2,267 matches
-
Roșie. Mostrele inițiale, în hexametri și alexandrini, sunt abandonate în avantajul octosilabului, caracteristic „eroicului romancero spaniol”, zice poetul. Lipsă de tact. Scene grave, bătălii saltă în versuri jucăușe, în contratimp. Dar și în alte poeme vigoarea se află în suferință. Torturat de dubii, voievodul citește în pâlpâirea candelei prevestiri negre. Peste vechile curți în ruină, luna, „crai nou”, e un „sol al morții” (Boierii). Chervane duc la țară „mari averi domnești”, haiduci în figurație tipică dialoghează cu „copacii-n codru”. Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
Nu, e un nor... Am să mai fac un ceai... Astăzi, la piață, se vindeau pepeni verzi din Uzbekistan...” Indicibilul! Era tainic legat, înțelegeam acuma, de ceea ce e esențial. Esențialul era indicibil. Incomunicabil. Și tot ce, în lumea asta, mă tortura cu frumusețea sa mută, tot ce se putea lipsi de vorbe îmi părea esențial. Indicibilul era esențial. Ecuația aceasta a creat în mintea mea fragedă un fel de scurtcircuit intelectual. Și, grație conciziei sale, în vara aceea, am dat de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mândrie pe care nu o mai simțisem niciodată... Iar soldații care ieșeau din turele m-au fascinat prin bărbăția lor senină. Erau toți la fel, ciopliți din același material tare și sănătos. Îi simțeam invulnerabili la gândurile prăpăstioase care mă torturaseră în iarnă. Nu, tot acel mâl mental nu ar fi rămas nici o secundă măcar în șuvoiul limpede al rațiunii lor simple și directe ca și ordinele pe care le executau. Eram teribil de invidios pe viața lor. Se etala acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mi-am spus: „De fapt, după ce faci dragoste, femeia trebuie să dispară!” Și mi-am imaginat din nou mâna aceea febrilă căutând hangerul. M-am ridicat brusc în picioare, întorcându-mă spre Charlotte. Aveam să-i pun întrebarea care mă tortura de luni de zile și pe care, în minte, o formulasem și o reformulasem de atâtea ori: „Spune-mi, într-un singur cuvânt, într-o singură frază, ce e dragostea?” Dar Charlotte, crezând probabil că previne o întrebare cu mult
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
același timp, zvonul răspândit în întreaga armată conform căruia vânătorii de munte capturați erau duși în teritoriu românesc, torturați și apoi uciși la Salonta (Nagyszalonta), nu a rezistat probelor. Vânătorii de munte trăiau și, chiar dacă primiseră câteva lovituri, nu fuseseră torturați. În Țara Secuilor au existat locuri în care comandantul i-a rugat pe localnicii ieșiți să-i întâmpine să nu arunce militarilor buchete de flori pentru că nu se putea ști care buchet putea ascunde vreo grenadă de mână. Asemenea știri
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
care îi clatină eșafodajul prin precizări de tipul: "Să nu credeți că există vreun pic de nenaturalețe, de melodramă aici"170 sau "Un temperament genial se pasionează și de ceea ce numim, cu prejudecată, mofturi și creează nimicuri care să-l tortureze. Căci există o necesitate gratuită a torturei: Maitreyi"171. De altfel, așa cum, în Ce-i lipsește "Moftului", O lămurire și altele, Caragiale își motiva opțiunea pentru "literatura de bas étaje", în speță pentru "mofturile" puternic impregnate de ironie, prin necesitatea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
printr-o altă eroare deliberată. Departe de a produce satisfacție, actul răzbunător dezgustă. Eroina nu are integritatea hamletiană care să confere tragism vendetei justificate, ci dobândește trăsăturile unui monstru feminin neînblânzit, grotesc prin inconsecvențele, ezitările și plăcerea de a-și tortura victima prin întreținerea iluziei că va fi ajutată. Ca și în farsele tragice postbelice, personajele pot fi interpretate ca fiind abstracțiuni, ceea ce ar explica de ce nu se pot susține ca ilustrări ale specificului rural românesc. Astfel, Anca întruchipează justiția naturală
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
acest roman pentru a-și ironiza eroii: Carrie e flancată de Ralph și Nicholas, Ralph de Carrie și Helen (și un șir lung de alte aspirante ori mature universitare), Helen de soțul ei decedat, de Martin (a cărui amintire o torturează cu aventurile pe care i leștie, dar pe care le iartă în cele din urmă, după ce are și ea o aventură cu Ralph) și de Ralph. Trebuie remarcat că lăcomia (sexuală) e atribuită în Thinks... bărbaților. Martin se culcă cu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
