2,772 matches
-
fi mâncând acolo! Orice bani vei fi luat, sper să ți-i pot trimete, dacă aranjamentul meu va izbuti. Astă seară a fost o manifestație pe stradă: a trecut un camion cu manifestanți și erau plini de entuziasm cerând moartea trădătorilor de țară, care au vrut să fugă din țară, împreună cu șeful lor; inconștienți care au dus țara la ruină și care nu știu să meargă în ritmul lumei noui. De la tine, tot nimic. Voiam și sper să plec miercuri, dacă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Regula este simplă, dar operează cu eficiență la nivelul subconștientului colectiv. Adversarului politic i se atribuie vina de a fi (ce oroare !) „străin”. În felul acesta, el nu devine doar un cetățean de gradul doi, un „celălalt”, ci și un „trădător”, un trimis al „agenturilor străine”, un „dușman al Patriei”. Conform principiului : nu numai că „străinul este dușman” (lat. hospes hostis), dar și „dușmanul este străin”. Iar În forma sa particulară : „evreul e dușman” și „dușmanul e evreu”. Tot astfel, boierii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evreiești - Înainte de confiscarea lor și exproprierea propriu-zisă - a fost atins În timpul regimului național-legionar (septembrie 1940 - ianuarie 1941). Pe vitrinele magazinelor evreiești din multe orașe ale României au fost lipite afișe mari conținând texte de tipul : „Cine cumpără de la jidani este trădător, va fi fotografiat și publicat. Intrarea oprită la jidani”. Semnat : „Gărzile de fier legionare” <endnote id="(554, p. 53)"/>. Era, probabil, și un ecou al deciziei oficiale (luate de Joseph Goebbels la 1 aprilie 1933) de boicotare a magazinelor evreiești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
II, p. 229)"/>. Evident, cererea lui Filderman a fost respinsă. Evreii au fost trimiși peste Nistru să moară, dar nu ca soldați români, ci ca deportați escortați de soldați români. De data aceasta, clișeul dominant n-a mai fost „evreul trădător”, ci „evreul dușman”, care - așa cum a observat Lya Benjamin -, „În condițiile războiului antisovietic, a Îmbrăcat veșmântul iudeo-comunismului”. „Într-un moment extrem de critic pentru istoria României, evreul a fost asociat principalului dușman al țării : Uniunii Sovietice. [...] Deși războiul a fost declanșat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și evreii” să fie alungați din comunele de lângă granițe. Motivul acestei măsuri anticonstituționale a fost dat de presa oficioasă. Iată-l rezumat de Adolphe Stern : „Evreii (toți evreii !) sunt primejdioși pentru siguranța statului, adică bănuiți, ca evrei, că ar fi trădători și spioni !” <endnote id="(754, II, p. 19)"/>. Cu prilejul mobilizării pentru Războiul Balcanic din 1913 (la care au participat circa 13.000 de evrei din România), Emil Lahovary făcea următoarea declarație În Senatul României : „Trebuie să constatăm că evreii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
excluderea „jidanilor” din armata română. Parlamentarii evrei s-au opus cu vehemență : „Noi, evreii, nu voim să renunțăm la dreptul nostru de a servi În armată. [...] Evreii au dovedit patriotism pe toate câmpurile de luptă” <endnote id="(603, p. 105)"/>. „Trădător și vânzător de țară” Cu toate aceste dovezi de eroism și loialitate, În timpul primului război mondial s-a declanșat o adevărată isterie antisemită, punându-se pe seama evreilor Înfrângerile suferite de România. Din nou evreul a fost „țapul ispășitor” la Îndemână
