3,521 matches
-
mele. SÎntem amîndoi prea obosiți ca să ne mișcăm. Îl duc la mine În dormitor și-l Întind În pat, lîngă mine. Mi-e groază că va vomita din nou În somn, așa că deschid televizorul la un volum scăzut și stau trează pînă În zori, cînd mă biruie somnul. Adorm, sprijinită de perne, dar mai apuc să mă gîndesc că e foarte dificil, chiar al dracului de dificil, să fac toate astea de una singură. Fran mă Îmbrățișează foarte strîns. Nu spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
nu mergea ceva în patul lor conjugal și, la început, am crezut că acel lucru depindea de Romilde. Știam că longobarzii sunt niște soți grăbiți, dispuși să-și găsească amante și concubine, având mereu nevoie de prospături pentru a ține trează o carne înclinată mai curând spre lene. Iar femeile lor nu-i ajutau, mărginindu-se doar să li se ofere fără tragere de inimă. Ulterior mi-am dat seama cât de mult îi plăceau ei politețurile bărbaților: ochii i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ostatic, și, după câte mi-am dat seama, toți erau longobarzi, tineri și de rang înalt. Era lesne să ghicim ce soartă avuseseră ceilalți. Chinul prin care trecea cugetul lui Rotari nu era mai prejos de mânia sa; a stat treaz în întunericul nopții, nădăjduind să prindă fie și cel mai mic semn privind prezența Gailei. Am încercat zadarnic să-l liniștesc: era convins că bandiții aceia nu erau atât de proști, încât să piardă ocazia unui șantaj pe cinste. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
să răspundă: „În ochii Domnului este oare mai puțin nelegiuit cel care adoră o creatură a sa ori cel care se închină monedelor plăsmuite de către om?“. Nu se abătea, firește, de la convingerile sale, și bonomia lui era rodul minții sale treze. Plecând de departe, de foarte departe, evangheliza fără să creeze discordii. Secretul lui consta în a considera arianismul o primă treaptă a scării care duce spre adevăr, chiar dacă nesigur pe picioare și deșucheat, și cu toate astea totuși un semn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
ori. Atinse de mai multe ori zona aceea rasă, până când sexul i se Întări, dar ea nu se trezi. Somnul ei liniștit și profund Îl excita și În același timp Îl enerva. Îi părea nedrept și crud să stea singur treaz, pe când Maja visa cine știe ce. Dar nu visa nimic senzual, căci era uscată. Când se urcă deasupra ei, pătrunzând-o și făcându-și loc Între coapsele ei, Își propuse să acționeze Încet - pentru a-i da timp să-l ajungă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
nu visa nimic senzual, căci era uscată. Când se urcă deasupra ei, pătrunzând-o și făcându-și loc Între coapsele ei, Își propuse să acționeze Încet - pentru a-i da timp să-l ajungă din urmă -, dar ea, chiar dacă era trează, nu-l urmă și nici nu se ondulă pentru a-l primi mai bine, ci se mulțumi să-și deschidă ochii, Întrebându-l surprinsă, fără să-i scape Însă o notă de malițiozitate: — Da’ ce te-a apucat, Elio? Cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
sfârșit de noapte, adunați câțiva oameni așteptând cursele. Alții dezmorțeau motoare, Își scoteau rablele din parcare, porneau camionete și furgonete. Emma În pat, cu pijamaua În dungi, Întinsă lângă mama ei. La ce se gândește? Se gândește la mine? E trează? S-a ridicat acum, nu-și mai află somnul, simte golul pe dinăuntru, o rod remușcările, și Înțelege că greșește totul, știe că nu trebuie să distrugă familia noastră - a mai fost vreodată cineva atât de fericit ca noi? Are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
poate era cel care câștigase la Sanremo. Spune-mi dacă faci ceva,/ dacă m-auzi,/ dacă vei avea grijă de tot ce ți-am dat. Visul nu se Întoarse. Din păcate, nu mai era nimic de făcut. De-acum era treaz. Trase așternutul și se ridică În șezut. Își puse papucii de pâslă. Imaginea patului Îl Întristă o clipă, căci era un pat impecabil, cu așternuturile aranjate, cu pernele umflate. Parcă nu dormise nimeni În el. Se forță totuși să gândească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
