2,640 matches
-
Florența (nerealizată de altfel). În anul 1535 lui Michelangelo i s‑a acordat titlul de „arhitect, sculptor și pictor de frunte al palatului papal”. Printre operele arhitecturale ale lui Michelangelo se numără: capela fa‑ miliei de Medici și biblioteca Lauren‑ tină din Florența, palatul Farnese, cu‑ pola bazilicii sfântul Petru din Roma, după modelul cupolei domului din Florența realizată de arhitectul Filippo Brunelleschi și bazilica Santa Maria degli Angeli e dei Martiri din Roma, ridicată pe locul uneia dintre sălile aparținând
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
dăltuit dintr‑o rocă gigantică. Către sfârșitul vieții sale, Michelangelo, datorită faimei sale pe care o do‑ bândise prin lucrările executate, a mai realizat proiectele unor lucrări de arhi‑ tectură printre care: proiectul pentru fațada bisericii San Giovanni de Fioren‑ tini la Roma, pentru care se pare că a întocmit cinci proiecte, apoi, proiectul pentru capela dedicată cardinalului Guido Ascania Sforza, proiectul pentru Santa Maria Maggiore, și proiectul pentru una din porțile Romei, Porta Pia, despre care am amintit anterior. În
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
91. Sfânta Tereza de Avila a fost fascinată de frumusețea feței lui Cristos: cum ochii sunt fereastra sufletului, sfânta Tereza era fascinată în primul rând de ochii lui Isus care dezvăluie sufletul său sfânt și plin de iubire. Tradiția creș‑ tină ca de altfel și chipul de pe giulgiu, îl reprezintă pe Isus pe cruce cu ochii închiși, iar sfânta Tereza comentează: ce bine a făcut Isus că și‑a închis ochii când ne‑a dat portretul său! Căci ochii fiind oglinda
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
mod nou al 23 Ap 5,6‑12. 24 Ap 5,5. 25 Cf. e. h. GomBriCh, o. c., 238‑240. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 25 limbajului nostru, ne exprimă, transformându‑ne în ceea ce exprimă 26. Creș‑ tinii nu se mulțumesc doar cu schimbarea sensurilor simbolurilor existente, dar ei găsesc sensuri noi, ca de exemplu: închinarea magilor vorbește despre convertirea păgânilor la credință, înmulțirea pâinilor vorbește despre Cina cea de Taină, vița de vie vorbește despre taina vieții
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Florența (nerealizată de altfel). În anul 1535 lui Michelangelo i s‑a acordat titlul de „arhitect, sculptor și pictor de frunte al palatului papal”. Printre operele arhitecturale ale lui Michelangelo se numără: capela fa‑ miliei de Medici și biblioteca Lauren‑ tină din Florența, palatul Farnese, cu‑ pola bazilicii sfântul Petru din Roma, după modelul cupolei domului din Florența realizată de arhitectul Filippo Brunelleschi și bazilica Santa Maria degli Angeli e dei Martiri din Roma, ridicată pe locul uneia dintre sălile aparținând
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
dăltuit dintr‑o rocă gigantică. Către sfârșitul vieții sale, Michelangelo, datorită faimei sale pe care o do‑ bândise prin lucrările executate, a mai realizat proiectele unor lucrări de arhi‑ tectură printre care: proiectul pentru fațada bisericii San Giovanni de Fioren‑ tini la Roma, pentru care se pare că a întocmit cinci proiecte, apoi, proiectul pentru capela dedicată cardinalului Guido Ascania Sforza, proiectul pentru Santa Maria Maggiore, și proiectul pentru una din porțile Romei, Porta Pia, despre care am amintit anterior. În
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
91. Sfânta Tereza de Avila a fost fascinată de frumusețea feței lui Cristos: cum ochii sunt fereastra sufletului, sfânta Tereza era fascinată în primul rând de ochii lui Isus care dezvăluie sufletul său sfânt și plin de iubire. Tradiția creș‑ tină ca de altfel și chipul de pe giulgiu, îl reprezintă pe Isus pe cruce cu ochii închiși, iar sfânta Tereza comentează: ce bine a făcut Isus că și‑a închis ochii când ne‑a dat portretul său! Căci ochii fiind oglinda
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
în ei înșiși. Lumea lor nu mai e în niciun fel dincolo de ei și nu mai reprezintă parte integrantă a existenței, pentru că nu sunt suficient de instruiți încât să își folosească agilitatea motorie pentru a se curăța ei înșiși de tina zilelor în care au viețuit ceva mai bizar decât ar fi trebuit. Și norma de conduită e o formă de uitare, pentru că, de vreme ce numeroasele principii invadează sfera comportamentală a individului, acesta uită în formalitatea de care dă dovadă un fel
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