complicitate pe care puțini o văd. Cred că structurile puterii disprețuiesc omul, fiindcă doar așa pot supraviețui. Dar nu recunosc aceasta niciodată. Ele ne spun, "Vă iubim". E ca în Orwell. "Noi o să avem grijă de voi". Chiar când îi torturează le spun, "Vă iubim. Credeți în noi, bizuiți-vă pe noi". Și mai spun ceva ce mă îngrozește: "Noi vă apărăm interesele când vă torturăm". Întrebat la un interviu (1966) dacă se simte în competiție cu alți scriitori, Pinter a
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Vă iubim". E ca în Orwell. "Noi o să avem grijă de voi". Chiar când îi torturează le spun, "Vă iubim. Credeți în noi, bizuiți-vă pe noi". Și mai spun ceva ce mă îngrozește: "Noi vă apărăm interesele când vă torturăm". Întrebat la un interviu (1966) dacă se simte în competiție cu alți scriitori, Pinter a dat răspunsul generos al unui întemeietor de curent: Scrisul bun mă incită, face ca viața să merite să fie trăită. Nu mă gândesc niciodată la
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Beuve scria că este ultima dintre metresele unui rege demnă de acest nume din istoria Franței și cea mai strălucitoare, era bolnavă de tuberculoză, a murit la Versailles, în 15 aprilie 1764, probabil de cancer pulmonar. Profund afectat și îndurerat, torturat de regrete, regele a urmărit cortegiul care o conducea pe marchiza de Pompadour pe ultimul drum, pe o ploaie torențială. Au fost și răutăcioși cinici care i-au caracterizat existența astfel în zicala: A fost douăzeci de ani virgină, opt
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
prețuiește cadourile costisitoare, frizează prin acceptarea relațiilor de intimitate, primejduite de cenzurile cutumiare și legice sau prin respingerea lor, stârnește suferințe și se face dorită. Poetul mărturisește că este prada lui Amor / Cupidon și își dorește îngăduința de a iubi. Torturat de pasiunea iubirii, poetul inventează un cod secret de gesturi prin care să comunice cu iubita în sala banchetului, unde capricioasa Corina se află în compania soțului ei: să-și atingă obrazul dacă în clipa aceea își amintește de iubirea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de gelos pe soțul ei, încât o îndeamnă să se ferească de îmbrățișările lui, de sărutările lui, să-i ucidă dorința prin refuzurile ei. O îndeamnă să-l amețească cu băuturi pe soțul ei pentru a se întâlni cu amantul torturat de dorință. Recunoaște că nu-și poate stăpâni patima și că se simte ca un ostaș, că doar cel ce iubește este ostaș. Ovidiu o descrie cu exaltare pe Corina, îi admiră toate detaliile corpului iar, când este furios din cauza
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
avea încredere într-o relație pe viață, doar era infirm și urât. Henri începuse să gândească cu inima, își dădea seama că devine tot mai posesiv în relația cu Myriam, era tot mai egoist, mai bănuitor și mai gelos, era torturat de ideea că o va pierde, o vedea cu ochii minții expunându-se privirii curioșilor ca manechin. A realizat că și-o dorea, la 34 de ani, pe Myriam, pentru toată viața, că ar fi vrut să se căsătorească cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Fericirea pe care ți-o aduc nu se va sfârși niciodată, ea este neauzită; cuvintele n-au cum să o grăiască și, dacă fericiții acestei lumi ar putea măcar să-i întrezărească umbra, ar muri pe dată de uimire... Exaltat și torturat de iubire, starețul Pafnutie o îmbie să vină în pustiu: Vino să bei din izvoarele ascunse ale pustiului care țâșnesc până la ceruri... Vino să guști din adevărata fericire: sărăcia, renunțarea, uitarea de sine, părăsirea întregii ființe în sânul lui Dumnezeu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
cel ce fusese cândva și el un parvenit. Naivul Andronache Tuzluc l-a ajutat pe ciocoiul sau, în limbaj modern, parvenitul veros, Dinu Păturică să urce în rang iar acesta, ambițios și fără scrupule, îi vinde moșiile stăpânului, persecută și torturează țăranii. Autorul l-a pus pe Dinu Păturică și în postura limită, aceea de intrigant în tabăra pandurilor lui Tudor Vladimirescu, pentru a fi trădat și lichidat. Domnia s-a schimbat, Caragea Vodă a fugit, tronul a fost ocupat de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Moscova. A reluat relațiile cu Lara, obsedată de trecutul ei cu Komarovski, și au trăit câțiva ani de dragoste pasională. În haosul generat de război și revoluție, cei doi s-au simțit amenințați (pretutindeni erau arestări) și în același timp, torturați de remușcări. A apărut, precum deus ex machina, Komarovski ce s-a oferit s-o salveze pe Lara. Iuri Jivago s-a adâncit în scrisul său, iubirea lor fiind imortalizată în poeme. După un timp, Iuri a murit din cauza unui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
