3,826 matches
-
de mistere. Este un proces în care, împotriva ideologiei securitare dominante, riscul nu este eliminat. Este recunoscut și acceptat ca un element al vieții. Și putem spune că practicile "excesive", cu care actualitatea este generoasă, pot fi considerate probe inițiatice. Trăite, desigur, într-un mod inconștient de diverșii protagoniști sociali. Dar această inconștiență sau acest inconștient nu este mai puțin o "formă amprentă" (geprägte Form) care, după Goethe, se dezvoltă trăin-du-se. Amprentă venită de foarte departe, figură arhetipală ce recapătă forță
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
puncte de interes pe care le suscită pas cu pas, proză după proză, prezentul volum. Nu este vorba aici propriu-zis de o literatură a spațiului concentraționar. Aceasta a fost în bună măsură în spațiul românesc, cum se știe, pentru început trăită și apoi mărturisită, sub forma memorialisticii cu reale valențe cathartice de spovedanie necesară. Paginile care ne sunt acum cu generozitate oferite se înscriu printre fericitele completări ficționale care au apărut, într-un număr demn de a fi luat în seamă
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
și stilul sportiv sunt codificate, realizate în vederea unei evocări exterioare și a unei reminiscențe interioare. Vizualizarea mentală a competiției devine perceptivă, gestul devine vorbire, imagine, și din nou, act direct, preț. Acțiunile sportive ar putea fi considerate ca spectacole/ drame trăite, unele ritualuri cum este primirea sportivului nou de către camarazi, sunt inițieri modernă, vizibilă și în ritualul de premiere. Disciplină, artă a gestului convingător pentru ființele supranaturale sportul depinde de spațiul desfășurării competiției: spațiul inferior, comunicarea corpului cu el însuși (humilis
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
ea devine un mod de a recunoaște nevoia omului de prietenie cu Dumnezeu și de experimentare a iubirii sale. 3) Exprimarea dispoziției. Dispoziția necesară se exprimă și se recunoaște printr-o căință autentică, ce are următoarele trăsături: adevărată, internă, convinsă, trăită, virtuoasă, inspirată de caritate și condamnând propriile aberații făcute împotriva iubirii. Căința trebuie să fie explicită, fermă și universală (adică pentru toate păcatele de moarte). Acest lucru poate fi realizat și cu ajutorul unui dialog sacramental cu confesorul, care, prin experiența
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de răul comis, dacă nu îi dai și lui Dumnezeu recunoașterea cuvenită prin durerea penitenței, cu un geamăt de umilință și cu sacrificiul unei inimi umilite, ajutându-te cu oferirea de pomană”. Prin aceasta se dorește să se restructureze timpul trăit, pentru că, prin memorare, penitentul înregistrează trecutul într-un mod static, iar prin mărturisire îl reorganizează, eliminând păcatul. Astfel, el va putea trăi viitorul într-o manieră mai adecvată cu ceilalți, căutând relații pozitive și coerente, stabilind o legătură corespunzătoare cu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
eminamente divină, dinamica psihică a celor doi „actori umani” devine factor contextual, care determină, într-un anumit mod și grad, întreaga celebrare liturgică și efectele secundare ale acesteia. Psihismul lor are o pondere clară în acest moment sacru, pentru că „credința trăită nu poate fi separată de condiționările cu caracter psihologic”. Acest fapt face ca, în spațiul sacramental al reconcilierii, să se conjuge trei elemente referențiale: celebrarea liturgică, lucrarea lui Dumnezeu și personalitatea celebranților: a penitentului și a confesorului. 5.5.1
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
experiență care îl eliberează de mizeria păcatului și a morții. O asemenea stare mistică este recunoscută de unii autori și în momentul botezului, ca și în cadrul celebrărilor euharistice sau al altor acte penitențiale. Mistica este rodul unei experiențe de credință trăite și realizate în mod deplin în sacramente; în speță, ea este prezentă și în sacramentul reconcilierii, moment în care Duhul Sfânt revarsă asupra penitentului iertat un influx bogat de daruri specifice. De aceea, se afirmă că „nu există mistică creștină
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
umanizarea cresc împreună, Isus Cristos fiind un exemplu eminent. Întâlnindu-l pe Cristos în sacramentul reconcilierii, penitentul va contempla chipul acestuia și va dori cât mai mult să se conformeze vieții sale. Valoarea misticii nu se măsoară prin intensitatea experienței trăite, ci prin adevărul obiectiv la care această experiență se raportează; nu interiorizarea în sine însăși salvează, ci însuși Cristos. Dacă mistica creștină „izvorăște, crește și se consumă în ambientul vital al sacramentelor, unde credința ne introduce și ne face să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
