40,127 matches
-
Kimbra - “Somebody That I Used to Know”, Best Pop Vocal Album Kelly Clarkson - Stronger, Best Pop Solo Performance - “Set Fire To The Rain (Live)” - Adele, Best Pop Duo/Group Performance - “Somebody That I Used To Know” - Gotye featuring Kimbra, Best Tradițional Pop Vocal Album -Kisses On The Bottom - Paul McCartney, Best Hard Rock/Metal Performance - “Love Bites (Șo Do I)” - Halestorm, Best Alternative Music Album - Making Mirrors - Gotye, Best R&B Performance - “Climax” - Usher, Best Tradițional R&B Performance - “Love On
GRAMMY 55 by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84025_a_85350]
-
Know” - Gotye featuring Kimbra, Best Tradițional Pop Vocal Album -Kisses On The Bottom - Paul McCartney, Best Hard Rock/Metal Performance - “Love Bites (Șo Do I)” - Halestorm, Best Alternative Music Album - Making Mirrors - Gotye, Best R&B Performance - “Climax” - Usher, Best Tradițional R&B Performance - “Love On Top” - Beyoncé, Best R&B Song “Adorn” - Miguel, Best Urban Contemporary Album - Channel Orange - Frank Ocean, Best Rap Performance- “N****s în Paris” - Jay-Z & Kanye West, Best Country Solo Performance - Carrie Underwood - “Blown Away”, Best
GRAMMY 55 by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84025_a_85350]
-
În țară Sighișoara Festivalul Hameiului din Transilvania (Transylvania Hop Fest) a avut loc la Sighișoara, județul Mureș, dorindu-se a fi “SeptemberFest” al Transilvaniei. Doritorii au avut parte, pe lângă bere, de produsele meșteșugarilor locului, mâncarea tradițională germană și de spectacole ale unor formații rock și artiști folk: Alternosfera, Rezident Ex, Byron, Luna Amară, Grimus, Fără Zahăr, Ducu Bertzi, Nicu Alifantis, Adrian Ivanițchi, Ana Maria Georgescu, Rotilos, Gentian. Concertele au avut loc pe două scene: una în
Festivaluri ?n ?ar? by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84017_a_85342]
-
aducând fiecare ce a considerat că trebuie, în primul rand, să se știe despre poporul și cultura lor. A ufost teatru, arte plastice, carte, fotografie, film, workshop-uri pe diverse teme, forme artistice variate, mai mult sau mai putin convenționale, arta tradițională. A fost a 8-a ediție. Că și anul trecut, s-a contactat un artist rezident - Maïa Vidal (SUA), apoi Zaz - tot pentru prima oara în România, devenită nouă voce a Franței, a revenit Patrice - combinație de pop reggae, funk
Festivaluri ?n ?ar? by Dan CHIRIAC () [Corola-journal/Journalistic/84017_a_85342]
-
consecvent ariei muzicii ușoare și mai ales pentru că au fost invitate mereu numele de calibru ale genului, unele, cu un succes imens, chiar din zona de legendă (Marina Voica, Alexandru Jula, Pompilia Stoian). Când ai un concurs de muzică ușoară tradițională ni se pare firesc să ai și recitaluri de același gen, oferind tinerilor concurenți modele pe măsură, și nu rock, dance, folk, hip-hop, pentru că acestea au publicul lor, manifestările lor. Anul acesta la Medgidia s-au făcut unele concesii care
Un triumf by Ana -Maria SZABO Marius GHERMAN () [Corola-journal/Journalistic/84014_a_85339]
-
culturali au găsit breșe pentru a-i lăsa pe muzicieni liberi să se exprime. Cluburi de tineret, concerte, emisiuni de radio și de televiziune trăiau febra unei muzici noi, un fenomen care îi dezlănțuia pe adolescenți. Detașarea de muzica ușoară tradițională era evidentă... De la sine înțeles, până să ajungă industrie în sine (tot neoficial), muzica formațiilor de chitare electrice (beat, apoi rock) a trebuit să reinventeze cam tot, de la instrumente până la instalațiile de sonorizare. Din interviurile realizate de- a lungul anilor
D?ale chitarelor electrice by Doru IONESCU () [Corola-journal/Journalistic/84033_a_85358]
-
„Brave claviaturi” - promovarea muzicii românești prin concurs Benedicta PAVEL Prima lună a primăverii s-a încheiat în spirit tradițional românesc la Colegiul Național de Arte „Dinu Lipatti” din București! Ajuns la cea de-a VII-a ediție, „Brave claviaturi” - Concurs național de interpretare a muzicii românești pentru pian, s-a desfășurat între 29-30 martie la Sala de Concerte ce
