4,862 matches
-
și calitatea angajaților săi depind și de motivațiile investiționale ale corporației. Astfel, CTN-urile în căutare de resurse și cele în căutare de eficiență globală au deseori ca scop în sine forța de muncă ieftină și calificată. În schimb, corporațiile transnaționale în căutare de piață nu consideră mâna de lucru locală decât ca pe un argument secundar. În ceea ce privește condițiile de lucru, UNCTAD ( 1999) remarcă faptul că, într-adevăr, forța de muncă angajată direct în filialele CTN-urilor este mai bine plătită
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
remarcă faptul că, într-adevăr, forța de muncă angajată direct în filialele CTN-urilor este mai bine plătită și lucrează într-un mediu mai bun decât angajații firmelor locale. Sunt identificate trei motivații pentru nivelul superior de salarizare din corporațiile transnaționale: - filialele CTN-urilor înregistrează, în special în țările în curs de dezvoltare și în tranziție, unde decalajul tehnologic este mare, un nivel mult mai ridicat al productivității decât firmele locale, iar salariile mai mari corespund acestei productivități mai mari; - filialele
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
organizații sindicale și grupuri de presiune și mai sensibilă la propria imagine decât firmele naționale, fiind înclinată, paradoxal, să cedeze unor presiuni salariale. Această ultimă motivație nu cred că se verifică însă în practică. Cel puțin în România, marile corporații transnaționale au grile de salarizare bine definite și foarte rigide, și nici un angajat nu este indispensabil. Condițiile salariale, precum și alte aspecte ale impactului CTN asupra mediului social al statului-gazdă, au făcut obiectul a două studii foarte instructive. Un studiu realizat de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mult - 81,27%, locul de muncă ar deveni mai nesigur - 43,78%), în condițiile unei conduceri mai eficiente (64,61%). Un alt studiu, realizat de filiala din România a companiei KPMG (1998), ne pune în fața realității privind salarizarea în corporațiile transnaționale, o realitate de altfel bine intuită de participanții la studiul precedent. Studiul KPMG a vizat un număr de 350 de companii străine 9. Procentul de participare a fost de 17% (departe totuși de o rată care să confere studiului credibilitate
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mai restrânsă, pentru a atinge scala minimă de eficiență; • externalizarea unei părți a activității, preferându-se subcontractarea, fie prin divizarea structurilor anterioare, fie prin facilitarea apariției de noi operatori; • recapitalizarea pentru a finanța investițiile necesare modernizării și extinderii. Impactul corporațiilor transnaționale asupra mediului competițional al statului-gazdă nu este neapărat nociv, după cum susțin mulți economiști radicali. Pătrunderea unei CTN pe o piață națională cu un număr limitat de concurenți raportat la capacitatea pieței poate mări gradul de competiție pe piața respectivă. Aportul
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
realizeze joint-venture cu parteneri străini, pentru a avea acces la noua tehnologie (Evans, 1979). Pătrunderea firmelor Pepsi-Cola și Coca-Cola pe piața indiană nu a îndepărtat producătorii locali, întreaga industrie a băuturilor răcoritoare profitând de pe urma campaniilor publicitare ale celor două corporații transnaționale. La începutul anului 1997, mărcile locale Thums Up (în cele din urmă achiziționată de Coca-Cola) și Campa (produsă de Pure Drinks Ltd.) aveau cote de piață comparabile cu cele deținute de Coca-Cola și de Pepsi-Cola (Jordan, 1997). Și în România
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
studii (Blomstrom, Kokko, 2003; Cantwell, 1989; Kokko, 1992; Haddad, Harrison, 1994) leagă posibilitatea apariției efectelor de antrenare în economia locală datorate activității CTN-urilor de mărimea acestei activități; productivitatea firmelor locale crește direct proporțional cu expunerea lor la concurența corporațiilor transnaționale, aceasta din urmă măsurată prin cota de piață a CTN-urilor. Asemenea efecte pozitive tind să aibă loc atunci când firmele locale dispun deja de anumite capacități tehnologice anterior pătrunderii pe piață a corporațiilor transnaționale (Cantwell, 1989). În Mexic și Uruguay
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
cu expunerea lor la concurența corporațiilor transnaționale, aceasta din urmă măsurată prin cota de piață a CTN-urilor. Asemenea efecte pozitive tind să aibă loc atunci când firmele locale dispun deja de anumite capacități tehnologice anterior pătrunderii pe piață a corporațiilor transnaționale (Cantwell, 1989). În Mexic și Uruguay s-a constatat existența unei relații pozitive între prezența pe piață a corporațiilor transnaționale și productivitatea companiilor naționale, atunci când diferența din start între productivitatea CTN-urilor și cea a firmelor naționale nu era prea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
