KorAP: Find »[drukola/base=totalitar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...89 90 91 ...200 >

4,979 matches

Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547

aveți grijă! Casa Bernardei Alba sau supravegherea integratătc "Casa Bernardei Alba sau supravegherea integrată" Supravegherea interesează aici în măsura în care putem afirma, cu deplină îndreptățire, că piesa lui Federico García Lorca anunță, premonitoriu, modelul supravegherii integrate ce s-a impus în societățile totalitare și care, sub o altă formă, desigur, a cunoscut o dezvoltare exponențială în societățile occidentale actuale. Tehnicile s-au rafinat, procedeele s-au diversificat, dar, în esență, Casa Bernardei Alba ne oferă un concentrat al acestui tip de supraveghere. Toate

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
locul unde se află. Condiție canonică a supravegherii: să vezi fără să fii văzut. Aici, Bentham elaborează un dispozitiv ce permite desfășurarea unei supravegheri integrale. Modelul se va regăsi și în alte părți, extins la orice corp social în societățile totalitare: posedând atributele puterii divine, absent/prezent, Marele Supraveghetor - să-l numim așa după modelul „Marelui Inchizitor” al lui Dostoievski - instaurează echivalentul unei supravegheri verticale ce proiectează o privire dominantă și circulară căreia nimeni nu îi scapă. În Balconul, Genet ne

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
îngrijoreze puterea instalată, căci ea dezvăluia un adevăr: la un moment dat, nimic nu mai poate ține în frâu pofta de revoltă; ea sfârșește prin a deborda cadrele impuse și prin a dărâma ordinea instaurată. Nu reușesc să învingă ordinea totalitară decât aceia care, în mod voluntar sau nu, se eliberează de sub jugul dominației ei psihice și nu se mai tem nici de interdicții, nici de sancțiuni drastice! În ceea ce-i privește, până și supravegherea cea mai vigilentă încetează să mai

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
prealabilă, iar tehnicile ei, deși variate, urmăresc toate același scop: să înăbușe în fașă germenii capabili a suscita acele reacții colective pe care Puterea dorește să le evite. Cuvintele dramaturgilor sunt supravegheate încă înainte de a răsuna pe scenă. Nici o societate totalitară nu s-a privat de un asemenea exercițiu, care se realizează, în mod simptomatic, pe baza acelorași interdicții, oricare ar fi ideologia de la care se revendică puterea. Toate dictaturile detestă aceleași abateri față de normele în vigoare, față de ordinea instituită, față de

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
și eticul vor fi supuse în egală măsură vigilenței supravegherii. Nu există nici o deosebire între interdicțiile practicate de către culturnicii partidelor comuniste și funcționarii franchiști sau salazariști... supravegherea, așa cum ne-o dezvăluie lectura arhivelor din ce în ce mai accesibile, relevă această flagrantă înrudire. Puterea totalitară acționează în numele unor amenințări comune și înțelege să apere aceleași valori. În privința textelor, supravegherea nu are o culoare națională, ea este peste tot aceeași, stereotipă, inspirată de o autoritate dictatorială care ține să-și afirme poziția culturală mai degrabă prin

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
în numele unei viziuni banale, realiste și mic-burgheze. La toate acestea se adaugă o altă supraveghere, și ea prealabilă, dar de data aceasta mai apropiată de spectacol în realitatea sa concretă. Ca și cum, la fel ca în cazul textelor de jucat, puterile totalitare nu și-ar fi refuzat niciodată dreptul de „vizionare” și de intervenție într-o montare pornind de la aceleași norme pe care se întemeiază, via negativa, un pretins și inexistent program cultural. Scena este plasată sub control în numele supravegherii „de drept

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
apreciază, cântărește și, la sfârșitul reprezentației, le înmânează actorilor „note” cuprinzând observațiile sale. El acționează ca un „informator” preocupat de propria sa activitate. Alți regizori recurg la o supraveghere mult mai evidentă și mai strictă, inspirată chiar de anumite practici totalitare. Într-adevăr, cum am putea interpreta altfel prezența regizorului rus Iuri Liubimov în cabina regiei tehnice - de unde le trimite actorilor semnale luminoase cu ajutorul unei lanterne, cerându-le să respecte ritmul prescris inițial - decât ca pe o supraveghere explicită, ostentativă? Jerzy

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
simulare 67 Deghizări și travestiri 70 Supraveghere aleatorie și suprainformație comică 76 Ambivalența informațiilor 81 Activitate scriptică și arhivare 85 Opere Hamlet sau supravegherea generalizată 93 Tartuffe sau dubla supraveghere 103 Școala femeilor sau îngrădirea securitară 109 Britannicus sau supravegherea totalitară 112 Disputa sau supravegherea-cadru 120 Creditorii sau spațiul-capcană 123 Piedica sau supravegherea improvizată 127 Casa Bernardei Alba sau supravegherea integrată 132 Balconul și „panoptizarea” 137 Marat-Sade sau cadrul dublat 141 Practici Cenzura, supraveghere instituțională 147 Publicul, supraveghetor voluntar 152 Regizorul