?Brave claviaturi? ? promovarea muzicii rom?ne?ti prin concurs by Benedicta Pavel () [Corola-journal/Journalistic/84028_a_85353]
-
Nicolae Lungu, “Ave Maria” - Franz Schubert, aranjament pentru cor de copii, Olguța Lupu, solistă Andreea Diana Blidariu. Pe lîngă acestea, spre finalul programului, Corul “Symbol” și-a încântat auditoriul cu lucrări din muzică popoarelor, titluri cunoscute precum “La cucharacha” - cântec tradițional mexican sau “Tancuj, Tancuj” de Miroslav Raichl. Concertul s-a încheiat cu fragmente din “Rapsodia I” de George Enescu, aranjament pentru cor de copii de Părintele Constantin Drăgușin. Așa cum era de așteptat, după acest final propus de către cor, a urmat
?Prin sunet c?tre lumin?? by R?zvan Rados () [Corola-journal/Journalistic/84038_a_85363]
-
Tudorel Urian La prima vedere, eseurile din volumul Reflecții filologice, al cunoscutului lingvist și stilistician I. Funeriu, par a fi creația unui mare chițibușar. Cand sunt tot mai mulți cei care anunța apocaliptic moartea cărții, cel puțin în forma ei tradițională, maneliștii ocupă prima scenă lirica a țării, iar bătăturilor din talpă unui fotbalist li se acordă mai multă atenție mediatică decât, să zicem, apariției unei istorii a literaturii române, ce mai contează dacă linia de dialog are/ar trebui să
Cu tunul după muște? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8402_a_9727]
-
vorbim de o muzică implicată într-un happening show? Fără rezerve încerc să pricep câte ceva din spumoasa coregrafie socio-psiho-logică a compozitorului contemporan, întreprindere ce reclamă, să recunoaștem, veleități de funambul, adică un fin dozaj de conservatorism și adaptabilitate, de durabilitate tradițională și disponibilitate primenitoare. Pe scurt, există autori idioritmici („de sine”, din ce în ce mai mulți, fiindcă însingurarea este, cum se spune, la modă) și autori chinoviali („de obște”, pe cale de dispariție, căci atunci când are o dimensiune comunitară, există credința
Între idioritmie și chinovialitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/84127_a_85452]
-
Publicații românești cu profil muzical (II) Florin-Silviu URSULESCU Până în 1990 nu a existat o publicație românească de profil, axată pe temele muzicii ”ușoare” - tradițională, pop, folk, disco, rock sau jazz. Existau informații în rubricile câtorva publicații (“Contemporanul”, “Scânteia tineretului”, “Femeia”, “Săptamâna”), dar mai ales în almanahuri. Acest segment al publicisticii de profil a marcat profund viața unei importante părți a tineretului acelor vremuri și
Publica?ii rom?ne?ti cu profil muzical (II) by Florin-Silviu Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84149_a_85474]
-
un domeniu nu pot fi extinse asupra celuilalt. 3) Nu totul poate fi demonstrat în această lume, de aceea sunt lucruri pe care trebuie să le acceptăm fără a mai cere în schimb probe irefutabile ale temeiniciei lor. 4) Tripartiția tradițională a ființei umane (trup-suflet-spirit) s-a degradat astăzi pînă la pragul unei viziuni eminamente plate: omul nu mai e triadic, ci monadic, alcătuit dintr-o singură bucată: trupul. Suntem trup și nimic altceva, și chiar aceasta e viziunea științelor actuale
În jurul lui Guénon by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8415_a_9740]
-
recitalurile de muzică ușoară. Din păcate, așa cum se întâmplă la noi, folclorul și-a depășit cu aproape o oră spațiul acordat, așa încât soliștii de muzică ușoară și- au mai redus din melodii, presați de fanfara care trebuia să încheie, tradițional, festivalul. În ciuda acestui fapt, Marina Florea (dezlănțuită, temperamentală, cum n-am mai văzut-o de multă vreme!), Ileana Șipoteanu, Adrian Daminescu și Daniel Iordăchioae au reușit o performanță incredibilă: deși ploaia nu a contenit o clipă (ideală ar fi fost
?lag?rele Rom?niei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84186_a_85511]
-
divertisment, de actualitate artistică unde să poată fi promovat un eveniment. Iar ceea ce se petrece la Radio România (mai bine s-ar renunța la numele țării și și-ar spune “Radio Europa”!) e de-a dreptul scandalos, muzica ușoară românească tradițională fiind pur și simplu absentă din programele numeroaselor canale!