pozitive tind să aibă loc atunci când firmele locale dispun deja de anumite capacități tehnologice anterior pătrunderii pe piață a corporațiilor transnaționale (Cantwell, 1989). În Mexic și Uruguay s-a constatat existența unei relații pozitive între prezența pe piață a corporațiilor transnaționale și productivitatea companiilor naționale, atunci când diferența din start între productivitatea CTN-urilor și cea a firmelor naționale nu era prea mare (Kokko, Tansiniz, Zejan, 1994). Acest fapt sugerează că posibilitatea producerii efectelor de antrenare este mai mare în cazul investițiilor
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
naționale, atunci când diferența din start între productivitatea CTN-urilor și cea a firmelor naționale nu era prea mare (Kokko, Tansiniz, Zejan, 1994). Acest fapt sugerează că posibilitatea producerii efectelor de antrenare este mai mare în cazul investițiilor realizate de corporații transnaționale care nu dețin o poziție dominantă pe piața mondială sau care provin, ca stat de reședință, din țări în curs de dezvoltare. Șansele firmelor locale sunt mai mari fiindcă asemenea CTN-uri operează în sectoare de activitate în care munca
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mai puțin pregnant decât în cazul corporațiilor ale căror state de reședință sunt țări dezvoltate. Efectele de antrenare nu se rezumă la îmbunătățiri tehnologice și la creșterea productivității. Există tot mai multe statistici (Wells, 1993) care sugerează că filialele corporațiilor transnaționale orientate spre export acționează drept catalizatori ai dezvoltării capacității de export a firmelor locale, prin deschiderea accesului la piețe străine. Apelul la furnizori locali crește pe măsura înaintării în vârstă a filialei (Dunning, 1993), subliniind încă o dată importanța cunoașterii prin
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
a investi, ci și în creșterea gradului de încredere în cadrul sistemului de relații al filialei extern corporației. Dacă, totuși, CTN-urile apar în sectoare de activitate neexploatate de firmele locale sau există o diferență uriașă între forța competitivă a corporațiilor transnaționale și cea a firmelor locale, iar competiția din partea importatorilor sau a altor CTN-uri este nesemnificativă, filiala corporației transnaționale care pătrunde pe piață în astfel de condiții deține de la bun început o poziție dominantă. În acest caz, piața nu poate
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
CTN-urile apar în sectoare de activitate neexploatate de firmele locale sau există o diferență uriașă între forța competitivă a corporațiilor transnaționale și cea a firmelor locale, iar competiția din partea importatorilor sau a altor CTN-uri este nesemnificativă, filiala corporației transnaționale care pătrunde pe piață în astfel de condiții deține de la bun început o poziție dominantă. În acest caz, piața nu poate funcționa eficient și se înregistrează supraprofituri pentru filiala respectivă, în detrimentul bunăstării consumatorilor și al creșterii dinamice a respectivelor sectoare
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de doctorat (2000) am demonstrat că pe piața cimentului din România funcționează înțelegeri de preț între competitori. Consiliul Concurenței a mai avut nevoie de alți patru ani pentru a ajunge la aceeași concluzie și a penaliza, în 2005, cele trei transnaționale care operează în România pe această piață cu sume simbolice raportate la cifra lor de afaceri. 7.4. Impactul corporațiilor în România: o scurtă analizătc "7.4. Impactul corporațiilor în România\: o scurtă analiză" Economia României a ajuns, într-un
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
României a ajuns, într-un interval relativ scurt de timp, după 1998, să fie dominată de firmele cu capital străin. Tabelul 7.3 oferă o imagine lămuritoare în această privință, ponderea firmelor străine (firește, nu toate intră în categoria corporațiilor transnaționale) crescând de cinci ori în cinci ani (intervalul 1998-2003). După 2003, investițiile străine au crescut chiar și mai puternic, firmele străine consolidându-și poziția dominantă. Tabelul 7.3 - Ponderea firmelor cu capital majoritar străin în cifra de afaceri, pe sectoare
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
capital majoritar străin în cifra de afaceri, pe sectoare ale industriei prelucrătoare (taxonomia OCDE) * 94,1% pentru industria tutunului ** 94,8% pentru echipamente de birou În topul celor mai mari 10 firme din România, 8 sunt filiale ale unor corporații transnaționale (Business Magazin, 2006). Un simplu exercițiu de regresie sugerează (vezi ecuația din figura 7.1) faptul că există într-adevăr o corelație pozitivă între gradul de penetrare al capitalului străin în industria prelucrătoare românească și creșterile înregistrate la nivelul productivității
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
la respectarea legilor, pentru că nu toate normele societale sunt transpuse într-o lege, pentru că uneori afacerile se dezvoltă mai repede decât poate legislația să controleze și pentru că unele legislații naționale sunt prea slabe. Saee (2005) enumeră motivele pentru care corporațiile transnaționale ar trebui să aibă comportamente etice: - ca să protejeze publicul larg (de exemplu, să retragă produsele cu defecțiuni de fabricație); - ca să-și protejeze angajații (de la asigurarea condițiilor de lucru până la evitarea unor practici de condiționare a salariului de realizarea unor cote
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
