2,402 matches
-
încrederea lui în semeni, în puținul omenesc ce trebuie să existe în cea mai josnică ființă umană, cât și superioritatea sa morală față de aceștia. La fel de profund se desprind din această rugăminte dragostea de meserie, atașamentul față de câinii credincioși și față de tovarășele de-o viață, mioarele. Baciul moldovean dorește ca la cap să aibă "Fluieraș de fag,/ Mult zice cu drag/ Fluieraș de os/ Mult zice duios,/ Fluieraș de soc,/ Mult zice cu foc!", aceasta fiind singura posibilitate de a comunica postum
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
prin profunzimea semnificațiilor. In alt treilea rând, alegoria nunții cosmice face și dovada sensibilității și optimismului celui sortit pieirii, a dragostei lui de viață, chiar în momentul morții ipotetice, pe care o privește cu seninătate, cu detașare, a iubirii față de tovarășele de o viață -mioarele-, față de mama sa, pe care vrea să le cruțe de o mare durere sufletească. In al patrulea rând, această alegorie strălucește prin fabulosul ei pentru că elementele fantastice, de basm, prezente în întreaga baladă, culminează în acest
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
l-am luat jos și l-am băgat după dulap. Și l-am luat și pe ăla din sala de așteptare și l-am pus tot jos acolo. Asta a fost, mă rog, a trecut. Și după câteva săptămâni, vine tovarășa Elena Bocretaș, care era Învățătoare, șefa culturală. „Tovarășu’ Maier, dacă aveți poză cu tovarășu’ Ceaușescu, aia care-i Într-o ureche, vă rog să ne-o dați, pentru că trebe să vă dăm o altă poză, În care apare cu ambele
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
trecem în Calea Victoriei, un securist dintre mulții plantați pe stradă ne întorcea cu o voce răstită: „Tovarăși, intrați în curte și stați cu spatele“. La ora aceea se întorceau în trombă de la Comitetul Cen tral, unde osteniseră pentru fericirea poporului, „tovarășa“ și „tova ră șul“, fiecare într-o altă mașină și la oarecare interval. Acasă, dar mai ales la Si naia-Cumpătul, la Bușteni sau la Bran, unde lucram toamna la ediție, se întrerupea seara curentul electric, pauzele intermitente putând uneori să
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cu îndîrjire versuri antitoiste și articole virulente contra chiaburilor. I-am spus, zîmbind, că știu, fără alte comentarii. „Pentru a înțelege ce-a fost acest ziar într-o vreme” (perioada dintre 1955 - 1960), după Sp., a fost invitată să vorbească „tovarășa Dumitrașcu”, un soi de femme-commissaire, fostă redactor-șef. La rîndul său, reprezentantul propagandei, Pintilie Rusu, a reamintit, privind mereu în lături (jenă, tic?), uzitatele comparații statistice: în ’46 economia era de 33 de ori mai mică decît în prezent, erau
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
tovarășul Toma”. Avertizat de Filioreanu, acesta s-a uitat pe primele două pagini, după care a început să dea indicații: „Nota să fie cam atît de lungă” (și a măsurat cu palma), articolul de fond să înceapă cu „Sub egida tovarășei” etc. Pentru a-l speria pe S., a spus că „în săși tovarășa Găinușă s-a mirat (cînd, căci plecase de cîteva zile la București?) de lipsa de orientare a redacției”, ba chiar ar fi întrebat „Dar ce, sîntem reacționari
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
după care a început să dea indicații: „Nota să fie cam atît de lungă” (și a măsurat cu palma), articolul de fond să înceapă cu „Sub egida tovarășei” etc. Pentru a-l speria pe S., a spus că „în săși tovarășa Găinușă s-a mirat (cînd, căci plecase de cîteva zile la București?) de lipsa de orientare a redacției”, ba chiar ar fi întrebat „Dar ce, sîntem reacționari?”. Culmea, povestioara „tovului” (mare meșter într-alde astea) a prins. Ca întotdeauna sfîșiat
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
de două ori, taie un cuvînt, mai pune un punct, întărește o virgulă. Își face de treabă afectînd gravitatea. Imprimă apoi fiecărei comunicări un aer misterios: toate vin „de sus”, și laudele și criticile. „A zis tovarășul Toma”... „A zis tovarășa Ciocîrlie”. Îmi vine să rîd. Ei, și! Ce știe „tovarășa Ciocîrlie”? Tot de sus „s a făcut observația.” Cine? N-au nume, n-au figuri? Sînt invocați și cititorii, evident anonimi, care vor ceea ce li se abate lor prin gînd
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
întărește o virgulă. Își face de treabă afectînd gravitatea. Imprimă apoi fiecărei comunicări un aer misterios: toate vin „de sus”, și laudele și criticile. „A zis tovarășul Toma”... „A zis tovarășa Ciocîrlie”. Îmi vine să rîd. Ei, și! Ce știe „tovarășa Ciocîrlie”? Tot de sus „s a făcut observația.” Cine? N-au nume, n-au figuri? Sînt invocați și cititorii, evident anonimi, care vor ceea ce li se abate lor prin gînd, dar al naibii se mai potrivesc cu el în păreri
