4,773 matches
-
cortina convoca și revoca teatrul, este denegare: arată că ascunde, este un larvatus prodeo, excită curiozitatea și dorința dezvăluirii. De unde și dorința de a vedea cortina ridicându-se, apoi recăzând cu greutate, trasând limitele, "luând în sandwich" lumea teatrală: "Anumiți teoreticieni, fără îndoială excesivi, afirmă că la teatru spectacolele nu sunt date decât pentru a justifica mișcările cortinei. Aceștia dorm în timpul piesei, se bucură în timp ce cortina se ridică la începutul spectacolului și când cade la sfarsit".") 36 Panoramare = Schimbarea imaginii fără
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
o dragoste îndepărtată și vaporoasa că schizofrenia unui parfum." (Cioran, Pe culmile disperării) Dragostea este un subiect ce nu intră în sfera de interes a lui Cioran, femeia este ca și absența în opera să, el rămânând la nivelul unui teoretician exaltat, cu o imaginație debordanta ce dă naștere unor adevărate revoluții ale universului, expresie a unui perpetuu sentiment de neputința: Totul este posibil și nimic nu este posibil; totul e permis și nimic. În orice direcție ai apucă, nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
lumii o asemenea plenitudine oratorică și numai el a purtat înaintea tuturor numele de aur și divin; numele <<Gură de Aur>> și <<Cuvântător dumnezeiesc>><footnote Cf. O. Bardenhewer, Patrologie, Wien, 1901, pp. 296-297. footnote>. El a fost considerat și un teoretician omiletic prin referirile la predică și predicator din Tratatul despre preoție și Omilia despre predică. Omiliile, sau predicile tălmăcitoare ale cuvântului dumnezeiesc al Sfintei Scripturi, rostite de Sfântul Ioan Gură de Aur și rămase pentru eternitate creștinătății, constituie adevărate comori
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
a făcut-o din averile sale și ale Bisericii. Se poate lesne concluziona că viața Sfântului Vasile cel Mare, acest mare iubitor de Dumnezeu și de oameni, este o totală conformare cu predica sa. El nu a rămas doar simplu teoretician sau analist al milosteniei, ci și practicantul ei prin excelență. Ideile frumoase despre milostenie, pe care el le promulga din înălțimea amvonului, erau cu exactitate transpuse în viață de Sfântul Vasile cel Mare. „Cum putea el să ceară ascultătorilor săi
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
Multe dintre aceste teorii au fost respinse tocmai datorită unor astfel de implicații și extensii. Aceasta dovedește că implicațiile unei teorii a dreptății sociale în sfera sănătății sunt considerate astăzi virtuți sau defecte fundamentale, primordiale, ale acelei teorii. Tăcerea unui teoretician al dreptății distributive în problema serviciilor medicale nu mai este considerată, pe bună dreptate, scuzabilă sau acceptabilă. Dominantă a devenit, dimpotrivă, opinia că "în orice discuție a echității și dreptății sociale, boala și sănătatea trebuie să figureze ca o preocupare
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
analiza problemei filosofice pe care o abordez în această lucrare. Ea se află, totodată, și în spatele deciziei mele de a analiza aici principalele teorii filosofice contemporane ale dreptății distributive în sănătate. Sănătatea nu este unul dintre aspectele pe care un teoretician al dreptății distributive să-l poată ignora fără teama de a greși. Întrebarea referitoare la exigențele dreptății în distribuirea serviciilor medicale este îndeajuns de semnificativă și importantă pentru a nu justifica ignorarea ei. Aceasta cu atât mai mult cu cât
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
de vreme ce deficiențele în starea de sănătate reprezintă constrângeri ale ceea ce persoanele pot fi sau pot face"16. Opinia exprimată de Anand reprezintă, în esență, un rezumat al unei teorii formulate și apărate pe larg de unul dintre cei mai respectați teoreticieni actuali ai dreptății în distribuția serviciilor medicale și a sănătății în general: Norman Daniels. Daniels este și filosoful care a acordat cel mai mult spațiu în lucrările sale tentativei de a oferi o teorie sistematică asupra importanței speciale a serviciilor
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
în mod satisfăcător de ce marea majoritate a oamenilor consideră nevoile medicale ca fiind speciale și importante: pentru că sunt interesați să-și protejeze partea lor din aria normală de oportunități din cadrul societății. Argumentarea lui Daniels i-a convins pe cei mai mulți dintre teoreticienii idealului accesului egal la serviciile medicale. Apelul la ideea facilitării oportunităților indivizilor de a-și urma propriile planuri de viață este principala explicație a importanței speciale a serviciilor medicale utilizată de acești teoreticieni. Cu toate acestea, această explicație nu este
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
Daniels i-a convins pe cei mai mulți dintre teoreticienii idealului accesului egal la serviciile medicale. Apelul la ideea facilitării oportunităților indivizilor de a-și urma propriile planuri de viață este principala explicație a importanței speciale a serviciilor medicale utilizată de acești teoreticieni. Cu toate acestea, această explicație nu este lipsită de critici. Unul dintre aceștia este, spre exemplu, Allen Buchanan. Pentru Buchanan, o obiecție naturală la adresa teoriei lui Daniels este aceea că "chiar dacă unul dintre temeiurile pentru care serviciile medicale sunt importante
