5,887 matches
-
Oamenii au venit spontan, prin simpla întîmplare a recunoașterii subprefectului și bineînțeles fără intenția de a-l molesta. Cât despre premeditarea împușcării, ea e o absurditate. Cine putea să garanteze pretinșilor conspiratori că subprefectul se va ridica în picioare în trăsură ca să-l poată ochi unul de la distanță? Căci în cazul mult mai normal că nu s-ar fi ridicat, nu se putea trage în subprefect de departe, fără pericol de a lovi unul din oamenii din jurul trăsurii, afară de cazul când
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în picioare în trăsură ca să-l poată ochi unul de la distanță? Căci în cazul mult mai normal că nu s-ar fi ridicat, nu se putea trage în subprefect de departe, fără pericol de a lovi unul din oamenii din jurul trăsurii, afară de cazul când am presupune că trăgătorul ar fi fost un Wilhelm Tell al revolverului. Totul, se vede cât de colo, e o tristă întîmplare, datorindu-se obiceiului nostru rău la alegeri de a lua măsuri excepționale și de a pune
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
de la oamenii din Pitești, pe subprefect l-au împușcat chiar ai lui, fiindcă îi avea la mână cu niște daraveli urâte în județ și pe urmă au pus moartea în spinarea partidului lui Gavrilcea, ca să-l compromită. Oamenii strânși în jurul trăsurii erau plătiți de prefect. Altfel cum ar fi îndrăznit? - O, Tacit! O, Tit-Liviu! E greu să fii istoric... În rezumat, iubite Butoiescule, care e părerea ta sinceră despre Gavrilcea? - E un om cu cap, chibzuit, care atrage pe tineri fiindcăle
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
orice întîlnire cu oricine atât timp cât îți voi G. Călinescu spune eu. Te voi vedea des. Pe Tudorel o să-l țiu aici, sub ochii mei, e tot ce pot să fac, ireparabilul nu se poate repara. În aceeași seară, într-o trăsură, Ioanide conducea pe Pica în casa lui Hergot din strada Tritonilor. Pica dormi din acea noapte în odaia de la mansardă a arhitectului. George CĂLINESCU BIETUL IOANIDE ** Colecție inițiată și coordonată de Anatol Vidrașcu și Dan Vidrașcu Concepția grafică a colecției
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
prin ele și pe domnul Pomponescu că ea și mama ei ar fi onorate de vizita domniilor-lor. Din moment ce Ioana însăși invita pe Pomponescu, gheața era spartă, și ministeriabilul, asigurat că G. Călinescu tratativele pot fi continuate, se prezentă, venind în trăsură însoțit de doamne, în salonașul doamnei Farfara, în care madam Pomponescu, sprijinită pe bastonul său, păși cu multă autoritate, având aerul a scoate în lume pe ministeriabil. Întrevederea Pomponescu-Ioana fu plină de o discretă decență, reproșurile și reconcilierea rezumîndu-se la
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
putea despărți de această femeie. Sunt vinovat. . - Tribunalul te condamnă la moarte imediată. Mașinal, unul din figuranți conduse pe Jack la zidul din fund, cagularzii ridicară revolverele cu gândul de a fugi cât mai repede, după spectacol, în căutarea de trăsură ori tramvai, armele pocniră (de fapt zgomotele erau produse din culise) și Jack căzu încet, molatic, cu un realism extraordinar, întinzîndu-se la pământ tardiv și într-o rână, altfel decât în modul teatral pe care îl uzase până atunci. - A
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
merge apoi la șosea. Nu mai luăm în considerare faptul că locuințele celorlalte foste soții nu i se păreau lui Gonzalv suficient de confortabile. În cele din urmă, consultîndu-se cu soția ultimă, părintele îngrijorat hotărî a readuce seara într-o trăsură copiii acasă până la alte dispoziții. Toate aceste sâcâieli alterară simțitor sănătatea lui Gonzalv, care începu să slăbească și să dea semne de consumpție fizică. Ocupat ziua cu copiii, ședea până noaptea târziu să lucreze la opurile sale geografice. Instabilitatea politică
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și fratele său Ariste, după ce și-au împărțit moștenirea părintească, au fiecare cincizeci de mii de franci rentă. Mondor practică filantropia la modă. Este ceea ce numim un călău de bani. Își înnoiește mobilierul de câteva ori pe an, își schimbă trăsura în fiecare lună; se citează ingenioasele procedee la care a recurs pentru a termina totul mai repede: pe scurt, face să pălească personajele bon vivant ale lui Balzac și Alexandre Dumas. De asemenea, trebuie auzit concertul de elogii care îl
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