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Să ai oi și să n-ai brînză!”, mi-a zis el, trecîndu-și mîna prin părul alb ca hîrtia. Și cum mai avea pe țeavă încă unul, i-a dat drumul și la acela: „Bulă i s-a adresat învățătoarei: «Tovarășa, vreți să ne explicați de ce, pe Tovarășu’, la TV îl laudă în fiecare zi, iar la Radio îl critică în fiecare noapte?»” *Zile, multe, cu frînturi de muncă și puține lucruri de însemnat. Miercuri, joi, vineri am expediat cîte o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sale sînt cel puțin egale cu ale unui academician. Există apoi reveria obținerii unui post, a achiziționării unui automobil, unui frigider, unui aragaz etc. La o altă lansare a romanului, organizată la Institutul de Chimie „Petru Poni” din Iași, o „tovarășă” i ar fi reproșat misoginismul, mai exact faptul că în cărțile sale „femeia nu e prea bine văzută”. „Dar nu sînt la noi - i-ar fi replicat el - destule Emma Bovary, dezamăgite de căsnicie, de serviciu etc.?” în următoarea secvență
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
sindicate, cooperație, biblioteci, case de creație își justifică „activitatea” editînd culegeri cu (dacă socotesc „producția” pe țară) sute de veleitari. Inutil să mai adaug că „poezia” frizerilor, croitorilor, plutonierilor majori e omagială, cu „sentimente alese” pentru partid, pentru „Tovarășul” și „Tovarășa”. *Nu o dată, Carmen se comportă ca „une petite aguicheuse”, adică provocator, șocant, mai ales sub aspect verbal. Badineriile, picanteriile, tachineriile, formulările sale explicite țin de un anume „program”. Prin ele vrea să demonstreze - întrucît presupune că unii s-ar mai
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
am fi fost „oameni de teatru”, inevitabil, G. la fel s-ar fi autoevidențiat. N-am intrat în asemenea discuții, ba am tăcut și cînd a zis că „în «Ateneul cultural», Bacovia și-a publicat primele poezii”. La ședință participa „tovarășa Natalia Jipa”, o blondă coafată, fardată și rimelată, al cărei chip trăda multiple nedumeriri. *Încă una de-a lui G.: „Problema trebuie s-o punem într-o ecuație realistă cu realitățile complexe ale județului” (problema reflectării în ziar a situației
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
personale. Băluță însuși le trimite în numele „biroului Comitetului Județean”. Nu poți să începi decît așa: „Cu prilejul sărbătoririi zilei dumneavoastră de naștere, vă rugăm să ne permiteți ca, în numele biroului Comitetului Județean al Partidului Comunist Romîn, să vă adresăm, stimate tovarășe Iosif Banc (Gheorghe Oprea, Emil Drăgănescu etc.), călduroase felicitări, sincere urări de sănătate, fericire, precum și noi succese în îndeplinirea înaltelor misiuni încredințate de conducerea partidului”. Aprecierile din paragraful următor trebuie să se axeze pe clișeul că „tovarășul” desfășoară o „activitate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
constă în intervertirea unor cuvinte de final: „Vă dorim în această zi aniversară...” și: „în această zi aniversară, asigurîndu-vă de stima și respectul nostru, vă dorim...” I-am întrebat dacă la fel de simplu procedează și în cazul telegramelor pentru „Tovarășul” sau „Tovarășa”. Mi-au spus că acelea le dau oarecare bătaie de cap, din cauza „filtrelor” prin care trebuie să treacă pînă să atingă forma satisfăcătoare. Un lector de la județ le vrea țepene de solemnitate, altul grele de ornamente adjectivale. Dar au un
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
trebuie să treacă pînă să atingă forma satisfăcătoare. Un lector de la județ le vrea țepene de solemnitate, altul grele de ornamente adjectivale. Dar au un repertoriu bogat de modele: ciupesc de ici, ciupesc de colo, iau de la „Tovarășul” și dau „Tovarășei” (și viceversa), încît nu durează mult și treaba-i gata! N-am fost, nu sînt și nu voi fi niciodată un „profesionist”, dacă principala caracteristică a acestuia e lipsa de credință în lucrul făcut. „Profesioniștii” fac ceea ce fac pentru că-i
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
plastică ș.a.m.d. Iată în ultimul număr al revistei, alături de țambalagii de ocazie, sînt publicați cu „poezele” copii de clasa I și a II-a. Asta pentru a arăta că „toată suflarea” se bucură de faptul că „Tovarășul” și „Tovarășa” există. E firesc însă ca un elev de-a întîia să aibă pe limbă cuvîntul „omagiu” și să-și pună versulețele sub el? Nu! Mozarții scoși din căciula „Cîntării României” sînt, probabil, niște copii normali. Dar pentru a hrăni vanitățile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
