4,316 matches
-
Înecările de la Nantes nu erau mai îngrozitoare decât mijloacele ce se întrebuințează pentru a extorca acestor nenorociți cel de pe urmă vițel, cel de pe urmă miel, cea de pe urmă găină. Oameni foarte demni de credință mă încredințează că sunt puși la tortură în același teasc, piciorul bărbatului lângă piciorul femeii, până când mărturisesc și predau tot ce au. Nu mai este în țară nici grâu, nici orz. De opt zile nu mai este în piața Bucureștilor nici carne, nici pâine, nici lemne, nici
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
adăugate la violarea dreptului deținutului la demnitate pot, de asemenea, să ducă la o pedeapsă crudă și neobișnuită, pot fi periculoase pentru sănătatea deținutului sau chiar pentru viața sa și, ca atare, violează dreptul lui de a fi protejat de tortură și de pedeapsă sau de un tratament inuman sau degradant... În unele cazuri aceste condiții pot fi aplicate dinadins pentru a ruina un deținut, a-l intimida, a-l forța să depună mărturie, să se confeseze etc. În unele cazuri
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
300%, dar și a celor de la Galați, Jilava, Baia Mare, Mărgineni, Tîrgu Jiu, Codlea, Vaslui, Ploiești, Satu Mare, Slobozia, Tîrgu Mureș (cu rate de încarcerare de 130-175%), este nu doar consecința unei politici penale represive așa cum menționează APADOR-CH și Comitetul pentru Prevenirea Torturii ci și a unei neglijențe manageriale. Este greu de acceptat că un comandant care primește sute de euro lunar pentru fiecare arestat și dispune de un capital uman uriaș nu poate începe construcția unor noi dormitoare, dar își permite luxul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
surse suplimentare atenții, bani, ciubucuri provenite de la pacienți, ca în cazul doctorilor din instituțiile civile), condițiilor primitive de lucru, ordinelor cărora trebuie să se supună încălcînd regulile deontologice (sînt nevoiți să accepte încătușarea deținuților de patul de spital fapt considerat tortură de organismele internaționale), pacienților abrutizați și aduși în situația de a nu putea urma tratamentele prescrise, din cauza condițiilor de detenție, de hrană sau a absenței medicamentelor etc. Medicii din sistemul penitenciar provin în special din rîndul medicilor militari școliți înainte de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
închisorile, contribuie la agravarea stării de sănătate generală, intervențiile stomatologice fiind făcute adesea în ultimele momente, cînd nu mai e altceva de făcut decît extragerea rădăcinii și a nervilor. Aceste intervenții sînt reproșate cel mai frecvent, fiind considerate acte de tortură. Limitările tehnice fac rare implanturile sau îmbrăcarea protezelor cu ceramică, precum și intervențiile chirurgicale sub anestezie generală. Inexistența ortodonților și ortopezilor lasă pe mîna generaliștilor tratarea celor mai multe leziuni osoase, care utilizează algocalminul ca panaceu. Absența reumatologilor, neurologilor, oftalmologilor, ORL-iștilor sau
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ființe umane, nevoile lor avansînd pe măsura creșterii gradului de civilizație umană, standardele privind pușcăriile se schimbă și ele periodic. De la Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată de ONU în 1948, la Standardul de Reguli Minime din 1955, Convenția împotriva torturii și a altor tratamente crude, inumane sau degradante din 1984, la Ansamblul de principii pentru apărarea tuturor persoanelor care se găsesc în orice formă de arest sau închisoare din 1988, la Principiile de bază pentru tratamentul deținuților din 1990 toate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
le fugea de sub picioare, căzînd într-o groapă adîncă și plină de cuțite tăioase, unde mureau zbătîndu-se în chinurile cele mai îngrozitoare. Aici și-au găsit moartea mulți boieri ai țării."240 Tot această mînăsire avea o altă cameră de tortură dotată cu sofisticate mecanisme de schingiuire. Ambele camere au fost deființate abia la jumătatea secolului al XIX-lea. Mînăstirile cu "regim special" s-au înmulțit în secolele XVI-XVII în ambele țări românești: Dobrovăț zidită de Stefan cel Mare în 1503
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
rolul de a constrînge la îndeplinirea unei obligații și de a smulge mărturiile celor ce urmau a fi judecați. Ele au fost puse sub autoritatea Marelui Armaș, numit de Miron Costin "instigator domnesc", "cel care supune la moarte și la tortură" după Paul din Alep. Puterea lui era atît de mare, încît putea deține sau elibera pe cineva fără forme legale întărite de domn. Pravilele au consfințit intrarea Țărilor Românești în cel mai represiv sistem juridic avut vreodată, numai în timpul domniei
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
