541,899 matches
-
un Oedip contemporan: nu scapă destinului dictat de zei și își ucide tatăl, se căsătorește cu mama, se autopedepsește orbindu-se. Naratorul acestor întîmplări e nimeni altul decît zeul Apollo care, pornind din anul 2024, o ia înapoi pe firul timpului și trece în revistă evenimentele istorice petrecute pe pămînt începînd din 21 iulie 1969, cînd omul a pășit pentru prima oară pe Lună. Van der Heijden crede că cititorii vor urmări cu pasiune ciclul său de romane care se derulează
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
și începutul lui XXI. „Nu degeaba am numit De Movo Tapes cartea zero a ciclului - a declarat autorul în „NRC Handelsblad” din Rotterdam. Cititorul trebuie să știe că va găsi în ea elemente care constituie doar indicații preliminare. În același timp, voi compune fiecare din volume în așa fel încît să se poată citi și separat. (volumul III va fi un roman de dragoste, iar IV - un thriller).”
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
Gheorghe Grigurcu În principiu, amintirile reprezintă o evadare a autorului pe coordonatele timpului și ale spațiului. Timpul revolut constituie materia lor esențială, dar ea apare îndeobște legată de mobilitatea ființei circumscrise unor medii diverse, eventual angajate în călătorii (Jules Renard făcea următoarea observație, marcată de obișnuita-i blîndă ironie: „Trebuie să călătorim, pentru
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
Gheorghe Grigurcu În principiu, amintirile reprezintă o evadare a autorului pe coordonatele timpului și ale spațiului. Timpul revolut constituie materia lor esențială, dar ea apare îndeobște legată de mobilitatea ființei circumscrise unor medii diverse, eventual angajate în călătorii (Jules Renard făcea următoarea observație, marcată de obișnuita-i blîndă ironie: „Trebuie să călătorim, pentru a ne lărgi orizontul
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
la o mănăstire nu era pentru mine o noutate; stătusem și în alte rînduri la Căldărușani și locuisem în aceeași odaie, în toate anotimpurile. Însă abia acum trăiam senzația definită abia ulterior, după ce am găsit expresia la Noica: sentimentul că timpul îmi aparținea. Mai ales după ce renunțasem la radio și la telefon”. Să fie o contradicție? Un simulacru? N-am putea lua în serios atari ipoteze întrucît ambele ipostaze ale autorului ni se par organice. Avem impresia că e vorba mai
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
prin asocierea sa aproape exclusivă cu un anumit gen de grație și de cochetărie. Despre el se știe bine că se numește Șirato, de obicei fără numele mic, că și-a dat măsura în perioada interbelică și, dacă mai rămîne timp, că este un colorist eteric și cam atît. Iar cine merge cu un asemenea bagaj de informații în profunzimea operei sale, va avea tot felul de surprize. Mai întîi pe aceea că Șirato nu a fost doar pictor, ci, în
Mic inventar de comportamente culturale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13554_a_14879]
-
rătăcește prin labirinturi. Parcursul e susceptibil de lecturi plurale, căci Kobo Abe se joacă simultan cu genuri diferite: roman polițist, poveste fantastică sau filosofică, S.F., căutare inițiatică, autoanaliză... Nu altfel se întîmplă și în ultima sa carte, scrisă cu puțin timp înaintea morții, în 1993, pe cînd era grav bolnav: Caiet Cangur (tradusă recent la Gallimard). Toți funcționarii unei întreprinderi sînt obligați să propună cîte un nou produs. Eroul romanului sugerează un Caiet Cangur, după o vagă idee legată de lectura
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
a fi internat într-un azil psihiatric, unde a mai trăit cu mințile rătăcite pînă în 1932. Cu 9 ani mai tînăr decît Sibilla Aleramo, poetul nebun și admiratoarea sa seducătoare și strălucită ca spirit au avut o relație pasionată timp de un an și jumătate, din august 1916 pînă în februarie 1918. Corespondența lor incendiară și lirică, publicată de Sibilla în 1958 (cu o prefață de Mario Luzi) a făcut această iubire legendară. Republicat în ediții critice în 1977 și
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
Constantin Țoiu Republic articolul cu titlul de mai sus tipărit pe timpuri în Gazeta literară la rubrica săptămânală “Contrapunct” în care evocam marile figuri ale clasicismului nostru literar. Spun “o sută fără șase” gândindu-mă la vârsta ce o avea în acel moment scriitorul mai puțin cunoscut astăzi, Alexandru Cazaban, de nouăzeci
Fără șase 100 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13573_a_14898]
-