impunător și mișcător în simplitatea vieții sale; este de altfel uman, binefăcător, generos, dar calculează. Nu își mănâncă toate veniturile. Locuința sa nu este tot timpul plină de fast și zarvă. Ce recunoștință își cumpără el printre tapițeri, fabricanții de trăsuri, vânzătorii de cai și cofetari? Aceste judecăți, funeste în ceea ce privește morala, sunt întemeiate pe faptul că există un lucru care frapează: cheltuiala risipitorului; și un altul care se sustrage privirii: cheltuiala egală și chiar superioară a economului. Dar lucrurile au fost
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
primire acei cai. Conform celor de mai sus, magistratul (primăria din Sibiu) a dispus ca, în termin de 48 oare de la data sosirei eventuale a acelui ordin, oamenii să fie gata de a presta 99 la sută din caii de trăsură, 36% din cei de călărie și 10% din cei de cotingărie. Măsura aceasta are nevoie de o esplicare, cel puțin pentru țara noastră: ministeriul de război în Austro-Ungaria are se vede o listă de toți caii buni pentru armată și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
altă dată nu ca inimic, ci ca amic. Vă mulțămesc pentru buna venire. Aceste cuvinte au fost traduse în limba română de d. consul Iacobson. Țarul trecu apoi prin alt salon afară și, așezîndu-se cu marele duce Nicolaie într-o trăsură cu 2 cai albi, plecă spre a inspecta armata. Ajungând în raionul armatei, încălecă țarul și sub sunetul muzicilor militare și strigări de ura! trecu înaintea fronturilor regimentelor, escadroanelor și bateriilor. Apoi, oprindu-se în mijlocul trupelor, se adresă cătră comandanți
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în fine e o cale de comunicație despre care nu putem presupune că trece prin mijlocul unor triburi necunoscute. Aproape în dreptul șoselei de la Țuțora șoseua Socolei se bucura de existența mai multor gropi perfide, pline cu apă. Când trece o trăsură prin aceste gropi, ea se preface în corabie, caii în servitori ai lui Neptun, iar călătorii invocă prin imnuri steaua mărilor, ca să-i conducă la limanul dorit. Prin aceste gropi trec zilnic sute de trăsuri, mii de militari, zeci de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cu apă. Când trece o trăsură prin aceste gropi, ea se preface în corabie, caii în servitori ai lui Neptun, iar călătorii invocă prin imnuri steaua mărilor, ca să-i conducă la limanul dorit. Prin aceste gropi trec zilnic sute de trăsuri, mii de militari, zeci de tunuri, încît biblica trecere prin Marea Roșie se repetează la acest punct de sute de ori pe zi. Învățătorii din școalele apropiate demonstrează băieților cu exemple ad oculos posibilitatea minunii biblice pe cale cu totul naturală. Și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
România, aceasta e cu neputință; sunt însă necesități care trebuiesc împlinite chiar în lipsă de mijloace și între aceste am crezut a putea socoti și repararea unui punct de pe șoseaua Socola pe care circulă mii de oameni și sute de trăsuri pe zi; cerând însă aceasta am fost departe de a da asupra cuiva vina deteriorărilor existente. [20 mai 1877] ["COMBINÎND ȘTIRILE... "] Combinând știrile aduse de ziarele din București în privirea consultărilor ce-au avut loc spre a formula noul proiect
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
parada și înglotirea publicului, totuși aceste datine n-au putut fi păzite, de vreme ce toate cercurile izraelite erau prea de aproape atinse de cazul dureros întîmplat în această familie. Atât curtea templului cât și ulița mare erau pline de oameni și trăsuri cari adăstau pe-o căldură cumplită mântuirea ceremoniei religioase. Familia Neuschotz se bucură de nume bun în cercurile ei și e cunoscută ca binefăcătoare atât față cu săracii îndeosebi, cât și față cu institutele de creștere ale comunității religioase. Răposata
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și acest suflet poartă în sine ca imanentă deja cugetarea corpului său (deși în lumea reală se-ntîmplă adesea să fie tocmai viceversa și ca esteriorul să poarte în sine ideea interiorului). Dacă credem lui Lavater că putea să cunoască din trăsurile fetei, din structura capului, în fine din corp nu numai caracterul sufletesc, ci până și întîmplările vieței cari influențase asupra acelui suflet, atuncea am putea [zice] cumcă tocmai așa sufletul unei poezii poartă în sine deja ideea corpului său, astfel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Jos. Menționat în numeroase alte documente, hotarul acesta se va păstra astfel încă în 1817, când banul Petrache Negre, nepotul lui Negre Apostol, buni cunoscători ai locurilor, confirmă într-o hotarnică capătul de apus al moșiei și stăpânirii Umbrăreștilor, la „trăsura al cincilea, la apa Dimaciului, prin dreptul vadului morii Oprea lui și prin podul lui Dumitru”. La fel, într-o învoială dintre răzeșii moșiilor Dimăcenii, Dumbrăvița, Sineștii și Umbrăreștii, din anul 1827, urmată și întărită de anaforaoa marilor boieri din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
