Managementul riscului 235 În lume există mai multe standarde privind managementul riscului, dar Standardul de risc al Australiei și Noii Zeelande nr.
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
Aldershot, England, 2005, pp. 22 23, prelucrare și adaptare. Capitolul 3. Managementul riscului 247 politice: eșecul îndeplinirii politicii guvernamentale; economice: implicații ale schimbărilor apărute în economie (spre exemplu inflația, ratele dobânzii ș.a.); sociale: neputința răspunderii la efectele schimbărilor apărute în tendințele demografice și socioeconomice, neputința reflectării acestora în obiectivele companiei; privind clienții: eșecul identificării nevoilor curente și în schimbare ale clienților; riscuri operaționale; sunt riscurile pe care managerii și conducerea le vor întâlni în activitatea zilnică și anume: competiționale: eșecul de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
lume converg din ce în ce mai mult, iar diferențele dintre regimurile de administrare a managementului riscurilor și de implementare a sistemelor de control intern se diminuează în mod evident. Capitolul 3. Managementul riscului 277 Practic, putem să afirmăm că în prezent există o tendință puternică în privința gradului de unificare a reglementărilor privind managementul riscurilor în întreaga organizație - ERM, care este cel mai „nou-venit” în familia principiilor guvernanței corporative. În modelul guvernanței corporative, figura 1.3, prezentat în capitolul 1 al lucrării, managementul riscurilor este
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în balanță Guvernanța corporativă 284 consecințele pozitive și negative ale unor evenimente potențiale, fie individual, fie pe categorii, asupra întregii organizații. Pentru că riscurile pot fi evaluate doar în contextul strategiei și obiectivelor generale ale organizației, de cele mai multe ori conducerea are tendința de a se axa pe riscurile cu un orizont scurt și mediu. Cu toate acestea, anumite elemente ale direcției și obiectivelor strategice se întind pe o perioadă mai lungă de timp. Drept urmare, conducerea trebuie să își extindă perspectiva și să
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
în domeniu este că managementul riscului și controlul intern eficient sunt piloni fundamentali ai unei bune guvernanțe corporative, așa cum rezultă din figura 1.3. 3.10. Rolul auditului intern în managementul riscurilor În ultima perioadă se face tot mai vizibilă tendința crescândă de recunoaștere a rolului managementului riscului în sistemele-cheie din cadrul organizațiilor. În aceste condiții, este foarte interesant de abordat și de înțeles rolul auditului intern în această ecuație. Standardele Institutului Auditorilor Interni - IIA fac referiri clare la problematica managementului riscurilor
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
executivului, managementului și angajaților în cadrul organizațiilor. Având în memorie definiția auditului intern 51, constatăm că acesta este adânc înrădăcinat în agenda managementului riscurilor (ERM), controlului (CSA)52 și guvernanței corporative. Dave Richards 53, în cadrul Conferinței IIA în 2002, a subliniat tendințele în domeniul ERM și CSA, inclusiv mișcările legislative din întreaga lume, ce accentuează necesitatea pentru un management al riscurilor, precum și semnele care să indice că auditul intern devine din ce în ce mai proactiv în utilizarea procesului de autoevaluare. Deși sistemele de control intern
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
directă asupra acesteia respectiv: presa, comunitățile locale, grupurile pentru protecția mediului și acei oameni care se preocupă de modul în care se comportă organizațiile mari. Acestea pot să aibă o influență vizibilă asupra Consiliului de administrație, dar au o anumită tendință de a influența modul în care organizația este văzută de alte părți. Din ce în ce mai mult, asemenea grupuri exercită presiuni care influențează afacerile organizațiilor, care nu acționează corect sau care nu au evaluat, în totalitate, impactul lor asupra comunităților locale. Riscul strategic
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
și a riscurilor privind declarațiile financiare. Cunoașterea companiei/organizației de către membrii comitetului de audit ar trebui să ia în considerare mai mulți factori interni, care includ mediul de afaceri, tipurile de riscuri cu care se confruntă compania în mediul curent, tendințele competitive, clienții importanți și furnizorii, cerințele de reglementare și tehnologia ce afectează afacerile acesteia. De asemenea, trebuie luați în considerare o serie de factori externi privind cunoașterea afacerilor, a procesului de raportare financiară și a activității auditorilor. Compania poate fi
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
de risc organizațional, acesta ar trebui să primească periodic informații actualizate de la management, inclusiv în ceea ce privește: riscurile organizaționale-cheie și strategiile privind comerțul electronic, sistemul său de infrastructură, măsurile ce trebuie luate pentru protejarea capitatului uman și intelectual ș.a. În lumina noilor tendințe precum globalizarea și nevoia crescândă a investitorilor în ceea ce privește viitorul investițiilor lor, comitetele de audit trebuie să fie informate asupra evenimentelor care ar putea afecta declarațiile financiare ale companiei și modul în care aceasta și auditorii vor răspunde la aceste evenimente
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
-
raportarea financiară, care se referă la: rezultatele financiare ale companiei, precum și comparația cu rezultatele planificate; consistența faptelor prezentate în declarațiile financiare prin comparare cu cele din declarațiile nonfinanciare; Guvernanța corporativă 338 338 schimbările majore din bilanțul companiei sau schimbările în tendințele sau relațiile importante din domeniul raportării financiare; principiile de contabilitate, inclusiv schimbările ce au loc, și practicile privind normele în domeniul în care funcționează compania; problemele semnificative care pot reflecta credibilitatea contabilității intermediare și practicilor de raportare; tranzacțiile semnificative cu
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]