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Clișeu al mentalității colective, imaginea evreului fricos și-a jucat din plin rolul : militarii evrei au fost acuzați de „lașitate” și „dezertare În masă”. Din „dezertori”, evreii au devenit apoi „spioni În solda nemților”, „germanofili și germanofoni”, „colaboratori cu inamicul”, „trădători și vânzători de țară”. Aceste etichete depreciative n-au fost greu de aplicat. Să nu uităm că, În imaginarul colectiv, iudeii erau receptați ca fiind „urmașii lui Iuda”, prototipul suprem al complotistului, al trădătorului și vânzătorului lui Isus, al „șarpelui
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
germanofili și germanofoni”, „colaboratori cu inamicul”, „trădători și vânzători de țară”. Aceste etichete depreciative n-au fost greu de aplicat. Să nu uităm că, În imaginarul colectiv, iudeii erau receptați ca fiind „urmașii lui Iuda”, prototipul suprem al complotistului, al trădătorului și vânzătorului lui Isus, al „șarpelui Încălzit la sân” <endnote id="(vezi nota 468)"/>. Afacerea Dreyfus - care a ținut prima pagină a presei europene În perioada 1894-1906 - a pregătit terenul, făcând un inventar complet al acuzelor, injuriilor și sentimentelor ostile
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
presei europene În perioada 1894-1906 - a pregătit terenul, făcând un inventar complet al acuzelor, injuriilor și sentimentelor ostile la adresa militarilor evrei. Pe bună dreptate, evreii s-au simțit umiliți și nedreptățiți. „În masă ne-au adus suprema injurie : «Lași și trădători, spioni și vânzători de țară». Așa ne-au arătat pe toți, așa ne-au judecat pe toți. Chiar și pe martirii noștri, chiar și pe eroii noștri...”, nota după primul război mondial scriitorul evreu Horia Carp <endnote id="(449, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
scria la rândul său F. Aderca -, pagini Întregi de almanah cuprindeau numele evreilor români care au primit distincții militare și În presa huliganică s-a putut publica fără pedeapsă și fără vreo replică afirmația că noi, evreii-români, am fost cu toții trădători de țară, dezertori pe front” <endnote id="(510, p. 137)"/>. Grav a fost faptul că extraordinara atmosferă de suspiciune la adresa militarilor evrei nu s-a instaurat doar spontan. Ea a fost Întreținută de autorități și de conducerea armatei române, de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-i Împuște [din spate], ca să se poată zice apoi că era vorba de dezertori” <endnote id="(261, p. 17)"/>. De cealaltă parte a frontului se aplicau aceleași metode barbare Împotriva militarilor evrei sau a altor „străini”. „Sunt stigmatizat : ceh, adică trădător”, spune căpitanul Klapka - personaj dintr-un roman al lui Liviu Rebreanu. „Pentru cei de seama noastră s-au inventat mitralierele din spatele liniilor, menite să ne ațâțe pofta de vitejie În caz de șovăire” <endnote id="(731, p. 65)"/>. Mai mulți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
din 1916 și 1919), și-a imaginat personajele Într-un roman (intitulat 1916 și publicat În 1936) referitor la participarea românilor la primul război mondial : „Căpitanul [Costache] Ursu este un erou care luptă fără convingere”, iar „fiul său e un trădător”. „În loc să osândească agresiunea - a comentat criticul -, [Aderca] ironizează rezistența, glorificând Într-un cuvânt defecțiunea și dezertarea.” Pentru G. Călinescu, motivul acestei atitudini a scriitorului n-ar fi „lașitatea” evreilor, ci „pacifismul” lor, ceea ce schimbă nuanța, dar păstrează esența : „Ca mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