pe Lara. Iuri Jivago s-a adâncit în scrisul său, iubirea lor fiind imortalizată în poeme. După un timp, Iuri a murit din cauza unui atac de cord. Lara a venit la înmormântarea iubitului ei. Murise și Pașa, soțul ei. La fel de torturată de trecutul ei, Lara și-a retrăit imaginar viața, i-au murit cei dragi și a supraviețuit cel pe care-l ura, Komarovski. După câteva zile, Lara a fost arestată și trimisă într-un lagăr unde a murit cu gândul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
La rândul ei și-a părăsit fetița pentru a se dărui iubirii lor. În scurt timp, Yoko își construiește motivațiile unei vieți complicate, trăiește sentimente contradictorii, este devastată de pasiunea pentru Kurati. Relațiile lor sunt tot mai tensionate. Ea este torturată de nesiguranța iubirii, el este tot mai irascibil. În același timp este urmărită de promisiunea căsătoriei cu logodnicul ei din America ce-i trimitea constant bani, deși nu-i mergeau afacerile la nivelul așteptat, bani pe care-i reorienta în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Kimura și dorea să-l elibereze de promisiunea căsătoriei, că l-a despărțit pe Kurati de familie, dovadă că, într-o criză de nervi, i-a cerut să se împace cu soția. Este tot mai devastată de comportamentul isteric, este torturată de obsesii și coșmaruri, o urmăresc gânduri de sinucidere. Pe fondul maladiei isterice, tot mai confuză, este chinuită de suferința fizică generată de un chist ovarian. După operație se stinge, deși ar fi vrut să trăiască, probabil să repare dramele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
complexă, eterogenă, multiplă, compusă din toate contrariile, un amestec de mult rău și de mult bine, plin de geniu și de meschinărie; un fel de Tiberiu-Dandin tiran al Europei și jucărie a familiei sale; bătrân regicid umilind ambasadorii tuturor regilor, torturat de fiica sa regalistă; auster și sumbru în moravuri și întreținând patru nebuni de curte în jurul lui; făcând versuri necioplite; sobru, simplu, frugal și înțepat în privința etichetei; soldat grosolan și om politic subtil..." Redând viață bufonului shakespearian, Hugo creează, cu
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cerul ne mai poate cădea încă în cap. Și teatrul este făcut ca să ne învețe mai întâi acest lucru." Artaud va șovăi mereu între acești doi poli ai cruzimii, concepția grand-guignolesque, sălbatică, ce face sâmgele să curgă, care mutilează, care torturează corpul, și cruzimea metafizică ce rănește sufletul. Cele două pantomime ale sale, Piatra filosofală și Nu mai există cer, ilustrează aceste două tendințe ale cruzimii care coexistă în teoria lui. O asemenea concepție despre teatru atrage după sine repunerea în
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în Prometeu înlănțuit, a fost sedusă de Jupiter și persecutată din gelozie de Hera, care a metamorfozat-o în vițică, făcând să fie urmărită de un tăun, astfel încât nefericita a vagabondat mult timp. Cât despre Oreste, el este simbolul eroului torturat de matricid, pentru că a ucis-o pe Clitemnestra, mama sa, pentru a-l răzbuna pe Agamemnon, tatăl său, pe care aceasta l-a asasinat, fapt pentru care el a simțit remușcări eterne. 30 Arhilocus este un poet liric din secolul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în negativitatea sa și, odată cu el, în chip proiectiv, regretul. Obsesia regretului îl închide pe nehotărât în sine; până și remușcarea, care deschide către alții, este trăită de el în manieră reflexivă; regretul a devenit o remușcare egoistă: el își torturează conștiința din complezență față de sine: cum să poată face gestul care l-ar putea livra unui eșec! Pe de altă parte, cel nehotărât cunoaște regretul ca regret actual al neacționării. De vreme ce el știe că nu-și poate dobândi cu adevărat
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
omenirea toată nu este banala prostie pe care o poți întâlni la colț de stradă, ci prostia ca încremenire în proiect. Prostia aceasta se poate lua, se poate transmite, ea poate fanatiza oameni, îi poate vrăji, în numele ei se poate tortura și ucide, din cauza ei se pot declanșa războaie. Prostia ca încremenire în proiect este prostia care face istorie și care explică bună parte din istoria noastră. Prostia ca încremenire în proiect se naște deci în spațiul libertății; ea nu este
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]