văzul tuturor, în locurile unde au ucis. Execuția pedepsei reprezenta partea publică a procesului penal, suferința fizică afișată și durerea expusă a corpului fiind principalele ei elemente constitutive. Meseria de călău a căpătat specializări tot mai rafinate, necesitînd instrumente de tortură tot mai laborioase. Fiecare închisoare avea o cameră de tortură prin care treceau aproape toți condamnații pentru mărturisirea faptelor comise. Gîdele a fost un personaj din ce în ce mai prezent la curțile voievodale, neiubit, dar extrem de necesar. Într-un secol în care durata
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
partea publică a procesului penal, suferința fizică afișată și durerea expusă a corpului fiind principalele ei elemente constitutive. Meseria de călău a căpătat specializări tot mai rafinate, necesitînd instrumente de tortură tot mai laborioase. Fiecare închisoare avea o cameră de tortură prin care treceau aproape toți condamnații pentru mărturisirea faptelor comise. Gîdele a fost un personaj din ce în ce mai prezent la curțile voievodale, neiubit, dar extrem de necesar. Într-un secol în care durata medie a unei domnii era de 2-3 ani, iar aceasta
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
trimiterea la carceră fără avizul medicului, transferarea de la o închisoare la alta, interzicerea unor practici religioase, nesepararea minorilor de adulți etc. În urma aderării României la Consiliul Europei, au apărut primele inspecții ale forurilor internaționale, rapoartele HEUNI, Amnesty International, Comitetului împotriva Torturii și Tratamentelor Inumane obligînd statul să ia o serie de măsuri de umanizarea pușcăriilor. Una din cele mai importante decizii a constat în traducerea și distribuirea manualului ONU și PRI A pune regulile în acțiune în toate închisorile și obligativitatea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
K.; Minor, Kevin I., Prisons around the world: studies in international penology, William C. Brown, Dubuque, 1992. Carlyle, Thomas, Cultul eroilor, Editura Institutul European, Iași, 1996. Céré, Jean-Paul, Panorama européen de la prison, Éditions L'Harmattan, Paris, 2002. Cesereanu, Ruxandra, Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Editura Institutul European, Iași, 2001. Chiș, Ioan, Reforma penitenciară din România, Editura Ando Tours, Timișoara, 1997. Christie, Nils, L'industrie de la punition, Éditions Autrement, Paris, 2003. Cistelecan, Ioana, Poezia carcerală, Editura Paralela 45, Pitești, 2000. Ciuceanu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
org Penal Reform International. www.kcl.ac.uk/depsta/rel/icps International Centre for Prison Studies. www.arapej.org Association Réflexion Action Prison et Justice. http://afc-assoc.org Association Française de Criminologie. www.apt.ch Association pour la prévention de la torture (APT). www.associationofprisoners.org.uk Association des prisonniers. www.icpa.ca International Corrections and Prisons Association. www.nacro.org.uk National Association for the Care Resettlement of Offenders. www.prisonactivist.org Prison Activist. www.prisoninfo.org Prison Info. www.prisonlegalnews
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Association pour la promotion de la médecine pénitentiaire. www.heuni.fi Institutul European pentru Prevenirea Crimei. www.ilanud.or.cr Institutul latino-american pentru prevenirea crimei. www.irp.md Institutul de Reforme penale (Moldova). www.cpt.coe.int Comitetul European pentru Prevenirea Torturii. www.cesdip.msh-paris.fr Centre de Recherches Sociologiques sur le Droit et les Institutions Pénales. www.icclr.law.ubc.ca Centre international pour la réforme pénale. www.csc-scc.gc.ca Serviciul Corecțional din Canada. www.bop.gov Federal Bureau of
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
mondiale, Jacques Bonnet, 224 pag. • Mass media, Pierre Sorlin, 208 pag. • Naționalism și națiune, Raoul Girardet, 160 pag. • Noua economie. Sfîrșitul certitudinilor, Tiberiu Brăilean, 326 pag. • O poliție politică în dezbatere: Fenomenul Stasi (1989 1995), Delphine Serre, 170 pag. • Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Ruxandra Cesereanu, 270 pag. • Romania and the Contemporary World, Dumitru M. Vintilă, 176 pag. • România și cele trei războaie mondiale, Alexandru Popescu, 376 pag. • Semnele televiziunii, John Fiske, John Hartley, 216 pag. • Shimon Peres. De la Dimona
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
elaborată în 1993, nepublicată. 89 Erving Goffman, op. cit., pp. 27-28. 90 Gheorghe Florian, Dan Sterian și Mihai Stamatescu, Studii psihosociologice privind mediul penitenciar, editat de M.I. și D.G.P., București, 1987. 91 Erving Goffman, op. cit., p. 51. 92 Ruxandra Cesereanu, Panopticum. Tortura politică în secolul XX, Editura Institutul European, Iași, 2001, p. 87. 93 Ibidem, p. 97. 94 Ibidem, pp. 76, 81. 95 Erving Goffman, op. cit., p. 54. 96 Octav Bozînțan, op. cit., p. 96. 97 Ruxandra Cesereanu, op. cit., p. 167. 98 Edgar