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
cere sacrificii enorme din partea tuturor, cu excepția grupului celor care o duc cel mai rău, în scopul de a realiza ceea ce s-ar putea dovedi doar beneficii foarte mici pentru acest grup47. Din motive de acest tip, Parfit, unul dintre principalii teoreticieni ai prioritarianismului, a sugerat că acesta nu este plauzibil decât în măsura în care prin prioritate nu înțelegem prioritate absolută (precum în cazul lui Rawls), ci doar o prioritate relativă. În distribuția serviciilor de îngrijire medicală, aceasta înseamnă că, din perspectiva prioritarianismului, în
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
economiile dezvoltate, Antet, București, 2001. 20 Acesta este principalul temei în favoarea redistribuției invocat de egalitarienii șansei. A se vedea, spre exemplu, Larry Temkin, Inequality, Oxford University Press, Oxford, 1993. 21 A se vedea mai ales studiile lui Harry Frankfurt, primul teoretician al suficientismului,"Equality as a Moral Ideal", în Ethics, 98, 1, 1987, pp. 21-43, "Equality and Respect", în Social Research, 64, 1997, pp. 3-15 și "The Moral Irrelevance of Equality", în Public Affairs Quarterly, 14, 2000, pp. 87-103. 22 Derek
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
clasificările rigide și arbitrare uzitate atât în practica muzeală cât și în exegeza aferentă, acuarela trebuie considerată pictură și nu grafică, pentru că întrunește toate elementele caracteristice ale acestei arte, operează cu aceleași mijloace de expresie, cu același limbaj specific. Reputatul teoretician francez René Passeron apropia atât de mult pictura în ulei de pictura în culori de apă, încât considera că, ceea ce le deosebește este numai faptul că evaporarea apei, ca liant și diluant totodată, se produce mult mai rapid decât uscarea
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
ar justifica dacă nu ar exista tendința de a considera acuarela ca un gen minor al artelor vizuale, ca un mijloc de exprimare facil, cultivat mai ales de către diletanți. „Departe de a fi o tehnică a neinițiatorilor - conchidea un alt teoretician - acuarela este o artă de sinteză la care ajung numai pictorii maturi și capabili de a-i stăpâni resursele. Nu întâmplător ea a fost practicată de către unii din marii pictori ai lumii ca Dürer, Turner, Cézanne, Dufy, Marquet ș.a. , iar
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
era datoria lumii occidentale să provoace și disecția, autopsia, analiza. Și trebuie să recunosc că, adesea, a făcut-o strălucit. Trebuie să recunosc, de asemenea, că majoritatea textelor importante ce supun analizei comunismul de tip sovietic au apărut tot acolo, teoreticienii estici, cu excepțiile notabile ale lui Soljenițîn ori Bukovski nereușind încă, probabil, să-și revină din șocul trăirii, șocul mărturisirii 1. De la remarcabila Căderea finală. Eseu despre descompunerea sferei sovietice 2, carte publicată de Emmanuel Todd în 1976, la neverosimila
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
frapează imaginațiile. La 26 octombrie 1917, al II-lea congres panrusesc al sovietelor anunță victoria revoluției conduse de bolșevici și instaurarea unei puteri sovietice. Acest eveniment consacră venirea la putere a partidului bolșevic și a tezelor pe care principalul lor teoretician, Lenin, le-a dezvoltat conform ritmului accelerat al faptelor istorice. Revoluția rusă În martie 1898 se desfășoară congresul constitutiv al partidului muncitoresc social-democrat din Rusia (POSDR), care se dovedește însă slab în fața regimului țarist. Strategia și natura partidului, dezbătute în timpul
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
IC (Crispien, Dittman, Däumig și Stoecker), a lui Zinoviev din partea Internaționalei, dar și a lui Martov, liderul menșevic. După o lungă pledoarie a lui Zinoviev pentru aderarea la IC și constituirea unui partid comunist german unic, Martov și Hilferding, mari teoreticieni ai social-democrației, îi dau replica. Dezbaterea atinge succesiv politica dusă de către sovietici, opțiunile Komintern-ului și situația internă din Germania. Dar întrunirile pregătitoare nu au lăsat nici o îndoială asupra rezultatelor: moțiunea ce viza alipirea la partidul comunist german obține 237 de
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
atît mai ușor asociați lui Hitler, cu cît sînt sufletul denunțării proceselor, ajunge la culme. De asemenea retragerile din partid sînt extrem de limitate, inclusiv după 1938: o veche militantă norvegiană, Jeanette Olsen, un fondator al PCF, de origine rusă, strălucit teoretician deja privit cu suspiciune de partid, Charles Rappoport; redactorul șef al "Rude Pravo", organ al partidului ceh14. În Danemarca, o singură retragere de marcă, în timp ce în Marea Britanie, dacă Harry Pollitt protestează în secret împotriva întemnițării în URSS a unei militante
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