trecând pe lângă mine, l-am auzit murmurând: „Săraca lume, Doamne!” „Cine e?”, l-am întrebat pe cerber. „E un domn Eminescu.” Puțin după aceea, mintea lui arzătoare s-a întunecat. În mai 2003, când transcriu acest text vechi scris pe timpuri în plin totalitarism, un interviu luat Hazardului neiertător prefăcut într-un adolescent curios, martor al trecerii Geniului, mă întreb, dacă, pe pământ, și mai cu seamă în România de astăzi, plină de atâți inși rudimentari, primitivi, înzestrați cu fel de
Fără șase 100 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13573_a_14898]
-
asimilă total termenul: „puteți downloada GRATIS coperți pentru CD-urile dumneavoastră” (netsoft.ro); „downloadează jocuri, programe” (index 2000.ro); „Nu știți de unde aș putea downloada...?” (hanuancutei.com). Instalarea verbului în uz e atestata de folosirea să la toate modurile și timpurile posibile; de exemplu, la participiu - „filme (...) downloadate în decursul a doi ani de zile” (fanclub simpluvaslui.go), sau la mai mult ca perfectul cu rol narativ - „tocmai downloadasem datacenter... și ce să vezi...” (softnews.ro); „mi-am ras TOT ce
„A downloada” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13574_a_14899]
-
francezului, pêter plus haut que son cul. Traian Băsescu (nici o aluzie la proverbul de mai sus!) se află exact în această situație. Să câștige un nou mandat la București (din primul tur, așa cum s-a lăudat), și apoi mai e timp de vorbit. Dar alergătrura sterilă după glorie s-ar putea să-l coste mai scump decât ne-a costat pe noi enigmatica flotă. Sigur că, strâns cu ușa, dl Băsescu s-ar putea să pluseze, încercând să dea procesului care
Popeye-marinarul ia lecții de greacă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13586_a_14911]
-
II-a, 1997)”. Îi atragem atenția admiratorului lui Ion Rotaru că a rămas mult în urmă cu lecturile (cît despre gusturi, e de bănuit că o preferă și azi pe Maria Cunțan lui Arghezi și Ion Barbu). l Dintr-un timp retrograd vin și unii colaboratori la seria nouă a „Argeșului”: în acest număr poate fi întîlnit Ion Dodu Bălan, lăudîndu-l cu limboi de lemn pe Mihai Ungheanu pentru volumul Amintirea mentorilor, prilej de a-i face o temenea după veche
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
de cacao cu lapte dimineața). Umbrarele de viță au rămas aceleași, dau umbră generoasă și nepăsătoare, praful ulițelor se ridică, implacabil și dobrogean, la fiecare pas mai apăsat. este moleculară, pierzîndu-și forma mereu pentru a rămîne și renaște, într-un timp fără descriere. Vama-i o stare între doi mai, a tale of two villages. Căci sufletele noastre bune și ușoare se găsesc la Doi Mai și în Vama Veche, unde ne așteaptă sosirea văratecă a trupurilor. Și trupurile ne lasă
Vama dintre doi mai by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/13587_a_14912]
-
dulce și-amar pe toți: who’s who and with whom. În aristocrație doivamaiotă aici sîntem umbrele soarelui. Pe Nietzsche gîndul eternei reîntoarceri l-a întîlnit la munte, dar el era de sușă protestantă, nu plajnic ca noi, prin care timpul trece și doar așa rămîne; eu, pentru a putea reveni pe dată, voi să imn: „Vama mia, vama mia! mai am un singur vai, la Vama &-n Doi Mai, unde te răstignești între femei și pești: că-i Vama con
Vama dintre doi mai by Călin-Andrei Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/13587_a_14912]
-
de alt bistrițean, Rebreanu...), virtuala revoluționatoare joycistă a romanului românesc și posesoarea premiilor enumerate mai sus: „așteptăm de mai bine de zeci de ani (?!), să apară o nouă proză, o altfel de proză în literatura română. Ce am recoltat între timp? Paginile inerțiale ale tehnologismului narativ de școală optzecistă.” da, așa e, vai de capul și de recolta noastră! „Suntem ca niște nou-născuți. Iată, acum, o nou-născută care vine de la Bistrița”, mai zice dl I.B. făcându-ne părtași la acest eveniment
Un debut... fulminant? by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13599_a_14924]
-
alternată de fascinanta lucrare de atelier istorico-literar. Neclintire în căutarea precisului și durabilului din documente. Implicare și reflectare pe marginea unor valori majore care, în ciuda specificului lor strict de informație, nu lipsesc întregul de imaginație creatoare. De jubilație firească de după timpul dificil al căutărilor, dar și de valorificarea timpului prezent al memoriei lor. Pe asemenea ton de respect față de regimul constiturii unei ediții, se desfășoară metodic, amănunțit, ramificat, realismul notațiilor lui Alexandru Ruja, din studiul introductiv, din notele, comentariile, variantele ambelor
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