24)"/>. Acest tip de discurs Încerca să contrabalanseze zgomotoasa propagandă antisemită. Iată ce scria, În 1921, un oarecare J.D. Protopopescu Într-o carte intitulată sugestiv Pericolul ovreesc : „[Ovreiul] dă cel mai mare contingent, În toate țările, de spioni, delatori și trădători. Ori de câte ori străinii au invadat țările românești sau România, ovreiul a fost cel ce a servit ca spion și delator armatelor străine, fie În 1916-1918, fie În epoci anterioare” <endnote id="(252, p. 37)"/>. Sunt cunoscute, de asemenea, cuvântările parlamentare și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru imaginarul colectiv, „evreu” și „spion” erau - cum spunea poetul Aleksandr Pușkin - „noțiuni indisociabile” <endnote id=" (455, IV, pp. 69 și 142)"/>. Paradoxal este faptul că și nemții au acuzat, la rândul lor, „Înjunghierea pe la spate”, dând vina pe „evreii trădători” pentru Înfrângerea suferită. „Noi, germanii, nu am pierdut războiul - spuneau ei după Tratatul de pace de la Versailles - ; evreii ne-au trădat” <endnote id="(268, p. 390)"/>. Hitler Însuși era convins că, „dacă În timpul războiului ar fi fost expuși la gaze
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
atât de brutal și generator de atâta ostilitate. Pentru că una este să crezi și să spui despre evrei că sunt paraziți și speculanți, că sunt murdari și Împuțiți, că sunt aroganți și Îi disprețuiesc pe creștini, că sunt lași și trădători de țară, că le plac banii și că Încearcă să conducă lumea cu ajutorul lor etc., etc. și alta este să crezi și să spui despre evrei că fură copii creștini și Îi omoară pentru a le folosi sângele În diverse
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a prelua averile evreilor, legionarii au început prin boicot economic: lipirea unor afișe cu „prăvălie evreiască”, plasarea unor gărzi și împiedicarea clienților români de a intra în prăvăliile evreilor, „nu cumpărați de la jidani”, cine cumpără de la jidan va fi socotit trădător”. În ședințele Consiliului de Miniștri, Horia Sima atrăgea atenția asupra „problemei evreiești” pentru care guvernul trebuia să găsească urgent soluții pentru a nu nemulțumi populația. În ședința consiliului de Miniștri din 18 septembrie 1940, Conducătorul statului recunoaște că „este o
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de specialitate. Legionarii au început prin boicot economic: lipirea unor afișe cu prăvălie evreiască”, plasarea unor gărzi și împiedicarea clienților români de a intra în prăvăliile evreilor, lozinci cu „nu cumpărați de la jidani, cine cumpără de la jidan va fi socotit trădător, fotografia lui va fi publicată. Preluarea averilor evreiești însemna recuperarea „drepturilor naturale ale națiunii”. Asemenea acțiuni au fost în toată țara, însă în orașul Dorohoi, afectate au fost prăvăliile evreiești din centrul orașului, incluzând străzile: Nu au lipsit abuzurile legionarilor
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
foarte mult la grupare deoarece ei ocupaseră toate posturile - cheie de multe ori disimulați hoțește În membri ai Frontului Plugarilor. Făcătura era prea străvezie pentru a nu fi sesizată de șeful adevăratului PSD de atunci, Constantin Titel Petrescu, ce, În comparație cu trădătorul Lothar Rădăceanu (Lothar Wuertzel) nu fugise sub pulpana efemer-protectoare a BPD. Iată comentariul lui Iancu Gutman vizavi de „Întărirea FUM”: „PSD În Huși are peste tot 4-5 membri evrei și de câte ori i-am convocat nu au răspuns chemărilor noastre. Aceștia
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
la o acțiunie care am Întreprinso la adunarea generală a băncii Cooperatiste de credit mărunt cu toate că am adus la cunoștința lor care este linia noastră. Totuși au acționat Împotriva acțiuniei Întreprinse de noi”. Decis să-i vadă dați afară pe trădători din revoluționarul partid al clasei muncitoare, Iancu Gutman a Înaintat la „centru” și o listă cu dezertorii: „Enghel Solomon, Carol Steinberg, Braunștain dentist, Marcu Mihalovici, Avram Leibovici și Lupu Moscovici”. În acele timpuri de mare foamete, ulița evreiască hușeană se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