un rol benefic și din punctul de vedere al procesului dialogic, pe care confesorul îl poate cultiva cu „penitentul-copil”. Cu cât copilul va fi mai obișnuit să cultive o relație dialogică cu Dumnezeu, cu atât mai ușor va fi aceasta trăită și în ambientul reconcilierii sacramentale. Familia poate apela și la modalități pedagogice explicite, care au un caracter catehetic evident, prin care să îi transmită copilului învățături și explicații concrete despre viața de credință, sacramente și valorile morale pe care va
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
natura lucrurilor) coșmarurile ce tulbură somnul celor implicați în evenimente marcante. Regii cuceresc cetăți, sunt luați captivi sau strigă puternic în luptă fără a se deplasa din loc. Chiar dacă nu se referă exclusiv la visele ce reiau momente din traumele trăite, Lucretiu observă și descrie forța pe care amintirile traumatice o pot avea în vis. În Iliada (850 i. Hr.), Homer îl surprinde pe Ahile plângând pe prietenul său Patrocle mort în luptă. În ciuda încercărilor de a se liniști și de a
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
tulburare a memoriei, a văzului, mirosului, și gustului ce apar la soldați în urma exploziei de proiectile. Numărul mare de persoane prezentând simptomatologii comparabile a determinat un interes crescut pentru formularea de metode de tratament. S-a constatat că povestirea evenimentelor trăite, descrierea lor detatliată, efortul de a structura într-un discurs coerent amintiri dureroase ce până atunci fuseseră evitate și păstrate într-o formă fragmentată ajută la ameliorarea simptomelor, având un rol cathartic asupra persoanelor afectate (Ford J., 2008). Cel de-
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de stres traumatic secundar este identic în simptomatologie cu stresul posttraumatic cu excepția faptului ca în primul caz evenimentul traumatic nu este trăit direct de persoana afectată, ci aceasta află despre ceea ce s-a întâmplat din povestirile unei alte persoane. Simptomele trăite vor fi de evitare, intruziune și hiperexcitație. La fel ca în stresul posttraumatic, în cazul simptomelor intruzive specialistul va retrăi la nivel imaginar evenimentul traumatic ce a afectat victima. Stresul traumatic secundar se află în strânsă legătură cu evoluția persoanei
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
resimt durere specifică zonei unde au fost agresate, asistentele resimțeau durere generealizată. Alte simptome comune sunt: greață, insomnie și coșmaruri. Nevoia de suport social și precauția exacerbată sunt, de asemenea, manifestări comune raportate. Farrenkopf (1992) a constatat reacții similare celor trăite de indivizii suferind de traumatizare vicarianta ca urmare a expunerii la victime, în cazul terapeuților ce lucrau cu agresori sexuali. El a adunat date de la 24 de terapeuți ce lucrau cu agesori prin intermediul unui chestionar structurat ce se referea la
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
de adaptare și a identității. Teoria dezvoltării constructiviste susține că experiențele pe care individul le parcurge de-a lungul vieții, îl ajută să își contureze imaginea de sine și perspectiva asupra lumii. Acestea apar și devin ca răspuns la experiențele trăite. Diferențele bazelor teoretice determină și distincții în formularea simptomatologiei. Stresul traumatic secundar se centrează asupra simptomatologiei stresului posttraumatic în timp ce traumatismul vicariant apare ca proces de schimbare auto percepută. Ambele constructe presupun modificări cognitive și schimbări ale credințelor de bază ale
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
baza unei teorii, cu o instalare graduală, care determină schimbări profunde și permanente ale schemei cognitive. 3.3. Burnout Definirea conceptului și date științifice Burnout-ul este un construct care a fost folosit să descrie starea de epuizare emoțională și depersonalizare trăită uneori de cei implicați în profesii cu solicitări interpersonale. Conform lui Pines și Aronson (1988), burnout-ul este o stare de extenuare fizică, emoțională și mentală cauzată de implicarea prelungită în situații solicitante emoțional. Este definit ca un sindrom de stres
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
clientului (generalizând, intelectualizând, etichetând sau dezangajându-se) pentru a-și proteja propriile credințe. Contratransferul voyeurist este un alt model descris de autori. Chiar dacă întâmplările descrise de clienți sunt teribile și dureroase, ele pot fascina terapeutul. Dacă specialistul devine conștient de stările trăite se poate simți șocat, rușinat și vinovat. Aceste sentimente ar putea fi apoi proiectate asupra clienților ca și furie. Neuman și Gamble (1995) prezintă și tema "contratransferului stocat" propusă de Saakvitne. În acest caz terapeutul se confruntă cu o labilitate
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