să iasă o suprafață mai mare decât în realitate, poate dimpotrivă. Dimensiunile moșiei Torcești, date în lungul și curmezișul ei cu stânjenul, sunt acestea: 5.600 stânjeni lungul și 757 curmezișul (stabilind aici media pe cele 4 (patru) măsurători sau trăsuri). Transformând stânjenul în unități de măsură moderne obținem 12,096 km lungul și 1,635 km latul, luând pentru un stânjen 2,16 m și nu 2,23 m cum găsim în acte că măsurau umbrăreștenii. Deci, numai pentru Torceștii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pojâjia casei să găsăști pi bătrânul Calalbu, Sobeschi și Scurtu”; -4 (patru) boi mari; 4 (patru) vaci; 2 (doi) giuncani; 3 (trii) vițăli; 1 (un) mânzățăl; -1 (un) car mare cu două giuguri; 1 (una) sanie di cai; 1 (una) trăsură cotișancă di doi cai; 1 (un) cal roibu; 1 (un) cal murgu; -2 (două) kile păpușoi într-un coșăriu; 2 (două) clăi, una mohor și una di fânu din cari să hrănescu vitili; -4 (patru) știubei, două di lemn și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Leonida, face cunoscut în scris Isprăvniciei ținutului Tecuci imputându-i că, venind de la Galați, „trecând pe la podul Drumului Mare ci esti pi apa Bârladului pe moșia Drăgănești”, vede că acesta este necorespunzător traficului și, „în stare a primejdui caii și trăsura”, poruncind „pentru acest predmet (pricină) dregerea acelui pod”. În legătură cu activitatea de modernizare a șoselei naționale din zona noastră, există la filiala Arhivelor Statului din Galați o bogată corespondență, ce conține interesante informații. Mai semnificative pentru noi ni se par a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
partea numită „tratația” cauzei se subliniază că atât Hărăborii, cât și alde Stănilă „sunt curgători din urmașii Ioanei, fata lui Nour și nepoată bătrânului Vițănchi, care Ioană să înpărtășăști cu giumătate de bătrân”, redându-se și dimensiunile pe cele cinci trăsuri din 1817, exact aceleași din jumătatea bătrânului Vasca din care descind „alde Bobocea”. Jumătatea Ioanei s-a împărțit în cinci părți, deci ea a avut cinci urmași, iar „jăluitorii urmează a se împărtăși din a cincia parte analogonos, precum măsurile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
5 urmași ai săi, fiecăruia îi revine câte 4 stânjeni, 4 palme și 5 palmace; aceștia împărțiți în 4, cazul Stănilă, fiecare ia câte 1 stânjen, 1 palmă, 1 palmac și ceva. Dar măsura aceasta este valabilă numai pentru „prima trăsură (măsurătoare) despre răsărit, la malul Bârladului”, deoarece, spre apus, moșia se tot îngustează, jumătatea de bătrân ajungând să măsoare aici 7 stânjeni și 4 palmace. De unde și precizarea din document „a se înpărtăși după analogonos, pre măsurile mai sus arătate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
deoarece, spre apus, moșia se tot îngustează, jumătatea de bătrân ajungând să măsoare aici 7 stânjeni și 4 palmace. De unde și precizarea din document „a se înpărtăși după analogonos, pre măsurile mai sus arătate”, respectiv dimensiunile diferite de la cele cinci trăsuri (măsurători). Este foarte interesant modul de măsurare practicat în lumea dispărută a răzeșimii strămoșești. Pentru că, dacă s-au stabilit echivalențele în unități de măsură moderne pentru stânjeni, palmă, palmac și chiar linie, nu am găsit nimic explicativ despre unitățile numite
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de aici nu au făcut stricăciuni la curtea boierească cum s-a întâmplat la Umbrărești, dar împotriva proprietarului Paul Balș s-au ridicat. Mama mea, martoră a episodului, relata că a văzut cum locuitori din Torcești „alergau cu topoarele după trăsura boierului care fugea pe marginea pădurii”, adăpostindu-se apoi în satul Condrea, la casele primarului Panaite Sobieschi, așa cum am mai amintit. Acestea sunt relatările oficiale ale preoților din parohiile de pe teritoriul umbrăreștean. Să urmărim câteva informații extrase din documentele oficiale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Nică a lui Ștefan a Petrei drumul cu căruța la Fălticeni sau cu pluta pe Bistrița pare lung și aventuros, deși e vorba de câteva zeci de kilometri. Când se plimbă, personajele secolului XIX o pot lua pe jos, iar trăsurile îi urmează la pas în vreme ce caii ascultă și ei „menuetul lui Pederaski”. Literatura clasică de la noi dă seama despre vehicule față de care timpul are o nesfârșită răbdare. Până să apară ca factor de progres trenul, chiar deputații se deplasau cu
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]