stagiuni a Teatrului de Stat BÎrlad, vă comunicăm piesele: Cine pierde cîștigă (A. Popovici), TÎnăra gardă (A. Fadeev, unde se regăsește și un 33 Serial cu sute de episoade publicat de autorul acestei lucrări În paginile cotidianului vasluian „Obiectiv” basarabean trădător de neam și țară, n.n.), Mormolocul (Sicu și Nițescu), Doamna Ministru (B. Nușici), Patima Roșie (Mihail Sorbul), Idolul și Ion Anapoda (G.M. Zamfirescu) și Kathelin (fără autor, n.n.)”. b. „Activitatea dv., foarte bună” După cum se va putea constata imediat, chiar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
amenințați de staționarea unei muște pe căciulile lor dar și lezați În demnitatea lor de luptători Încercați În favoarea clasei muncitoare ce nu trebuia să audă toate „prostiile”: „<<Cuza Vodă>> de Mircea Ștefănescu. Se recomandă eliminarea următorului monolog: „Kogălniceanu (discuție cu trădătorul Vogoride Înaintea Unirii): <<Urlă ulița! Decît că di aiasta, domnule Caimacam, ați putea trage o Învățătură: că oricît de zdravene ar fi brațele cenzurii, tot prea scurte-s cînd vroiesc să acopere adevărul; iar ce nu apare În țară, răbufnește
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
1964, fără să plângă cineva În hohote, cel mai probabil. Iată situația: „Str. Bernath Andrei (1908-1944, fost secretar anonim al UTC prin pușcării, n.n.) cu Str. Cerbului; Brainer Bella (evreu, prieten cu Silviu Brucan, n.n.) cu Tecuciului; Filimon SÎrbu (1916-1941, trădător de țară și neam condamnat la moarte și executat În Închisoarea Jilava, n.n.) cu Tutova; Grigore Preoteasa (1915-1957, activist mort Într-un accident de avion la Moscova, n.n.) cu DÎmbovița; Ilie Pintilie (1903-1940, contestat puternic de Gheorghe Gheorghiu Dej În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Nevrând să-l belească de unul singur pe Caproșu, Andrei mărturisire În raportul său că „S-a discutat cu redacția care a eliminat din cele trei paragrafe numele orașelor Chilia și Cetatea Albă”. Așadar, rușii puteau dormi, În continuare, liniștiți. Trădătorii de țară și neam de la București și din teritoriu, și-au tras iarăși fermoarul la prohaburile de sub nasuri. c.b. V-am mai spus: noi nu avem dis-po-ni-bi-li-zați!! După reforma administrativ-teritorială din ianuarie-februarie 1968 ce a culminat cu reînființarea județelor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
restrângere până la suprimare a așa-ziselor „acțiuni subversive” ale „reacționarului” preot Sofianu care Își vedea liniștit de relațiile Înfiripate cu alți prelați ortodocși cu vederi antitotalitare și anti-comuniste. În rândurile celor considerați de organele de represiune ale anilor ’48 - ’89 trădători ai „nobilelor” idealuri de comunizare totală a țării se vor fi regăsit și preoții Dumitru Lapteș (5 ani de pușcărie numai pentru că a fost membru al PNL), Constantin Burduja (condamnat În 1949 la 3 ani de Închisoare pentru „crime Împotriva
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
noastră de competență (...)”. y. RSS Moldovenească și preotul Sofianu Informatorului „Vrabie” Îi revenise partea cea mai grea a misiunii dându-i-se spre rezolvare șapte sub-puncte, toate de o importanță covârșitoare În viziunea celor care se ocupau de așa-zișii trădători de țară: „a) Comentariile dușmănoase pe care le face cu ocazia unor evenimente politice interne și internaționale; b) Persoanele În prezența cărora se manifestă dușmănos; c) Dacă instigă și pe alți preoți la comentarii neavenite cu privire la modul de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]