KorAP: Find »[drukola/base=terorist & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...89 90 91 ...225 >

5,609 matches

Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386

sau Medellin - sunt (sau, în orice caz, au fost) veritabile corporații transnaționale ilegale. În general, structurile traficanților de droguri au un pronunțat caracter transnațional, iar părți din profit sunt adeseori investite în alte activități ilegale, inclusiv în finanțarea unor acțiuni teroriste. Una dintre consecințe a fost lansarea unei mari campanii, pe ambele țărmuri ale Atlanticului, pentru detectarea și oprirea fluxurilor de bani din activități ilegale. Atenția cercetătorilor și mai ales a practicienilor s-a îndreptat și înspre grupurile infracționale transnaționale implicate

Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
Chiar dacă asemenea structuri nu sunt recunoscute drept „actori” ai vieții internaționale, analiza lor poate contribui la o mai bună înțelegere a efectelor globalizării. Mișcări de gherilă și miliții Plasarea unor organizații precum IRA nord-irlandeză sau ETA bască în categoria grupărilor teroriste ar putea fi contestată, în virtutea faptului că violența pe care au promovat-o sau o promovează ar fi, în esență, legitimă. Organizațiile de acest gen sunt numite „teroriste” de către cei ostili scopurilor lor, „de eliberare națională” de către susținători, iar termenul

Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
Plasarea unor organizații precum IRA nord-irlandeză sau ETA bască în categoria grupărilor teroriste ar putea fi contestată, în virtutea faptului că violența pe care au promovat-o sau o promovează ar fi, în esență, legitimă. Organizațiile de acest gen sunt numite „teroriste” de către cei ostili scopurilor lor, „de eliberare națională” de către susținători, iar termenul „mișcare de gherilă” are un caracter mai neutru (Willets, 2005, p. 433). Comun tuturor celor trei concepte este că ele presupun utilizarea violenței - care, în practica organizațiilor internaționale

Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
unor companii transsau multinaționale (de pildă, președinții unor concernuri petroliere a căror influență o poate egala sau chiar depăși regional pe cea a liderilor statelor furnizoare), fondatori, ideologi și lideri ai unor organizații de eliberare sau membri ai unor organizații teroriste, pentru a oferi doar câteva categorii de exemple. Înțelegând astfel primul nivel de analiză, izbucnirea și desfășurarea celui de-al doilea război mondial, de exemplu, ar trebui explicată prin recursul la analiza personalității lui Hitler, a principalilor lui consilieri, a

Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
analiză. Prima este o critică mai generală la adresa Școlii de gândire realiste a disciplinei și se referă la accentul tradițional pe state ca unități de analiză și, totodată, variabile independente. Ascensiunea actorilor nonstatali de-a lungul ultimelor decenii (a organizațiilor teroriste transnaționale, spre exemplu, dar și a corporațiilor multinaționale, dintre care unele cu cifre de afaceri ce depășesc net bugetele multor state ale lumii) complică mult „calculele” balanței de putere din sistem, oferind surse alternative de explicație. Cea de a doua

Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
avea vasalii săi, aceștia, la rândul lor, dispunând de grupuri de supuși înarmați și loiali, existau flotele piraților, flotele puternic înarmate ale companiilor navale engleze; astăzi, lumea se confruntă cu bande mafiote acționând pe plan internațional, mișcări de gherilă, grupări teroriste, firme private de pază, protecție și culegere de informații acționând în spații de conflict); ascensiunea organizațiilor transnaționale (Biserica Catolică, Liga Hanseatică - în Evul Mediu; astăzi, Crucea Roșie, Greenpeace etc.); unificarea tehnologică a lumii (Bull se referă la sfârșitul Evului Mediu

Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
și normelor, așa cum sunt ele constituite prin interacțiunea actorilor internaționali. În această categorie se înscriu identitățile etnice și impactul lor asupra relațiilor internaționale, interesele politice, de securitate, economice, în plan global, procesele de construire a unor identități proprii statelor (stat terorist, stat democratic, stat european, toate au implicații distincte pentru conduita actorilor internaționali) sau organizațiilor internaționale, guvernamentale sau nonguvernamentale. În construirea identităților, normele existente și modul lor de înțelegere de către actori au un rol decisiv. De aceea, constructiviștii acordă o foarte

Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
forța și implicațiile unor asemenea amenințări. Abordarea globalistă în domeniul securității a atras atenția asupra multiplicării actorilor - nu numai statele amenință sau se simt amenințate, ci la aceste procese participă și indivizi, grupuri subsau trans-naționale, rețele ale crimei organizate sau teroriste etc. În această concepere largă a ceea ce înseamnă „securitate”, analiza este făcută pe mai multe niveluri decât cele clasice, o atenție specială acordându-se interacțiunilor dintre feluritele sectoare supuse amenințărilor sau actorilor implicați. Concluzii Evenimentele și procesele incredibil de bogate

Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
să prevină ridicarea oricărui stat revoluționar cu pretenții de hegemonie continentală. De asemenea, Antanta, care ia naștere în 1904, este alianța cea mai lungă din istorie, care se bazează pe un ansamblu de valori comune. Iar coaliția declanșată de atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 din New York și Washington este una împotriva unui fenomen internațional - terorismul -, care amenință securitatea întregului sistem internațional, nu a unui stat anume. Al cincilea element al definiției alianței este reciprocitatea - nu este un element obligatoriu, întrucât

Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
politica externă a fost ghidată de convingerea că democrația cel puțin diminuează, dacă nu elimină complet condițiile de inițiere a războiului, la începutul mileniului trei politica internațională pare a fi dominată de prezentarea aceleiași democrații ca principal antidot al amenințării teroriste. Consensul clasei politice americane corespunde - nu îndrăznesc să spun „derivă” din - proeminenței dobândite de „teoria” pacifismului democratic în relațiile internaționale, complex conceptual prin care se afimă că democrațiile (în special democrațiile liberale) nu inițiază război aproape niciodată împotriva altor democrații

Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
astfel interesele. În lumina evenimentelor tragice de la 11 septembrie 2001 din New York și Washington și a celor din 11 martie 2003 din Madrid, o îngrijorare la fel de mare se ridică din posibilitatea vânzării de arme de distrugere în masă către rețelele teroriste. Dacă arma nucleară a fost utilizată o singură dată în istorie, în Japonia, în al doilea război mondial, armele biologice și cele radiologice nu au fost folosite niciodată. Însă armele chimice au fost folosite pe scară relativ largă în războiul

Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
global în continuă schimbare. În sfârșit, ca epifenomen al proceselor sus-menționate, globalizarea socială semnifică expansiunea geografică a interacțiunilor și reflexivității sociale, uniformizarea stilului de consum (life style), creșterea mobilității populaționale cu intensificarea fenomenului migraționist, dezvoltarea unor mișcări sociale transnaționale (inclusiv teroriste) și, în general, comprimarea spațiului și a timpului din punctul de vedere al implicațiilor lor sociale, într-un sfârșit simbolic dacă nu al istoriei (teza lui Fukuyama), atunci cel puțin al geografiei (în reformularea lui Paul Virilio). În perspectivă, intensificarea

Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
colțurile lumii...). În al doilea rând, trebuie remarcat procesul de multiplicare a actorilor atât pe verticală, cât și pe orizontală, statele confruntându-se cu numeroase categorii de subiecți non-statali legali, precum TNC sau organizații internaționale non-guvernamentale, și ilegali, precum grupări teroriste sau carteluri criminale transnaționale. De asemenea, la nivel regional, datorită proceselor integratoare, apar și se întăresc, acumulând tot mai multe competențe, o serie de actori suprastatali, cum ar fi Mercosur, APEC (Asia-Pacific Economic Cooperation), Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau

Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu (2007) [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549

roșii pe baricade. Limbajul lor exprima tot mai multe „chestiuni” de Stânga. (Che Guevara era și el un pletos etc.) În 1969 - odată cu masacrul de la Milano 2, cu acțiunile Mafiei, ale emisarilor coloneilor greci, odată cu complicitatea miniștrilor în acțiunile rețelei teroriste și ale instigatorilor -, pletoșii se răspândiseră enorm: deși nu constituiau încă majoritatea din punct de vedere numeric, o reprezentau la nivelul ideologic pe care și-l asumaseră. Acum, pletoșii nu mai erau tăcuți: nu mai delegau sistemului semiotic al părului

Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
nu există nimic care să-i distingă de aceștia. Ceea ce îi deosebește este o „hotărâre” abstractă și apriorică ce trebuie spusă cu voce tare, pentru a se face cunoscută. Poți să vorbești întâmplător ore în șir cu un tânăr fascist terorist, fără să-ți dai seama că este fascist. Și asta în timp ce până acum zece ani era suficientă nu spun o vorbă, ci o privire, ca să-l deosebești și să-l recunoști. Contextul cultural în care se formează acești fasciști este

Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
Epoca (25 ianuarie 1975). Trebuie evitat mai întâi avortul și, dacă se ajunge acolo, trebuie să devină posibil din punct de vedere legal numai în anumite cazuri „evaluate responsabil” (evitând, adaug eu, să ne aruncăm într-o campanie isterică și teroristă pentru completa sa legalizare, ce ar considera ca nefiind un delict ceea ce este, în fond, o culpă). Dacă la referendumul asupra divorțului eram în deplin dezacord cu comuniștii (care se temeau de el), prevăzând victoria care s-a și înregistrat

Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
cea a intelectualilor, a celor cu funcții de conducere și a celor mai inteligente grupuri ale tinerilor - nu s-a pronunțat încă în mod direct. Adularea față de tineri, pe de o parte, și teama provocată de comportamentul lor cu caracter terorist i-au împiedicat pe intelectuali să se pronunțe cu sinceritate și cu libertatea critică necesară. După cum spuneam, pentru a transmite informații reale - atât politice, cât și sociologice și psihologice -, despre ei înșiși tinerii dispun de limbajul lor politic „verbal”, oral

Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
instanță, rațiunea unei serii de confuzii și de erori de optică (morală, ideologică, politică). De exemplu: toți deținuții sunt „buni”, sunt „de-ai noștri”. Lupta lor pentru reforme este apărată nu doar nediscriminat (ceea ce este bine), ci și la modul terorist. De aici se nasc contradicții ridicole. În cazul nostru, de exemplu, deținuții care au încercat să violeze un băiat sunt „răi”: dar „radical” „răi”, „răi” potrivit celei mai retrograde morale a vechii puteri. Cum pot deci să fie în același

Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
prezent într-o stare de terorism născută în ’68 care continuă și astăzi. Nu aș spune că un profesor care, șantajat de un anumit stângism, nu-i dă licența unui tânăr de dreapta este intolerant. Spun că este terorizat. Sau terorist. Însă acest tip de terorism ideologic are o înrudire doar formală cu fascismul. Teroriști sunt și unul, și celălalt, este adevărat, dar sub reprezentările acestor două forme uneori identice trebuie să recunoaștem realități profund diverse. Altfel, ajungem inevitabil la teoria

Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini (2006) [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541

unele condiții oamenii nu reușesc să raporteze situațiile de urgență la care sunt martori, puteți concepe și efectua o serie de experimente (vezi Latané și Darley, 1969). Să mai luăm două exemple. Dacă vă Întrebați „cine” a suferit În urma acțiunilor teroriste și „ce” pagube s-au Înregistrat, puteți să faceți un sondaj În rândul locuitorilor, să examinați registrele comerciale (analiză a arhivelor) sau să efectuați un „sondaj-paravan” În zona afectată. Dimpotrivă, dacă vreți să știți „de ce” a avut loc incidentul, pe lângă

Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
În zona afectată. Dimpotrivă, dacă vreți să știți „de ce” a avut loc incidentul, pe lângă realizarea de interviuri, va fi nevoie să examinați o gamă mai largă de informații documentare; dacă v-ați concentra pe Întrebarea „de ce” În privința mai multor acte teroriste, ați ajunge probabil la un studiu pe cazuri multiple. La fel, dacă vreți să cunoașteți „care” au fost rezultatele unui nou program guvernamental, puteți răspunde la această Întrebare făcând un sondaj sau examinând date economice, În funcție de tipul programului respectiv. La

Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235

interval secund a asistat la succesul electoral al extremei drepte românești. Or, se știe, În ideologia legionară, mitul sacrificiului creator a avut o pondere Însemnată, fiind așezat la baza unui soi de morală stoică intrată În combinație cu elemente ideologice teroriste. Ulterior, În perioada dictaturilor postbelice (mai ales a ultimei, ceaușiste), și Miorița a oferit armătura mitologică defetismului românesc dispus să-și argumenteze paralizia printr-o structură antropologică (autoatribuită) conținând doze diverse de resemnare, fraternizare a victimei cu călăul, imolarea propriului

Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
În armată din greața față de o lume În care nu se Întâmplă nimic În afara convențiilor „burgheze”. Starea aceasta afectează receptivitatea lor la orice fel de probleme istorice. Iresponsabilitatea politică a tinerilor de azi e la fel de semnificativă. Privim distrați la atacurile teroriste din Occident ca la orice altă știre. Efectul mass-media ne face imuni la manifestările istoriei contemporane În aceeași măsură În care ne imunizează și față de niște traume ale trecutului, devenite, așa cum ați spus, subiecte de lucrări științifice ca oricare altele

Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga (2007) [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471

care este senior fellow al NSIC. Mulțumiri speciale lui Roy Godson, președintele NSIC, și lui Jeffrey Berman, director al NSIC. Abram N. Shulsky Washington, DC tc "" Către cititortc "Către cititor" Nu s-a făcut nici o revizuire a textului în urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001, moment în care lucrarea noastră era deja gata de tipar. Sigur, va trece mult timp până când se vor vedea implicațiile acestor evenimente. Totuși, este evident că se va acorda mai multă atenție culegerii de informații din

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
lucrarea noastră era deja gata de tipar. Sigur, va trece mult timp până când se vor vedea implicațiile acestor evenimente. Totuși, este evident că se va acorda mai multă atenție culegerii de informații din surse umane în vederea contracarării unor potențiale atacuri teroriste; în special, se va pune tot mai mult accent pe acoperirea „neoficială” a ofițerilor de informații. Legile privind securitatea internă se vor diversifica, iar chestiunile privind interceptările și supravegherea operativă vor deveni subiecte de interes din perspectiva întrebării dacă grupurile

Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt (2008) [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]