[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192

unei analize imparțiale a tuturor curentelor dualiste ale Occidentului, cred că modul meu de a privi lumea În acea perioadă deriva cu siguranță din cei douăzeci și doi de ani pe care i-am petrecut Într-una din cele mai totalitare țări comuniste: România. Am evadat de acolo În 1972, dar trauma a mai persistat Încă vreo zece ani și nu a dispărut cu totul pînă În decembrie 1989, cînd am văzut la televizor trupurile celor care fuseseră executați: Arhontele acelei

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
căsuțele libere. Către Începuturile Islamului, Gnosticii fuseseră epuizați, expulzați din istorie de presiunea necontenită a forțelor tradiționale și În special a creștinilor, care se transformaseră dintr-o confesiune persecutată la Începutul secolului al IV-lea, Într-o religie de stat totalitară și persecutoare, la sfîrșitul aceluiași secol. Motivația creștinilor de a suprima gnosticismul o dădea acel sentiment aparte de vinovăție care ia naștere atunci cînd cineva are o rudă apropiată care se poartă neobrăzat și nechibzuit, aducînd numai necazuri. Însă sistemul

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
operele lui Marx și „literatura patristică a leninism-stalinismului”34. Caracterul coranic al acestor scrieri determină, potrivit lui Voegelin, excluderea activă a tot ceea ce ele pretind să Înlocuiască. Deja Reforma așezase În locul argumentului și persuasiunii adevărul imuabil și indiscutabil al unei societăți totalitare 35. Totalitarismul Înseamnă, de fapt, Împlinirea căutării gnostice a unei teologii civile. Gnosticismul din zilele noastre, imanentizare a eschatonului creștin, se manifestă sub două forme distincte: marxismul, care este forma cea mai explicită și cea mai puțin subtilă, și „occidentalizarea

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
o tentativă Încununată de succes din partea intelectualilor de a prelua puterea de stat, legitimîndu-se ca fiind În slujba celor mulți (Însă) neluminați, ale căror interese sînt servite În felul acesta. O dată cu Revoluția sovietică, conducerea intelectualilor degenerează rapid Într-o clică totalitară birocratică. Și alți politicieni europeni, cum ar fi Alain Besançon și Augusto del Noce Împărtășesc, Într-o anumită măsură, premisele lui Pellicani: vezi Giovanni Filoramo, Il Risveglio della gnosi ovvero diventare dio, Laterza, Bari, 1990, pp. 11-21. 43. Hans Blumenberg

[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234

ce urmează loviturii de stat regale din 23 august 1944 este esențială, acest interludiu fals democratic fiind, În multe privințe, un laborator la nivelul căruia Partidul Comunist din România și autoritatea de ocupație sovietică experimentează aplicarea unui scenariu al ingineriei totalitare. Este vorba despre un scenariu ale cărui articulații sunt identificabile În toate țările din centrul și estul Europei, confruntate la finele lui 1944 cu realitatea intrării În sfera de dominație sovietică 1. Între lovitura de stat din 23 august 1944

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
odată cu forțarea abdicării regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, tranziția este una de la monarhia constituțională la formula stalinistă: În traseul evocat, un punct capital e reprezentat de momentul alegerilor din 19 noiembrie 1946, a căror falsificare legitimează instalarea eșafodajului totalitar. Cadru constituțional și „putere populară”tc "Cadru constituțional Și „putere populară”" Înțelegerea cazului românesc nu poate fi disociată de o dimensiune a politicii postbelice: realitatea expansiunii sovietice (succesoare a puterii germane, ca factor hegemon) este dublată, la un nivel al

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
Departe de a fi doar o pasiune sovietică, comunismul devine În acestă epocă o pasiune europeană, cu o capacitate spectaculoasă de a mobiliza energii și de a modela agenda publică. Așa cum a probat analiza lui François Furet, opoziția față de deriva totalitară este asimilată, În Europa de Est, dar și În cea Occidentală, cu un simptom al „reacționarismului”, Încadrabil În familia intelectuală a fascismului Învins În război 2. De aici și nuanța semantică, nuanță care se cere reținută și În spațiul României, ce implică

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
superpozabilă celei definind regimurile dreptei radicale, fasciste și național-socialiste. În unul dintre memoriile adresate primului-ministru, datat 5 octombrie 1946, ministrul liberal Romniceanu acuza similitudinea dintre dictaturile antebelice și abordarea comunistă, invocând confuzia deliberată dintre stat și partid, ca și vocația totalitară embrionară a regimului Groza 10. Sub astfel de auspicii, alegerile desfășurate pe 19 noiembrie 1946 au marcat pasul esențial În direcția confecționării unei false legitimități democratice minorității politice reprezentate de Partidul Comunist și de aliații săi. Cronologia zilei de 19

