5,827 matches
-
totodată drumul ca substrat material al acestei mișcări, devine strategia depășirii obstacolului care desparte de limită și o transformă în "dincolo", în obiect al încercării, al limitei de atins. Trebuie să reținem că în scenariul peratologic căruia încercăm să-i trasăm contururile "dincolo" nu înseamnă pășirea în regiunea situată în afara limitei, ci limita însăși introdusă în sistemul proiectiv al călătoriei. Limita este țărmul celălalt, regiunea situată "de partea cealaltă" în raport cu țărmul de pe care călătoria începe. Limita nu este nici o clipă resimțită
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cerului, a mării. Există doar margini ale lor. Limita există aici doar ca formă frustă a demarcării. În schimb, în următoarele trei zile, făcând soarele și luna, peștii și păsările, animalele terestre și pe om, Dumnezeu nu mai poate delimita trasând hotare vaste; limita nu mai conferă acum identitate unor regiuni, ci unor forme, unor corpuri. Nu mai este limita care împlinește hotărnicind, ci aceea care împlinește modelând. Iar hotărârea divină a devenit, la rândul ei, voință de sculptură. Cezura între
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
fiecăruia se leagă de cel de nord al satului următor, chiar dacă acest traseu nu merge în linie dreaptă, ci înregistrează anumite meandre impuse de configurația terenului. Considerăm că hotarele, atât la capete, cât și între sate și moșii, au fost trasate și stabilite din timpuri foarte îndepărtate, cu mult înainte de înființarea statului medieval românesc al Moldovei. Legăturile dintre ele se realizau prin regula impusă de fenomenul însorăririlor, la început poate între două, trei comunități, apoi mai multe, până s-a ajuns
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
apar scrise prima dată abia la începutul primei jumătăți a secolului al XIX-lea, unele în statistica din 1803, altele cu prilejul succesivelor organizări și reorganizări administrativ-fiscale produse în epoca modernă, menținându-se toate în limitele vechilor hotare, așa cum fuseseră trasate din vremuri imemoriale. Este acesta un aspect prin care se particularizează obștea Umbrăreștilor de alte sate vechi din împrejurimi precum Buceștii, Lieștii, Cudalbii, Corodul etc., sate care au fost și au rămas cu casele grupate pe o singură vatră, compactă
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de câte 5 ha fiecare, locuitorilor cudălbeni și bărceni. Pârâul Dimaciului, la vest, cu frecvente și ușoare schimbări de traseu ca urmare a mutării albiilor apelor din zonă, ale Siretului în primul rând, căci, în vechime, când se vor fi trasat inițial hotarele aici, albia Siretului era mult mai spre apus decât în prezent, în zona în care va rămâne un curs minor numit ulterior Sirețel. Iar între Sirețel și Siretul cel mare se afla alt curs de apă, un pârâu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
urmare că postelniceasa Elenco Manu, stăpâna părții boierești din acest timp, voia și cerea strămutarea hotarului în detrimentul răzeșilor, pe considerentul încălcării hotarului de nord al părții ei de către stăpânul vecin al moșiei Bârlădeni, actualul Podoleni. Vechia hotarnică, prin care se trasase „linia îngiumătățirii” moșiei Umbrărești între partea boierească și cea a țăranilor, linie pe care ei o cer respectată, fusese „făcută de către Costandin Zbere clucer la anii 7213 (1704) septemvrie 1 (întîi) cu care au rămas mulțumit - se scrie în anafora
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de pietri și de către răposatul aga Petrache Negrea, cari s-au întemeiat tot pe acea hotarnică a clucerului Zbere”. Față de părerile divergente, apărute în timpul procesului între membrii ce alcătuiau divanul de judecată, patru din ei susținând necesitatea de a se trasa o nouă linie despărțitoare, iar trei optând pentru păstrarea celei vechi, domnitorul Mihail Sturza intervine cu instrucțiuni pertinente pentru cazul în speță și lămurește mai bine situația și calea de urmat, așa după cum se întrevedea înainte și la data ieșirii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
hotarele au fost „pe unde din vechi au umblat”, dar nici vreunul în care să se arate stabilirea sau fixarea lor într-o anumită vreme. Nu ne rămâne decât să acceptăm, până la o probă contrarie, că hotarele i-au fost trasate din vechime și sunt contemporane cu cele ale satelor și moșiilor vecine, cu care au asemănări și se identifică sub aspectul limitelor și structurilor teritoriale, formând laolaltă ceea ce N. Iorga a numit „tovărășii de sate”. Apoi, acestea au devenit „confederații