posibile. Situația traumatică provoacă o activare psihologică deosebită. Evenimentul va fi evaluat ca deosebit de amenințător, iar starea de panică și percepția pericolului vor fi generalizate pentru tot felul de situații care se aseamănă într-un fel sau altul cu experiența trăită. Victima își va analiza reacțiile psihologice și comportamentale, va constata în ce fel a fost ineficientă în apărare și își va concluziona slăbiciunea și neputința în astfel de situații (Foa & Riggs, 1993). Această teorie explică pe de o parte comportamentul
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
încă neterminat. Davis et al. (1998) au realizat un studiu prospectiv și longitudinal, având ca subiecți persoane ce pierduseră un membru al familiei și au diferențiat două conceptualizări ale semnificării: a da sens evenimentului și a găsi beneficii în experiența trăită. Rezultatele au demonstrat că ambele joacă un rol important în procesul de adaptare. A da sens experienței se asociază cu un nivel mai scăzut al distresului emoțional, doar în primul an după deces, în timp ce găsirea de beneficii este mai strâns
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
Cornille & Meyers, 1999; Kassam-Adams, 1999; Meyers & Cornille, 2002). Femeile raportează mai multe simptome intruzive și de evitare precum și un scor total crescut comparativ cu bărbații. O explicație posibilă sugerată în cercetările anterioare ar fi că femeile împărtășesc mai ușor stările trăite, stereotipul de gen permițându-le autodezvăluirea facilă. Erdur et al. (2006) realizează un sumar al motivelor identificate de cercetători de-a lungul timpului pentru a justifica vulnerbalitatea crescută a medicilor femei. Câteva dintre cauzele numite sunt: conflictul între rolurile de
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
profesionale prezentând un nivel mai scăzut al simptomatologiei. Se poate ca asistenții medicali puternic afectați de stresul traumatic secundar, mai ales cei prezentând simptome de evitare care îi limitau presant în împlinirea sarcinilor profesionale, să fi căutat explicații pentru stările trăite mai mult decât colegii lor. Astfel, s-ar putea explica asociația pozitivă dintre STS și informațiile pe această temă. Factorii de personalitate Numeroase cercetări au investigat rolul factorilor de personalitate în impactul stresului profesional sau al burnout-ului asupra indivizilor, fără
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
o auzi de câteva ori, inclusiv în cadrul lansării cărții, la Câmpina, în lectura autorului. Aici, scriitorul își disecă - asemenea unui chirurg, dar poate cu și mai multă acribie, fiindcă e vorba de propria viață - amintirea clipelor de dinainte de operația cardiacă trăită, cu tensiunea pe care, cu siguranță, o poate înțelege realmente doar cineva care a traversat o asemenea experiență, și a celor care au urmat imediat. Și, fiindcă, oricum, zarurile fuseseră aruncate, întoarcerea nemaifiind posibilă, în acest interval, poetul își oferă
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
DECI: TĂMÂIE, vin și carne de bou... ă... să / mă prezint: sunt zeu, mare, din cer, coborât, elev / în clasa a treia (acum / în vacanță) la Adjudu-Vechi (...) - prezența conjuncției concluzive, „deci”, la începutul poemului, putând fi o sugestie a combustiei trăite anterior textului, care se constituie într-un corolar al acesteia, cu finalitate cathartică. Adjudu-Vechi devine, astfel, un alter Olimp, iar zeitățile olimpiene se recrutează din spațiul domestic, volatilizând efemerul care grevează, de obicei, asupra existențelor lor modeste: Hermes!... hei!... sar
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
Mc. Claude Nemuritorul. Și urându-vi-se de existență ați venit la doctor să vă eutanasieze. Exact. La câți a ajutat să treacă pe lumea ailaltă poate mă rezolvă și pe mine. V-ați plictisit, bag seama, de atâtea vieți trăite, muncite ... Trăite da, muncite nu ! Și-acum ? Vreau să dau în primire. M-am săturat de tranziție. E nașpa rău. Până s-o termina, majoritatea cetățenilor vor deveni nemuritori și chiar mai rău. E concurența prea mare. Poți argumenta ? Sigur
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Nemuritorul. Și urându-vi-se de existență ați venit la doctor să vă eutanasieze. Exact. La câți a ajutat să treacă pe lumea ailaltă poate mă rezolvă și pe mine. V-ați plictisit, bag seama, de atâtea vieți trăite, muncite ... Trăite da, muncite nu ! Și-acum ? Vreau să dau în primire. M-am săturat de tranziție. E nașpa rău. Până s-o termina, majoritatea cetățenilor vor deveni nemuritori și chiar mai rău. E concurența prea mare. Poți argumenta ? Sigur. Uită-te
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
eu nu aveam nici una, nici alta? Nici nu-mi trăiam viața și nici n-o înțelegeam. De ce mi se făcuse această nedreptate? La patruzeci și unu de ani descopeream că viața mea încăpea în strigătul unui cuc și ca viață trăită și ca viață înțeleasă. Știam despre mine doar că eram ceva între șobolan și sfânt și că trăiam într-o gară pustie. Câțiva pași mai încolo stătea lungită, dormind poate, o femeie despre care știam ce-mi povestise ea. În
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]