poate însemna și un management mai onest al resurselor umane). Cullen și Parboteeah (2005) încearcă să realizeze un tablou de ansamblu al problemelor etice cu care se confruntă o corporație (vezi tabelul 8.1). Uneori, așteptările privind comportamentul etic al transnaționalelor pot părea naive. De George (1993) a enunțat un set de principii minimale privind comportamentul etic al transnaționalelor, și anume: • să nu facă rău în mod intenționat (la adresa ecosistemului și a siguranței consumatorilor); • să aducă, pe ansamblu, un plus de
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
tablou de ansamblu al problemelor etice cu care se confruntă o corporație (vezi tabelul 8.1). Uneori, așteptările privind comportamentul etic al transnaționalelor pot părea naive. De George (1993) a enunțat un set de principii minimale privind comportamentul etic al transnaționalelor, și anume: • să nu facă rău în mod intenționat (la adresa ecosistemului și a siguranței consumatorilor); • să aducă, pe ansamblu, un plus de bunăstare în economia în care operează; • să contribuie la dezvoltarea economiei-gazdă; • să respecte drepturile omului; • să respecte cultura
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
economiei-gazdă; • să respecte drepturile omului; • să respecte cultura locală și să se adapteze la ea, în măsura în care normele locale nu violează normele etice agreate pe plan internațional; • să plătească în mod corect taxele. Tabelul 8.1 - Aspecte etice ale activității corporațiilor transnaționale Sursa: Cullen și Parboteeah (2005) Printre cele mai răspândite comportamente neetice în rândul transnaționalelor se numără: - coruperea unor oficiali ai statelor-gazdă1 (corupția stă de multe ori la baza facilităților acordate investitorilor străini); - oferirea unor informații false privind situația financiară a
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
ea, în măsura în care normele locale nu violează normele etice agreate pe plan internațional; • să plătească în mod corect taxele. Tabelul 8.1 - Aspecte etice ale activității corporațiilor transnaționale Sursa: Cullen și Parboteeah (2005) Printre cele mai răspândite comportamente neetice în rândul transnaționalelor se numără: - coruperea unor oficiali ai statelor-gazdă1 (corupția stă de multe ori la baza facilităților acordate investitorilor străini); - oferirea unor informații false privind situația financiară a firmei și publicitatea frauduloasă (pe baza răspândirii acestor informații); - pirateria informatică; - spionaj industrial (obținerea
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
ale lumii au coduri etice de conduită. Desigur, acest trend este și rezultatul unor presiuni acumulate în timp de convergență etică. Convergență între practicile proprii și principiile minimale, descrise de organisme internaționale precum UNCTAD (în „Codul de conduită pentru corporațiile transnaționale”), OCDE (în „Principiile de dezvoltare ale corporațiilor transnaționale”) sau Organizația Internațională a Muncii (în „Declarația de principii privind companiile multinaționale și politica socială”). Convergență și între modul de înțelegere a responsabilității sociale corporatiste din țări diferite. Din păcate, aceste principii
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
acest trend este și rezultatul unor presiuni acumulate în timp de convergență etică. Convergență între practicile proprii și principiile minimale, descrise de organisme internaționale precum UNCTAD (în „Codul de conduită pentru corporațiile transnaționale”), OCDE (în „Principiile de dezvoltare ale corporațiilor transnaționale”) sau Organizația Internațională a Muncii (în „Declarația de principii privind companiile multinaționale și politica socială”). Convergență și între modul de înțelegere a responsabilității sociale corporatiste din țări diferite. Din păcate, aceste principii nu sunt obligatorii, în sensul că nu există
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
Economia României. Sistemul de companii. Diagnostic structural, Editura Economică, București. Martin, H.P., Schumann, H. (1999), Capcana globalizării, Editura Economică, București. Mataloni, R.J. Jr. (1995), „US Multinational Companies: Operations in 1993”, Survey of Current Business, iunie, pp. 31-51. Mazilu, A. (1999), Transnaționalele și competitivitatea, Editura Economică, București. Mereuță, C., Pop, Luana, Vlaicu, C., Pop, Lucian (1998), Culturi organizaționale în spațiul românesc. Valori și profiluri dominante, Editura Expert, București. Meyer, K. (1998), „International Production Networks and Enterprise Transformation in Central Europe”, Comparative Economic
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
of Regulation and Antitrust, ed. a IV-a, The MIT Press, Cambridge. Vogel, S. (1997), „International Games with National Rules: How Regulation Shapes Competition in Global Markets”, Journal of Public Policy, 17 (2), pp. 169-193. Voinea, L. (2001 a), Corporațiile transnaționale și economiile naționale, Editura IRLI, București. Voinea, L. (2001 b), „FDI in Romania: Still to Make an Impact on Accession to the EU”, EMERGO - Journal of Transforming Economies and Societies, 8 (3), vara, pp. 62-74. Voinea, L. (2003 a), „FDI
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]