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceva din arhaicele rețele comunicante, deși o anume reglementare și așezare îi linie dreaptă a caselor, implicit a drumurilor, s-a produs după împroprietărirea, din 1864, când unii locuitori și-au mutat casele pe proprietățile obținute. Drumurile dintre sate se trasau în mod obligatoriu pe hotarele despărțitoare și tot până foarte recent auzeam vorbindu-se de „drumul hotarului” între Torcești și Slobozia (vechii Boziești), între Bozieștii de Jos și cei de Sus, între aceștia și Tămășeni, dar care drumuri acum nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mersul pe stânjenii de moșie pe care s-a construit. Pentru o mai deplină edificare se poate face o comparație a acestui drum cu cel construit cam în același timp între Umbrărești și Cudalbi, pornit din capul moșiei înspre răsărit, trasat pe lungimea moșiei boierești și care merge strict în linie dreaptă, căzând perpendicular pe valea Herătăului. Că traseul și existența drumurilor din vechime nu coincid întrutotul cu cele de astăzi se poate constata urmărind anexa cu descrierea drumurilor existente până la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de câștigat, căci cel provocat (sfidat) nu este numaidecât înarmat pentru a câștiga această luptă și, trebuie s-o recunoaștem, rămânem deosebit de dezarmați în fața violenței în clasă și în școală. Nepregătirea actorilor educaționali este dovedită pe plan mondial. Or, căile trasate prin evaluarea practicilor eficiente sunt de acum suficiente pentru elaborarea unor politici voluntariste. Acestea sunt legate în primul rând de provocarea de a forma altfel dascălii și personalul din educație. Implementarea unor programe și politici publice eficiente este imposibilă fără
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
realiste împotriva "plasei" globale se realizează prin concentrarea asupra comunității academice și a definiției pe care și-o dă ea însăși. Odată ce granițele disciplinei au fost năruite prin declinul paradigmei realiste, toți realiștii - unii conștient, alții nu - au încercat să traseze noi granițe pentru disciplină și pentru cercetarea legitimă. Neorealismul lui Waltz a propus cea mai exclusivă și, cu toate acestea, cea mai puternică identitate a unei sfere sociale din universul social, care funcționează după reguli diferite și care astfel lasă
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Această Cartă reprezintă un document legal care, odată semnat și omologat de un stat membru, poate fi utilizat în evaluarea "sănătății" democrației locale din acel stat.43 Mai există și o Cartă Europeană a Autonomiei Regionale în stadiul de proiect, trasată după modelul Cartei guvernării locale, dar trebuie să fie sprijinită în unanimitate de către statele membre. Uniunea Europeană a încurajat această tendință prin adoptarea principiilor subsidiarității și parteneriatului în momentul în care a promovat Politica Regională Europeană la rangul de Acțiune Structurală
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
mai importante și mai semnificative instituții create de Revoluție, și unul dintre scopurile principale ale înființării lor, a fost să anihileze loialitatea poporului francez față de provinciile istorice, chiar dacă mai exista un fel de continuitate prin faptul că noile hotare erau trasate pe vechile hotare provinciale. Din acest motiv, noilor departamente li s-au atribuit nume ale munților sau râurilor din zonă, cum ar fi Bouches-du-Rhône ori Ardèche. Departamentul era o entitate ambiguă și urmărea atât să aducă guvernul mai aproape de oameni
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și urmărea atât să aducă guvernul mai aproape de oameni cât și să fie mijlocul prin care centrul guverna zona. Așadar, nu era niciun instrument de centralizare dar nici de descentralizare. Aspectul democratic era exprimat în ideea că hotarele fizice erau trasate în așa fel încât să permită oricărui cetățean să ajungă în orașul principal (chef-lieu), unde era localizată prefectura, doar într-o singură zi călătorind că-lare. În faza lui incipientă, avea și un consiliu ales (conseil général). Regele era reprezentat de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
toate aceste trei tipuri, însă fiecare tip predomină într-o anumită regiune geografică: familia nucleară în zona din jurul Parisului, familia autoritară în regiunile catolice precum Bretania și Alsacia, și familia patriarhală în sud. În La Nouvelle France, Todd încearcă să traseze legăturile dintre aceste structuri familiale și diferitele forme de producție economică, organizare socială, credințe religioase și comportament și apartență politică, incluzând și rezultatele electorale.7 Chiar dacă analiza lui Todd este într-un fel deterministă iar explicațiile lui referitoare la religie
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
program legislativ care cuprindea 12 teme majore. Scopul explicit al raportului era de a recomanda modalități prin care instituțiile franceze de guvernare locală puteau fi aduse pe aceeași linie cu dezvoltările demografice și socio-economice importante ale țării. Acest fapt a trasat o imagine a unei lipse serioase de armonie între un centru geografic redus din punct de vedere economic și cele cinci regiuni dinamice 34 dimprejurul lui care justificau aproximativ două treimi din creșterea economică de-a lungul anilor 1990. Trei