astea sînt niște complimente”. „Salut cu respect...” Cine pe cine a salutat așa în ședință? Petru Enășoae, un tip plin de sine („pute de orgoliu”, vorba lui Nancu), pe Natalia Jipa, secretara cu propaganda. De ce-a făcut-o? Pentru că „tovarășa s-a integrat organic în sistemul de activități al Comitetului” (de Cultură). E de remarcat amestecul de lingușeală și bîrzoșenie. Ăl mic dă note bune ălui mare (un fel de mituire), ca să-l îndatoreze! Luîndu l complice, îl impiedică să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lipsuri alimentare. Sătul de propriile-mi constatări, schimb postul, pe unul care transmite muzică. *Cele mai previzibile numere de ziar sînt cele de „sărbători”. Atît sub raport tematic, cît și sub cel al colaboratorilor. Dacă e aniversarea „Tovarășului” sau a „Tovarășei”, partea lirică va fi asigurată de Costin, Gavrilovici, Genaru și de cîțiva „băieți” din cenaclu, iar aspectele ideologice le va trata Vasile Sporici. Cînd unul dintre aceștia ratează ocazia s-o mai facă, zice imediat că „strugurii sînt acri” și
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cine se roagă atît de intens? Iată ceva impenetrabil! Există o categorie de autori (îndeosebi poeți) pe care îi întîlnești numai în așa numitele „numere speciale” (pentru întîmpinarea unui Congres sau unei Conferințe a Partidului, pentru aniversarea Tovarășului și a Tovarășei). Ca redactor, e imposibil să nu-i iei la ochi. Literar, nimeni nu le dă importanță, dar de nevoie sînt căutați și acceptați. Fac treaba pe care alții, „consacrați”, chiar dacă ar vrea, n-o pot face. Am văzut destui din
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
văzut de aproape un deceniu. Cred însă că rămăsesem unul pentru altul o referință. *Traian Prosan de la Televiziune, fost coleg de-al lui Nanianu, i-a explicat acestuia (iar el nouă) cum se retușează filmele în care apar „Tovarășul” și „Tovarășa”, căci toate sînt retușate: peste negativ se lipește un film neimprimat, pentru a-l copia, apoi se lucrează pe filmul nou. „Capul «Tovarășei» la Congresul Culturii - zice Nanianu mîndru că știe ceea ce noi nu știam - e de acum zece ani
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Nanianu, i-a explicat acestuia (iar el nouă) cum se retușează filmele în care apar „Tovarășul” și „Tovarășa”, căci toate sînt retușate: peste negativ se lipește un film neimprimat, pentru a-l copia, apoi se lucrează pe filmul nou. „Capul «Tovarășei» la Congresul Culturii - zice Nanianu mîndru că știe ceea ce noi nu știam - e de acum zece ani”! I-am ales pe cei desemnați. La asta se reduce (în orice sector) marja noastră de democrație! * În teza de română, un elev
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
gaz metan din propria locuință, vă aduceți o mare contribuție la funcționarea fără întrerupere a activității economice și sociale din municipiul nostru!” *Zvonuri? Pe Bistrița ar fi fost lansate două sicrie avînd lipite pe capace portretul „Tovarășului” și, respectiv, al „Tovarășei”. Pe buletinele de vot (constatare, cică, a unui colonel de securitate, răspunzător de una din secțiile locale), „foarte multă lume a scris: Gorbaciov”! *BBC a transmis (4 și 5 noiembrie 1987) o selecție din memoriile lui Enver Hodja, publicate în
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
lumina concepției marxiste. Aceasta denotă că tov(arășa) înv(ățătoare) care a condus această clasă a predat în mod just acest obiect, a făcut politizarea și actualizarea lecțiilor”. La concurență cu just e cuvîntul conștiincios: „în timpul lecției am constatat că tovarășa propunătoare muncește conștiincios” (Proces verbal din 22 decembrie 1949). O însemnare mi a amintit de propriile-mi experiențe colectiviste: „La ora 10 am asistat la împărțirea laptelui distribuit de centrul de lapte ce funcționează pe lîngă această școală” (Proces verbal
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
puternic decît voința, îți determină, într-un fel decisiv, viața. Cauza pare mică, efectele sînt, însă, mari. *Sp. a schimbat de trei-patru ori macazul vorbind cu doctorul Struțu. La început i-a explicat cam cum ar trebui scris articolul despre „Tovarășa”. Abil, doctorul l-a ascultat, dar a făcut imediat jumătate de pas înapoi, spunînd că pe el nu-l prea prind vorbele mari. „Puneți și dumneavoastră rezultatele”, i-a sugerat atunci, ca să nu-l scape din mînă, Sp. „Asta-i
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]