în sprijinul meu la partea de cercetare și la reconcilierea informațiilor contradictorii. Am fost încântată să beneficiez de sprijinul membrilor extrem de talentați și mereu amabili ai familiei HarperCollins îi amintesc aici pe Jane Friedman, Michael Morrison, Jonathan Burnham, Kathy Schneider, Tina Andreadis, Archie Ferguson, Sandy Hodgman, Campbell Wharton, Allison Lorentzen și Tara Cook fiecare dintre ei contribuind la acest proiect. Cel mai îndeaproape am lucrat cu editorul executiv Tim Duggan, care m-a încurajat în fiecare etapă, ajutându-mă în același
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
cântec de graur, Tremură salcia de aur; Pe fir de bambus mlădiu Foenix cu graiul său viu. I-au plăcut și cele create de Daiyu: Ne-a bucurat inima Plimbarea-ți prin grădină, În locul cel sfânt, Ferit de-a lumii tină. Ca să rămână pururi Coline și ape sublime, Frumuseți peste fire, Îmbogăți-vom natura Cu a noastră simțire. [...]. Moll Flanders Daniel Defoe, Întâmplările fericite și nefericite ale vestitei Moll Flanders Romancier, pamfletar și jurnalist, negustor cu educație aleasă, călător pasionat, Daniel
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
prieten, cât de frumos arată Iașii văzuți de pe dealul Aroneanului. Îți reamintesc și cuvintele tale despre această priveliște: „Uite și fața nevăzută a Iașilor”. De aici se vede și celălalt capăt - cel de pornire în drumețiile noastre... Un cuvânt de la tine mi-ar reîmprospăta forțele pe care trebuie să le folosesc „pe ultima sută de metri”, cum se spune. Cu bine, dragă prietene. XVIII Iubite prieten, scrisoarea ta m-a găsit cotrobăind prin documente ,cu gândul să nu mă fac de
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
dar mai ales de cei dragi ai dumneavoastră. - O, buna mea prietenă, cum să nu-mi fie dor, doar a trecut aproape un an de când nu am mai fost pe aici... Dar să știi tu, Ți- găncușo, că și de tine mi-a fost tare dor. - Da, vă înțeleg, dar în privința mea cred că lucrurile sunt mai simple... - Adică ce vrei să spui cu aceste vorbe? - Vreau să spun că și la dumneavoastră trăiesc surate de-ale mele și în mod
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
monumentelor istorice. Este timpul când, asemeni poeziilor populare, bisericile sunt și ele „adunate și îndreptate“, într-un spirit nu scutit, mai târziu, de obiecții. Acțiunea începe sub domnia lui Bibescu (elogiat pentru aceasta de Gr. Alexandrescu: „Vechi monastiri ruinate / De tine renălțate / C-un zel stăruitor“) și va continua sub aceea a lui Barbu Știrbei. Arhitectul Johann Schlatter renovează acum bisericile Curtea-Veche, Antim, Radu-vodă, reface din temelii Bistrița, intervine simțitor la Tismana. Biserica de la Curtea Veche capătă ferestre înalte și largi
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
număr mai apar și alte două texte, unul semnat Mihai Beniuc, Ființe, în genul prelucrărilor, la nivel prozodic, blagiene după textele folclorice: "Fără formă, grea, stângace/ Firea oarbă, tace, tace.// Sclave unei legi fatale/ Au încremenit cristale.// Răsărind greoi din tină/ Plante pipăie lumină.// În priveliște de seară/ Stă la pândă ochiu de fiară.// Omul în lumina slabă/ E neliniștit și 'ntreabă." E aceeași poezie ce se apleacă asupra destinului omului care pare a se scufunda în mizeria cotidiană și care
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
de poezia pe care o vor promova membrii Cercului literar de la Sibiu. Dimitrie Stelaru e prezent și el cu poezia Oliviei 143 scrisă în același stil nonconformist, cu intenția evidentă de a sfida convențiile: "Vreau să te iubesc numai pe tine/ Olivia, cu dragoste de câine". Se adaugă la acestea Amintirile lui Tib. Tretinescu, un portret al mamei. Nichi Veronescu creează, în Terține târzii, o poezie de atmosferă, în care ecourile unui romantism târziu și chiar ale simbolismului se întâlnesc cu
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
simte în aura ce le înconjoară ceva din misterul Eumenei. Tonurile se îndepărtează uneori de sonoritățile incantatorii ale poemelor dedicate Eumenei. Există o oarecare violență în exprimare, limbajul este frust, sfidând regulile retoricei înalte: "Vreau să te iubesc numai pe tine/ Olivia, cu dragoste de câine.// Ce-mi pasă dacă-mi încui ușa/ Și dorm beat lângă prag!/ Știu că ești aproape de mine/ Și-ți sunt cât Dumnezeu de drag", Olivia). Jocul dintre sublim și derizoriu, specific generației sale, are evident
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