-un Tatăl nostru. Achile a coborât în dreptul unei cârciumi cu trei-patru mese de lemn scoase în față și doi bețivi care lălăiau cu frunțile lipite. A plătit muscalul și i-a dat drumul. Cum nu se vedea nici picior de ființă trează, Zogru a intrat într-unul dintre bețivi și-a luat-o încet în urma lui Achile. Acesta mergea cu grijă, ca un om îngândurat, a trecut pe lângă un felinar și pe urmă a dispărut brusc. Impacientat, Zogru a mărit pasul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
învățat multe. Nu întotdeauna ți se îndeplinesc dorințele. Mai greșești, te îndrepți, înveți. Nu cred că există, practic, un vis mai atrăgător decât copilăria! Așa-i, copile? Cu o mare desfătare-n suflet spun că ai dreptate... și, pe jumătate treaz, adăugă: Mai bine mă bucuram de singura-mi copilărie. Acum tânjesc după copilărie! „Copilul”era de fapt și de drept un om matur care a visat că e copil și și-a adus aminte că, pe vremea când era un
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
a dus în camera de zi unde se servea micul dejun și a văzut-o pe doamna Mary care citea ziarul și bea o cafea. Când l-a văzut pe Sherlock care căsca o gura imensă și era pe jumătate treaz, i-a zis: Se vede că nu ești obișnuit să te scoli atât de devreme. Uite, aici e micul tău dejun. Mulțumesc! Mary, adică pot să-ți spun Mary? Da, de ce nu? Întrebam doar. Îmi poți da și mie o
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
să moară împăcat. A trăit în chinuri din momentul în care i-am spus că ai murit și nu și-a revenit niciodată, nici după ce a aflat că trăiești. - Vino, a zis Iuda. Hai să vedem dacă tatăl nostru e treaz. Sau vrei să mănânci și să bei mai întâi? - Nu. Mai bine s-o facem acum. Și-a luat fiii de mână și l-a urmat pe Iuda în cortul unde Iacob trăgea să moară. Eu am rămas cu restul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Regele alb Mamei mele Lalele Seara, miam vârât ceasul deșteptător sub pernă, ca să-l aud numai eu, iar mama să nu se trezească, dar ceasul nici nu apucase bine să sune și eu eram deja treaz, atât de bine mă pregătisem pentru surpriză. Mi-am luat de pe birou lanterna chinezească, nichelată, am scos deșteptătorul de sub pernă, l-am luminat cu lanterna, arăta cinci fără un sfert, i-am apăsat butonul să nu sune, apoi am luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
dat sticla înapoi, să mergem, mi-a zis, înainte să ne vadă nea Gică. Bine, am zis, să mergem, și mi-am amintit că noaptea trecută o bubuitură puternică mă trezise și pe mine, după care am zăcut multă vreme treaz, nemaiputând să adorm, am zis, deci, că e-n regulă, să mergem, dar atunci, exact când m-am gândit la visul meu, am auzit o bubuitură, numai că asta nu era la fel de puternică, mi-am și dat seama ce era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
a doua zi dimineață devreme și ajung în bucătărie în capot înainte de ora șapte. Grădina e acoperită de ceață și nu se aude nici un zgomot, doar niște coțofene care se ciondănesc pe peluză. Mă simt de parcă aș fi unica persoană trează din lume. Cu grijă să nu fac nici cel mai mic zgomot, scot vasele din mașina de spălat și le pun la locul lor în bufet. Așez scaunele sub masă. Fac o ceașcă de cafea. După care mă uit în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
tremurând din cap până În picioare. Câțiva oameni mă frecau cu ierburi, iar pielea mă ardea și mă ustura de-mi ieșeau ochii din cap. Puțin mai Încolo, trântit Într-o rână, bietul Enkim vărsa burți de apă și horcăia. - E treaz! - se auzi un glas de femeie. Nu-l slăbiți, că iar Îl ia Umbra! Tată, nu! - mi-am spus atunci și am tras o gură de aer. Am scos același șuierat pe care-l scoate burta unui mamut când o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Întins În culcuș și m-am gândit la Siloa. Apoi am adormit. Visul e față de trezie ceea ce e vorba din minte față de cuvintele rostite pe gură. Mai mult Îmi plăcea În vis, dar uite că plecasem În călătorie ca să rămân treaz. Așa că, tare rău mi-a părut În noaptea aceea că, măcar, n-am visat-o pe Siloa, dacă tot era să fac lucrurile pe dos față de cum doream. - O să-mi Învăț oamenii să vorbească, mi-a spus Minos dimineața, de cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