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
fraudă și violențe inacceptabile 12. Apelul adresat suveranului de Iuliu Maniu și Dinu Brătianu, care Îi cereau acestuia să refuze să se prezinte la deschiderea noului parlament, mergea În aceeași direcție, a refuzului de a cauționa legal proceduri ilegitime și totalitare 13. și un epilog: anul 1947tc " Și un epilog \: anul 1947" Anul 1947 Închide cercul tranziției către regimul de democrație populară. Odată cu obținerea majorității confortabile În Adunarea Deputaților, Întărirea controlului partinic asupra societății și statului devine prioritatea regimului. Fiecare pas

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
a fost parte a unui sistem integrat, care „obstrucționează sau anulează activitatea juridică și transformă guvernul Într-un agent activ În lupta pentru putere”, profesând terorismul de stat, după definiția dată de politologul argentinian Ernesto Garzon Valdes În urma analizării practicilor totalitare sud-americane7. Cele trei elemente ale terorii de stat, teoretizate de Garzon, le regăsim susținute În România cu ajutorul Securității. Ele constau, În primul rând, În practicarea violenței, prin arestări abuzive, detenții ilegale chiar În raport cu legislația comunistă și torturarea oponenților politici. În

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
politici 9 dezvăluie numeroase fațete ale brutalității acțiunilor Securității din primele ei două decenii de funcționare. „Câinilor o moarte de câine”, proclama o lozincă stalinistă, ilustrând duritatea politicii de teroare Îndreptate de autoritățile comuniste contra celor care se Împotriveau regimului totalitar. Securitatea s-a conformat: nu o dată, violențele, diversele forme de tortură, după ce au fost cunoscute și În afara lagărelor și Închisorilor, i-au cutremurat și Înspăimântat atât pe cei ce fuseseră Închiși, cât și pe cei liberi. Securitatea a utilizat neomenia

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
cu intrarea unităților militare sovietice În România, În anul 1944. Ea este de la bun Început expresia confruntării dintre două lumi, două sisteme politice, culturale și etice, mai exact Între o lume românească remanent democratică după 1944 și una comunistă, străină, totalitară. Stranietatea acestei lumi vine atât dinspre o situare etnică și mai ales supraetnică, așa cum se Întâmplă În cazul lumii sovietice, centrată pe lupta de clasă, pe promovarea ateismului și pe colectivismul forțat, cât și dinspre o societate ale cărei valori

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
de legitimitate În perspectivă istorică. Chiar În condițiile În care democrația În general germinează structuri ce „facilitează aplicarea latentă a forței, opresiunea persoanei de către altă persoană prin violența structurală, insesizabilă, ce modelează ideologii, valori și dependențe”13 specifice ulterior regimurilor totalitare, fasciste și comuniste, În zona estică a Europei deficitul de legitimitate se originează istoric și este un adevărat și profund stigmat al modernității 14. Acest deficit de legitimitate impune un masiv și imperativ apel la memorie. Legitimitatea construită prin ideologizarea

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
diversității memoriei (diversitate culturală, politică, etnică) și elaborarea unei memorii omogenizatoare, artificiale și a unei realități „imaginare și inexistente”51. Această confruntare dintre istoria scrisă și memorie, În care mizele diferenței sau omogenizării sunt prezente, se elaborează În cazul regimurilor totalitare ca formă de rezistență prin memorie În fața istoriei (istorie-realitate) și În fața istoriografiei (scris istoric). Percepțiile diferite asupra trecutului sunt evaluate ca trădare de către regiunile totalitare, iar memoria colectivă, prin formulele sale orale sau vizuale, oferă un spațiu adecvat pentru exprimarea

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
și memorie, În care mizele diferenței sau omogenizării sunt prezente, se elaborează În cazul regimurilor totalitare ca formă de rezistență prin memorie În fața istoriei (istorie-realitate) și În fața istoriografiei (scris istoric). Percepțiile diferite asupra trecutului sunt evaluate ca trădare de către regiunile totalitare, iar memoria colectivă, prin formulele sale orale sau vizuale, oferă un spațiu adecvat pentru exprimarea dezacordului, a diferenței, a opoziției și a rezistenței 52. Această confruntare discursivă dintre mărturie și memorie, pe de o parte, și discursul oficial al istoriei

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
În general mari. Aș reaminti și faptul că România nu a făcut nici până azi un proces al comunismului, nu are o lege a lustrației, iar justiția refuză să se implice În judecarea crimelor sau a abuzurilor din perioada regimului totalitar. Victimele deportării și-au creat din 1994 o asociație proprie (Asociația Foștilor Deportați În Bărăgan) și, la insistențele acesteia, au primit o compensație financiară sub forma unei indemnizații lunare, o formă de recunoaștere a caracterului abuziv al deportării. Dar nici o

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
aceștia Vasile Luca și Emil Bodnăraș (ultimul având o carieră extrem de lungă În această postură, cu un rol nefast). Or, după 1989, tocmai documentele acestei secții i-au lipsit cercetătorului pentru a urmări procesul decizional În ceea ce privește politica religioasă a regimului totalitar (accesul la arhiva Departamentului Cultelor a fost restrâns și s-a făcut Într-un mod absolut netransparent, din vina diriguitorilor Secretariatului de Stat pentru Culte). Pe de altă parte, atunci când sursele istorice au fost disponibile, utilizarea și valorificarea lor au

Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]