în căutarea precisului și durabilului din documente. Implicare și reflectare pe marginea unor valori majore care, în ciuda specificului lor strict de informație, nu lipsesc întregul de imaginație creatoare. De jubilație firească de după timpul dificil al căutărilor, dar și de valorificarea timpului prezent al memoriei lor. Pe asemenea ton de respect față de regimul constiturii unei ediții, se desfășoară metodic, amănunțit, ramificat, realismul notațiilor lui Alexandru Ruja, din studiul introductiv, din notele, comentariile, variantele ambelor volume. Strânsă de editor cu plăcerea colecționarului deprins
Stăruința pe document by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13596_a_14921]
-
altuia, de largă circulație, dar cu grăuntele său enigmatic. La lectură, romanul se dovedește un amplu dosar al existenței unei femei, soție, văduvă, amantă, în dragostea de mamă, de partenerul regăsit, roman alcătuit din jurnale, epistole, narațiuni, cu întoarceri în timp, specie aparținând la fel de bine purei realități de-abia mascate, cât și ispititoarei ficțiuni, dacă nu unui mixaj în care sigur se certifică o personalitate, cadrul, lumea în care trăim, fiecare pe meridianele noastre. Cele trei cărți compartimentând ceea ce banal se
Pe portativul a trei meridiane by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13613_a_14938]
-
tonifiante”, de ,,mici fragmente critice” pot înviora întrucîtva o atmosferă prea apăsătoare, pot prezenta chiar o dovadă a „generozității” celui saturat de putere. Dar raportul nu poate fi schimbat în esență: ,,Oricît de prielnică ni s-ar fi năzărit, din timp în timp, diplomația zîmbetelor cu care ne gratulau culturnicii de partid, undeva, în clasificările foarte precise, computerizate, ale singurei forțe coerente din țară, ale Securității, cei mai mulți scriitori au fost trecuți sub indicativul inamic. Și pe inamic îl demoralizezi prin diversiuni
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
mici fragmente critice” pot înviora întrucîtva o atmosferă prea apăsătoare, pot prezenta chiar o dovadă a „generozității” celui saturat de putere. Dar raportul nu poate fi schimbat în esență: ,,Oricît de prielnică ni s-ar fi năzărit, din timp în timp, diplomația zîmbetelor cu care ne gratulau culturnicii de partid, undeva, în clasificările foarte precise, computerizate, ale singurei forțe coerente din țară, ale Securității, cei mai mulți scriitori au fost trecuți sub indicativul inamic. Și pe inamic îl demoralizezi prin diversiuni, dezbinare, știri
Studiul unui proces deschis (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13593_a_14918]
-
Rodica Zafiu Limbajul textelor folclorice e în bună măsură o construcție cultă: operațiile de transcriere și selecție reduc uneori particularitățile dialectale și cenzurează aproape întotdeauna zona populară a vulgarității. Norme variabile în timp au acționat pretutindeni, stabilind ceea ce este sau nu interesant, ceea ce se poate sau nu publica. În cazul particular al culturii române, a doua jumătate a secolului al XX-lea a teoretizat interesul științific pentru autenticitate, dar a exclus din domeniul
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
o iubire tristă”. În decembrie 1925 merg, împreună cu alți colegi, cu Moș Ajunul și sunt primiți la Familia Regală, la Patriarhie, de către Patriarhul Miron Cristea, la Palatul cu Lei, de către Principesa Cantacuzino, la Octavian Goga și la alte personalități ale timpului. În 1926, Rica și Mircea merg, împreună, la Iași, unde, printre altele, sunt primiți la Ionel Teodoreanu acasă și la redacția “Vieții românești”, unde îi întâlnesc pe Garabet Ibrăileanu și pe George Topârceanu. Mama lui Mircea Eliade îi spusese, odată
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
ofițer de stat major, aghiotant al Regelui Carol II și comandant-șef al Aviației; unica soră a fost Virginia, moartă la doar 30 de ani, din cauza unei tuberculoze agravate în timpul detenției de la Horezu, ordonate de autoritățile germane de ocupație, din timpul Primului Război Mondial, din cauză că tânăra studentă răspândise manifeste anti-germane. Profira și Sergiu se căsătoresc în 1937 și, anul următor, la 27 aprilie 1938, vine pe lume Călin-Sergiu Stoicescu, un copil de o frumusețe răpitoare, crescut cu guvernante nemțoaice și școlit la Școala
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
Geo Saizescu” (coperta I); 2. „Harababura. Revistă patronată de Societatea Umoristică «Păcală»” (pag. 40); 3. „Harababura. Revistă realizată cu sprijinul Fundației «VLAD ȚEPEȘ». Președinte Constantin Bebe Ivanovici” (coperta IV). Frumos lucru din partea unei reviste de umor - să fie în acelașți timp editată, patronată și realizată, iar la aceste acțiuni să conlucreze rodnic Păcală și Geo Saizescu, Vlad Țepeș și Constantin Bebe Ivanovici. Relația, mai ales, a lui Vlad Țepeș cu o „revistă de haz interNAȚIONAL” nu poate fi decît benefică și
Umorul masochist by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/13621_a_14946]