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Correctionnel du Canada, Ottawa, 2002. 179 Robert Banditer, Rapport de la Commission de l'enquête parlementaire sur la situation dans les prisons francaises, pe site-ul: http://www.reseauvoltaire.net/article 8279.html. 180 Ivan Zakine, reprezentantul Comitetului European pentru Prevenirea Torturii, Rapport..., pe site-ul prezentat la nota precedentă. 181 Jean Jacques Hyest, Guy-Pierre Cabanel, Prison: un humiliation pour la République, Raport al Senatului Franței, vezi și http://www.senat.fr/rap/l99-449/l99-449.html. 182 Ibidem. 183 Emilian Stănișor, Ana
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
rămânând totuși acea stare de spirit agitată, dar care era mereu împrospătată de mass-media noastră, prezentă peste tot și care descoperea mereu câte ceva senzațional. Așa cum văzusem la Tv, cum un oarecare Cherecheș, reporter sau ziarist din Baia Mare, descoperise camerele de tortură ale Inspectoratului de Securitate, precum și depozitul de cafea, țigări și băuturi scumpe cu care se delectau securiștii. De milițieni în schimb nu se pomenea, probabil că ei nu mai prezentau vreun pericol, securitatea având altă rezonanță la urechile oamenilor. Erau
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
depozitul de cafea, țigări și băuturi scumpe cu care se delectau securiștii. De milițieni în schimb nu se pomenea, probabil că ei nu mai prezentau vreun pericol, securitatea având altă rezonanță la urechile oamenilor. Erau în mare vogă camerele de tortură, de care se vorbise și la Timișoara. Individul era de fapt făcut să creadă că-l invită la București să-i dea cine știe ce funcție mare de ministru. Până la urmă se constatase că era o diversiune inventată de acel individ iresponsabil
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
de securiști și de care nu mai auzise nimeni, cartușe cu gloanțe video, folosite de teroriștii pe care-i bănuiau unii dar nu-i descoperiseră încă, până s-au predat singuri,după cum spunea tov. Iliescu într-un interviu, camere de tortură pe care le foloseau securiștii, dar neidentificate, persoane răpite de securiști, dar care plecau peste graniță, profitând de învălmășala care se crease. Dăduse românul nostru de adevărata "libertate", după atâția ani de constrângere și întunecime culturală și socială în pușcăriile
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
atente și prezente la astfel de ocazii, pentru a avea o audiență cât se poate de mare iar ziarele-și dublau sau triplau tirajul, fiind solicitate de publicul mai puțin receptiv la realitățile sociale, ei căutând senzaționalul, cu camere de tortură, cu anchete securiste, care trezeau sentimentul inuman și multe altele. Imi amintesc de acele zile de groază din decembrie ’89 cum priveam la televizor zi și noapte, văzând și ascultând știrile cu care lumea era intoxicată cu tot felul de
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
poco. Copiii de 40 de ani ai Concettei primeau de la ea câte ceva, dar poco-poco. Nu e acea inimă largă a românului. Nu e plăcerea de a te bucura de o gustare, de un ceai băut împreună. Parc-ar fi o tortură. Acei oameni nu sunt bucuroși de a împărți nimic cu nimeni. Așa e firea lor. Nu se adună nici de sărbători cu veselie în jurul bucatelor tradiționale. Cântăresc totul și apreciază cât anume trebuie să consume fiecare invitat. Eu n-am
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
zori să mănânc ceva și să merg cu boii la păscut ... "căci ei nu știu de sărbători". Mi-a indicat să merg cu ei păscând pe culmea Dealului Iezerului până în poienile pădurii noastre de pe "Lesa". A fost pentru mine o tortură, nu pentru treaba în sine căci o mai făcusem și altă dată, nici pentru că boii, fiind slobozi, o luau când într-o parte când în alta, eu alergând după ei prin tufărișurile spinoase doar nu era prima dată, ci pentru că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
teză de matematică. Profesor era Nicolae Gaiu ... un matematician de recunoaștere internațională ... dar fără pic de tact pedagogic în a-și face obiectul înțeles, atractiv ... mai ales fiind vorba de matematică. Lecțiile domniei-sale erau ultraexpeditive ... deloc explicative, iar examenele, o tortură pentur elevi. De aceea, la orele de matematică mulți elevi "deveneau bolnavi", clienți ai infirmeriei, sau podul școlii era adesea plin de cei certați cu acest obiect. Printre aceștia din urmă ... recunosc ... uneori mă aflam și eu ... căci ... așa cum am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
La fel și Golding în Lord of the Flies. Cum distopia este opusul a tot ceea ce e bun și frumos, adică locul cel mai puțin de dorit, spre deosebire de utopie, era firesc ca autorii Desperado s-o plaseze în spațiul comunist, tortura supremă a ființei umane. Dar nu toți scriitorii Desperado care și-au descris incursiunile în comunism i-au înțeles esența. A avut fiecare o teză, un punct de vedere destul de limitat. Burgess a fost extrem de sensibil la amenințarea comunismului pentru
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]