normelor de impersonalitate ale clasicismului), dar și o revenire spre discursul simplu, direct al unor reprezentanți ai Evului Mediu îndepărtat sau ai Renașterii. Discursul lui Stelaru recuperează într-adevăr ceva și din retorismul romantic: "Vai! iar se apropie moartea de tine/ Iar vine cu o mie de aripi, te uită!", Apele morții, "Hei, de-ajuns!", " Nu e anotimpul acesta al cincilea?", Anotimp, " Cine la miezul nopții stinge lumina/ Și-ncet pe scările de carton urcă?/ Hamlet... Hamlet.../ - Cortina, trageți cortina", Miezul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
155-165. 234 Vezi poemul Proaspăt vopsit, ""Proaspăt vopsit - nu vă atingeți."/ Dar sufletul n-a fost atent, se pare,/ Și azi memoria mi-e numai pete/ De ochi, de buze, brațe și picioare.// Poate de-aceea te-am iubit pe tine/ Mai mult ca bucuria ori veninul,/ Căci tu, lumina mea îngălbenită,/ O faci din nou mai alba decât crinul ...", în A.E. Baconsky, Panorama poeziei universale, Editura Albatros, București, 1972. 235 Marin Mincu, Poezia română actuală, vol. III, Editura Pontica
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
autor de cronici rimate sintetiza în felul următor contrastele locului: „Oraș cu străzi bogate-n praf,/Cu glod - cînd cerul plouă;/Oraș cu cluburi și bodegi/ Și două teatre: Două!”7) Primăvara și toamna, Bacăul era „municipiul care înoată în tină”8). în cele două anotimpuri, mersul pe stradă - reclama „Un cetățean” - era „o adevărată calamitate. Te împotmolești cu trăsura și pe jos”.9 ) Vara, laitmotivul nemulțumirilor devenea faptul că „străzile sînt insuficient stropite”.10 ) în cursul unui an aveai așadar
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în “Tristele” : “Ce trebuie să faceți voi, cei născuți în cetatea ausonică / dacă astfel de fapte îmblânzesc pe geții sălbatici” , iar în “Epistulae ex Ponto” Scrisori din Pont, de la Marea Neagră ) scrie : “Cei mai mulți oameni de pe aici nici nu se sinchisesc de tine / prea frumoasă Romă și nu se tem de armele soldatului ausonic” . Este adevărat că “cei de pe aici”, din Dobrogea de astăzi, nu se temeau la începutul secolului I d.Hr. de armele soldatului ausonic, dar la nici 40 de ani după
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Precară este soarta de găină Ce năzuiește vultur să devină; Nu-i place să mai rîcîie în tină Și vrea să urce-n slavă, să parvină, Lovind, cu judecata ei puțină, În semenii din fauna vecină; Precară este soarta de găină Ce năzuiește vultur să devină! Nici nu concepe-a noastră eroină Că soarta ei, dictată de rutină
RONDEL REFLEXIV by Constantin IURAȘCU Tataia () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84337_a_85662]
-
Rusia este un erou. Cel care luptă împotriva „opresiunii“ unui regim democratic - puternic și cu mii de pârghii pentru propagandă, e adevărat, dar democratic - poate deveni ușor un disident simpatic sau un clovn obositor. De altfel, nici Chomsky nu așază TINA (abreviere a expresiei „there is no alternative“Ă pe același plan cu totalitarismul. Am asistat la un scurt schimb de replici în redacția ziarului în care lucrez atunci când a venit vorba de Chomsky. Unii au sărit imediat și au aruncat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
întregului șir de indivizi: „Căci te iubeam cu ochi păgâni/ Și plini de suferinți/ Ce mi-i lăsară din bătrâni/ Părinții din părinți”. De aceea se întâmplă că „Ea nici poate să-nțeleagă că nu tu o vrei, că-n tine/ E un demon ce-nsetează după dulcile-i lumine... Demon este un alt nume al Arheului, ascuns și în ipostazele de excelență ale umanității: Prințul, Regele, Voievodul, Poetul, Călugărul, Ascetul. Arheul, potențialul acesta primordial, tinde să iasă la suprafața lumii, să
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
întregului șir de indivizi: „Căci te iubeam cu ochi păgâni/ Și plini de suferinți/ Ce mi-i lăsară din bătrâni/ Părinții din părinți”. De aceea se întâmplă că „Ea nici poate să-nțeleagă că nu tu o vrei, că-n tine/ E un demon ce-nsetează după dulcile-i lumine... Demon este un alt nume al Arheului, ascuns și în ipostazele de excelență ale umanității: Prințul, Regele, Voievodul, Poetul, Călugărul, Ascetul. Arheul, potențialul acesta primordial, tinde să iasă la suprafața lumii, să
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
în ochi. Ce înseamnă asta, Eleno? vorbi ea apăsat, c-o voce scăzută, dramatic." (Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată) (h) " Și mai mult decât atâta: oleacă ce nu-i venea mamei la socoteală căutătura mea, îndată pregătea, cu degetul îmbălat, puțină tină din colbul adunat pe opsasul încălțării; ori mai în grabă lua funingenă de la gura sobei, zicând: "Cum nu se dioache călcâiul sau gura sobei, așa să nu mi se dioache copilașul!" și-mi făcea apoi câte un benchi boghet în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]