lumii o asemenea plenitudine oratorică și numai el a purtat înaintea tuturor numele de aur și divin; numele <<Gură de Aur>> și <<Cuvântător dumnezeiesc>><footnote Cf. O. Bardenhewer, Patrologie, Wien, 1901, pp. 296-297. footnote>. El a fost considerat și un teoretician omiletic prin referirile la predică și predicator din Tratatul despre preoție și Omilia despre predică. Omiliile, sau predicile tălmăcitoare ale cuvântului dumnezeiesc al Sfintei Scripturi, rostite de Sfântul Ioan Gură de Aur și rămase pentru eternitate creștinătății, constituie adevărate comori
Sfântul Ioan Hrisostom ca predicator. In: Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_157]
-
Le place să lucreze la standardul pe care și-l impun. Copiilor intrapesonali le place să învețe singuri, le place să joace jocuri care le provoacă gândirea analitică, se joacă în liniște și în propriul ritm. Vom întâlni: filosofi, psihiatri, teoreticieni, persoane profund spirituale, cercetători, cât și inventatori. Aceste 7 inteligențe de cunoaștere pot fi transformate în 7 modele de a primi informația. Aceste inteligențe sunt adevărate filtre care permit sau nu trecerea informațiilor de un anumit gen spre creier. O
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2925]
-
le interioriza cu profunzime. Spectaculoasele glisări între scriitura lui Max Blecher și artele vizuale nu fac decât să confirme avantajele metodei transdisciplinarității, pe care autoarea o combină în mod fericit cu elemente de psihocritică, critică simbolică și biografică, neocolind nici teoreticienii conceptului de autenticitate (de la Marivaux, Sartre, Camus, Joyce și Wolf, la Blaga, Eliade sau Camil Petrescu). Prof. univ. dr. Marina Cap-Bun, Universitatea "Ovidius" din Constanța CUPRINS CAPITOLUL I INTRODUCERE 7 1.1. Argument 7 1.2. Repere bio-bibliografice 9 1
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
imaginarului 78, se află în teoria lui Ferdinand de Saussure din Curs de lingvistică generală 79 despre ,,reflecția logică". Durand se referă la ,,arbitrarul semnului lingvistic", în general și în particular la una dintre clasele subordonate acestuia simbolurile. În ceea ce privește simbolurile, teoreticianul demonstrează că nu există arbitrar, caracteristica acestora fiind ,,omogenitatea dintre semnificat și semnificant". Durand nu propune o definiție a simbolului din perspectivă lingvistică, lineară deoarece premisa de la care pornește este aceea că simbolul este "plin". Acest fapt se datorează, în
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
poate "pleca în descrierea lui fie de la natura psihologică, fie de la cultură"81. Punctul de plecare al demonstrației este ,,semantismul bio-psihic". Pentru început, Durand pornește de la disocierea pe care o făceau și Jean Piaget și Lacan ,,infans/ ambient", însă pentru teoretician, această relație devine o "unitate dialectică", în care cele două entități se află în pondere egală, într-un perfect echilibru. Un alt concept pe care Durand îl teoretizează este acela de ,,dominantă reflexologică", insistând asupra "genezei reciproce" a subiectului și
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
autorului, provocă același tip de reflexe căldură amețitoare, transă, leșin până la pierderea conștiinței. Teoria propusă de Durand postulează ideea unei sinonimii între ,,actul imaginat" și ,,actul verbal", mai exact, Durand definește un concept prin celălalt. Cele trei verbe fundamentale pentru teoretician sunt: a (se) înălța, a coborî și a reuni. Plecând de la aceste considerente, putem observa influența teoriei heraclitiene asupra concepției lui Durand. Astfel, antropologul francez împărtășește teoria filosofului grec presocratic conform căreia orice schimbare este reală, stabilitatea sau ceea ce în
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
situaționale. El susținea că principiile clasice nu sunt decât niște “proverbe” și că teoria ce fundamentează practica managerială trebuie să pătrundă dincolo de principii superficiale și simpliste și să studieze condițiile în care sunt aplicabile principii concurente. Abia în 1966 doi teoreticieni americani (Daniel Katz și Robert Kahn, care au scris împreună „The Social Psychology of Organizations” - Psihologia socială a organizațiiloră, au oferit o descriere convingătoare a avantajelor perspectivei situaționale sau a “sistemelor deschise” în examinarea relațiilor dintre organizație și mediul său
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]
-
Kahn, care au scris împreună „The Social Psychology of Organizations” - Psihologia socială a organizațiiloră, au oferit o descriere convingătoare a avantajelor perspectivei situaționale sau a “sistemelor deschise” în examinarea relațiilor dintre organizație și mediul său extern. În momentul de față teoreticienii sunt de acord că mediul este una din variabilele situaționale care influențează forma structurii organizației și managementul acesteia. Peter Druker considera că variabila fundamentală de care trebuie să Țină cont practica managerială este relația managerilor cu subalternii. În ultimii ani
Managementul complexului de fitness by Cătălin Constantin Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/1650_a_3075]