?lag?rele Rom?niei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84186_a_85511]
-
similare. Căci Pekka Jalkanen a vizitat România rurală în anul 1972, îndrăgostindu-se inconturnabil de această Românie profundă. În 1992 a revenit și a cules din nou folclor în zona Câmpului Moldovenesc, apoi s-a documentat mult în domeniul muzicilor tradiționale de pe teritoriul României, ca și al muzicologiilor locale. A ascultat Enescu, în special opera Oedipe. În opera sa Innana (o lucrare masivă, de grand opera, la care lucrează de zor încă de prin 2000, dar încă nu e finisată total
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
cele două performări ale aceleiași piese, de către Eva Alkula, la Târgu Mureș și București. Și dacă tot am pomenit de interpreta finalndeză, să reținem și câteva detalii care o reprezintă. Născută în 1976, kantelista Eva Alkula a început studiul instrumentului tradițional finlandez la Tampere (Conservatorul de Muzică) și l-a continuat la Academia Sibelius (Helsinki). Actualmente, Alkula funcționează exclusiv ca interpret profesionist, ca membră sau în fruntea unor formații precum „Duo Rauta” și „Musica Orion”, în producții teatrale sau de operă
PEKKA JALKANEN sau despre ?simfonismul scandinav de inspira?ie rom?neasc?? by Marin Marian () [Corola-journal/Journalistic/84194_a_85519]
-
pe Paula și Ovi, care se aflau într-un parc din... Budapesta”. À propos de vecini, uitați-vă câte puncte ne-au dat Bulgaria, Serbia, Ungaria (0, iar noi le-am dat 10!), Ucraina; noroc cu cele 12 puncte primite tradițional de la Republica Moldova, altminteri ieșeam pe locul 15! Dacă țările germanice și nordice, pe de o parte, cele ex- iugoslave sau ex-sovietice, pe de alta, sunt solidare între ele, cele latine nici vorbă, așa explicându-se locurile modeste ocupate an
Planeta ciuda?ilor by Ana-Maria Szabo () [Corola-journal/Journalistic/84138_a_85463]
-
Cam la asta ne referim când punem problema Lumilor Posibile. Ne rămâne să vedem cum ar putea arăta o aplicație sau alta a unor anumite Logici într-un context anume dat al jocului, altfel față de performanța muzicală de tip tradițional. Este evident că fiecare actant va participa la acest joc în mod similar, prin propuneri (gest) concrete. Prin ce și cum acestea se instituie ca fenomene de limbaj și cum ar putea arăta, ca bidimensionalitate activă (altfel zis, o „muzică
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
modelelor structurale și a invenției individuale personalizate. Altfel zis, a căutării cuvântului și mai ales, a cântării ubicue în orice formă de limbaj generat<footnote Op. cit. pp. 10-13. footnote>. Chestiunea nu este simplă, nici măcar în „simplicitatea” unei scriituri de tip tradițional, care notează sintetic cam tot ce se poate nota în vederea predeterminării unui gest muzical (sonor, de obicei). Este o notație simbolică ce urmărește (a urmărit în multe secole de practică muzicală) o relație (cât mai) biunivocă în clase-gest între semn
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
generative ale limbajului muzical articulat, fiind vorba despre un „antrenament” metodic ce urmează a se desăvârși în etape, în sensul stilizării superioare a gestualității performative. Se tinde, ca atare, spre formarea unor habitudini urmând a deveni „instinctive” (precum și în lectura tradițională) și a fi aplicate în activitatea muzicală a interpreților, care își vor constitui astfel mesajul, concentrându-se asupra sensului estetic al gestului artistic. În esență se pune problema activării controlate, coerente, a unor resorturi generative de ordin mental, care să