și că trebuia să te oprești, pentru că sorocul femeii tale se apropia. Atunci, Gau a zis că ăla era momentul potrivit ca să pună mâna pe tine, din cauză că o să faci chef și că el unul n-auzise niciodată de om rămas treaz În noaptea În care Îi apăruse copilul În lume. Atunci, Scept a zis că Logon trebuia să pună la cale ceva pentru noaptea În care avea să nască Nunatuk, și a trimis alte iscoade ca să-l Întâlnească pe ticălosul ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
Totuși, vorbeam cu glas scăzut pentru că Nikki, partenerul de viață al lui Abe, dormea Încă. Nikki avea obiceiul, Încă din Statele Unite, să se uite până la patru dimineața la filme kung fu din Singapore, orașul lui natal. Și la Paris stătea treaz aproape Întreaga noapte. Chelnerul Închisese ușile glisante, astfel Încât somnul de mătase al lui Nikki să nu fie tulburat. Din când În când, mă uitam pe geam la brațele lui rotunde și la pletele negre care i se revărsau pe umerii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
din când În când durerea, dar mă gândeam la acest lucru ca la o parte din fundalul lui psihofizic. Dezordonat În deprinderi și În orare, foarte rar se bucura de o noapte Întreagă de somn. Pregătirea cursurilor Îl ținea adeseori treaz. Pentru a‑și călăuzi studenții din Oklahoma, Texas, Oregon pe calea dialogurilor lui Platon era nevoie de o excepțională iscusință, ca și de cunoștințe istorice. Abe nu se scula târziu. Dar Nikki, partenerul lui de viață, se uita toată noaptea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ghișeu oficial, sub niște lămpi sfârâitoare, ca să plătim o taxă pentru ștampilarea pașapoartelor. Pe urmă ne‑am urcat Într‑un taxi care ne‑a dus În secțiunea franceză a insulei. Gazda noastră ne‑a tratat cam repezit pentru că o ținusem trează atât de târziu. La scurtă vreme după ce ne‑am culcat, a năvălit un furibund care a izbit cu pumnii și cu piciorul În ușa casei, urlând că o s‑o omoare pe femeie. I‑am spus lui Rosamund: - Dacă lanțul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
pe aer cu litere străvezii, ronde, un singur cuvânt: Nobunu Limpede, în văzduhul limpede: Nobunu În limba sticleților și a țâncilor acest cuvânt înseamnă ferește, păzea, fii cu ochii în patru! Te afli într-o lume plină de primejdii, rămâi treaz. Ești înnădit într-un farmec puternic. Ai grijă! Ai grijă! Maică-ta e o mare farmazoană, iar chipul ăsta urât cu găuri și țepi care se rânjește la tine vrea să-ți înșface napolitana. Păzea! Un vis plin de viclenii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
de întuneric se desprind una câte una din fundal. Din nimic se înfiripă un cartier întreg, bloc cu bloc, apartament cu apartament. Sub tavanele date cu lavabil, mii de perechi de ochi se deschid și inima bate apăsat în conștiința trează, repede-repede. Și de ce atât de repede? Șoseaua e străjuită acum de pereți verticali de beton iar fiorul de lumină străbătând creierul clasei muncitoare s-a încetinit. Restul lumii nu începe munca așa devreme. Sau lucrează în tura a doua. Undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
bucată de timp. Și-ar fi plimbat degetele asupra claviaturii, distrat, și în prima clipă n-ar fi apăsat pe nimic. Numai că, așa cum îl învățaseră pe Pământ, într-o clipă se pot întâmpla multe. Computerul are dreptate. Ori ești treaz și perfect funcțional, ori intri la frigider și-ți conservi forțele. E o logică ciudată, dar care reflectă fidel politica Centrului. Se urni cu greu din fotoliu și intră în cocon, setă parametrii optimi, apoi declanșă anestezicul și agentul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
înjură printre dinți - și ce înjurături îngrozitoare -, în vreme ce tu te prefaci că dormi, deși razele soarelui îți bat neplăcut în pleoape și se transformă într-un văl sângeriu tras peste ochi. În asemenea clipe știu că ele știu că sunt treaz. Zgomotul încuietorii e prea mare. Poate că tăcerea de câteva clipe ce se lasă apoi, reprezentând ezitarea între a descuia ușa singure sau a mă chema pe mine, le convinge că e mai bine să continue singure. Eu oricum nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]