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
sindicatele. Legea are patru mari caracteristici: * Abordarea planificării teritoriale. Pentru a realiza acest lucru, a fost creat un nou corp administrativ, comisia de cooperare intercomunală (commission de la coopération intercommunal, CDCI), prezidată de către prefect și a cărui sarcină este de a trasa un model sau schemă de cooperare intercomunală (schéma départamental de la coopération intercommunal). Acest model (schéma) definește limitele semnificative ale cooperării. * Transferul obligatoriu de puteri. Decât să lase la libera alegere a municipalităților participante, legea hotărăște ce puteri trebuie transferate. Acestea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Acestea au constituit un stimul financiar important în încurajarea cooperării. * Cooperarea obligatorie. S-a luat în considerare faptul că a trebuit să se impună o anumită constrângere pentru a forța o municipalitate să adere la un sindicat. Legea s-a trasat pe o dispoziție existentă anterior care nu fusese niciodată implementată, cunoscută drept "regula două-treimi/jumătate". Acest lucru îi conferea prefectului puterea, odată ce se cădea de acord asupra unei granițe inter-municipale, să oblige o municipalitate să participe dacă două treimi dintre
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
révolution"*, de vreme ce reprezenta expresia unei schimbări fundamentale diferită de metoda proiectării teritoriale de la vârf spre bază de către statul francez.35 Diferența dintre cele două entități poate fi găsită în statulul lor legal care este diferit, în felul în care sunt trasate granițele acestora și în rolul acestora. Agglomération este o asociație intermunicipală, o EPCI, precum cele descrise mai sus, este o instituție de guvernare locală care exercită putere și funcții ce i-au fost învestite de către membrii municipalității care aparțin asociației
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
instituție guvernamentală locală în acest sens, ci o grupare de autorități locale care se adună în jurul noțiunii de "proiect" de dezvoltare economică și socială. Granițele fiecărui tip de grupare sunt de asemenea diferite iar legea spune că acestea ar trebui trasate în funcție de ceea ce se numește territoire vécu, adică trăsăturile socio-economice ale unui anumit teritoriu. În felul acesta, o unitate de tip pays este organizată în jurul unui territoire definit ca bassin d'emploi (trăsăturile economice) în timp ce agglomération din jurul teritoriului este definită ca
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și al exploziei economice care a însoțit-o a atras atenția asupra disparităților pe care le arăta Gravier. Pe de o parte, câteva zone din Franța (cu aproximație cele care se găsesc în partea de nord a unei granițe imaginare trasate între Brest și Marsilia) deveneau tot mai prospere. Pe de altă parte, acele regiuni aflate sub această graniță se părea că nu beneficiau de nou-inființata prosperitate. Acest lucru a provocat apariția "coalițiilor de dezvoltare regională" în regiuni precum Bretania sau
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a continuat până astăzi.26 Totuși, în ciuda acestor pericole de radicalizare, guvernul celei de-a Patra Republici a continuat cu programul de regionalizare. În 1955, comisarul adjunct (commissaire adjoint) al Planului Național, M. Vergeot, a înființat un comitet pentru a trasa granițele unei noi organizări regionale a teritoriului francez din perspectiva dezvoltării economice și a planificării.27 Nu a fost o sarcină ușoară întrucât existau diferite moduri în care aceasta putea fi realizată: un singur model uniform similar celui adoptat de
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
Française, 1981). 3 Braudel, Chapter 1, pp. 28-110. 4 Ibid. 5 Op. cit. 6 Aici se referă la o familie formată din doi părinți și copiii acestora. 7 Op. cit. 8 De exemplu, descrierea teologiei catolice făcută de acesta pare a fi trasată în special după catehismele populare și, după părerea autorului, nu oferă câștig de cauză bogăției și complexității vieții catolice franceze. 9 "de fapt, ea [Franța] a trebuit să treacă peste obstacole și diviziuni, și să ducă cu ea o multitudine
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
naturale”. Această întărire a relațiilor dihotomice dintre sfere va fi analizată în continuare, cu accent pe muncile domestice și pe accesul femeilor la poziții de conducere și reprezentare în sfera politică. Partea leului: efecte ale devalorizării muncii femeilor Anterior am trasat liniile generale ale problematicii dihotomiilor public/privat și natură/cultură raportate la problematica de gen. O scurtă incursiune în influențele culturale trecute a confirmat din nou relevanța pe care aceste teme o au în cadrul studiului de față. În continuare, voi
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]