Logica Lumilor Posibile X ? modele structurale ? by Nicolae Br?ndu? () [Corola-journal/Journalistic/84191_a_85516]
-
lui. Mai presus de orice însă, la Iași se formase un public numeros, interesat de muzica produsă de festival. Aceeași competență, bun gust, bun simț muzical, intuiție a valorii adevărate în creație și în interpretare, care caracteriza publicul ieșean al tradiționalelor programe clasico- romantice ale stagiunilor, se manifesta acum față de muzica românească, după un deceniu și jumătate de incursiuni periodice în cele mai diverse genuri și stiluri de muzică românească. Noua serie a Festivalului Muzicii Românești Au trebuit să treacă douăzeci
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
prezentate. Publicul ieșean a avut astfel șansa, în 2009, să re-asculte pe scena Filarmonicii excelenta Cappella Transylvanica a Academiei de Muzică clujene, cu dirijorul Cornel Groza, într-un program remarcabil interpretat, purtând amprenta școlii componistice ardelene - muzică religioasă și laică, tradițională și modernă. Tot în 2009, Corul academic al Filarmonicii din Iași și dirijorul Doru Morariu au susținut un concert de muzică ortodoxă în Catedrala Mitropolitană, lăcaș ideal pentru această muzică, în care, la finele veacului al 19-lea, Gavriil Musicescu
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
Casei Balș, locul unde, spune legenda, cu peste un secol și jumătate în urmă, un musafir ales - marele Franz Liszt - a cântat pentru gazdele sale - boierul Alecu Balș, familia și invitații săi. Cealaltă parte a concertelor au avut loc în tradiționala sală Ion Baciu a Filarmonicii, care, deși este marcată tot mai vizibil de trecerea timpului, poartă între zidurile ei amintiri memorabile și rezonanțe de neșters. Spicuiri din Festival, ediția 2011 Anul acesta, organizatorii au inclus în program (22 noiembrie) un
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
inițiativa și cu sprijinul substanțial al Centru Cultural Francez, ieșenii să aibă șansa de a asculta două ansambluri de mare prestigiu internațional, Hespérion XXI cu Jordi Savall (muzică otomană și occidentală din sec. XVII-XVIII) și Trio-ul 3 Ma (piese tradiționale din Maroc, Mali și Madagascar). Muzica prezentată atunci a deschis o nouă cale repertorială în tradiția concertistică filarmonică<footnote S-a creat astfel o mai potrivită ilustrare a înțelesului termenului filarmonic, ce se referă la „activitatea de răspândire a culturii
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
Andra, apoi ale sopranelor Mădălina Barbu și Silvia Micu împreună cu tenorul Adrian Dumitru, cu toții acompaniați la pian de Alexandru Petrovici, au constituit remarcabile evenimente, revelând adevărate capodopere necunoscute ale marilor compozitori de simfonii, oratorii și operă, Ceaikovski, Rahmaninov, Rimski-Korsakov. În cadrul tradiționalului Simpozion dedicat acestui mare capitol al istoriei liedului european au adus contribuții remarcabile compozitorii Carmen Petra-Basacopol, Cornel Țăranu, Adrian Pop și muzicologii Octavian Lazăr Cosma și Mihai Cosma. Iar la Concertul de Gală al Laureaților care a fost de un
Mariana Nicolesco și deceniul renașterii liedului românesc by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/84212_a_85537]