4,948 matches
-
ca mediator al proceselor de comunicare se demonstrează, cel mai adesea, prin șansa pe care o oferă tuturor membrilor echipei de a-și exprima punctele de vedere proprii. Câtă vreme participanții la conceperea și implementarea proiectului nu-și satisfac această trebuință, gradul de participare la interacțiunile din cadrul echipei și gradul de implicare minim necesar pentru o colaborare autentică sunt afectate. Creativitatea, comunicarea, inovația, medierea și leadership-ul sunt competențe-cheie în câmpul socio-educativ, cu rol în dezvoltarea gândirii și stimularea progresului personal, profesional
Necesitatea dezvoltării resursei umane în educaţie by Cozma Paraschiva () [Corola-publishinghouse/Science/1845_a_92275]
-
remarcă existența a mai multor orientări cu privire la disciplina școlară: A. Teoria disciplinei permisive (liberale) își are rădăcinile în concepția pedagogului J. J. Rousseau, conform căreia constrângerea exterioară prin dispoziții, ordine, interdicții, pedepse înăbușă manifestările spontane ale copilului potrivit cerințelor și trebuințelor lui naturale și implicit construirea armonioasă a personalității. Promotorii acestei orientări susțin ideea că disciplina se instalează în urma asigurării libertății de mișcare și gândire a copilului. B. Teoria disciplinei autoritare pornește de la premisa potrivit căreia natura umană este prin excelență
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
face buboaie. Cînd ai bube la încheietura gurii, să dai cu lingura și cu coada pisi cii pe acolo, că-ți trece. Să nu lăsați copiii după Crăciun să mai zică colindul, căci fac buboaie. Se crede că este de trebuință a împrăștia urma ce a lăsat vreo ulcică în spuza* sobii, căci la din contra, s-ar putea căpăta buboaie pe șezut. Apa în care s-a scăldat copilul nou-născut nu se aruncă spre sfîntul soare, ci spre miezul nopții
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Spre a vindeca vreo vită de deochi, să se lase blidele de la Ajunul Crăciunului nespălate pînă a doua zi, cînd trebuie a le spăla ș-apoi a strînge acea apă; după ce s-a așezat, se strînge și, la caz de trebuință, se spală cu ea vita. Copilul mic cînd se apucă și se deoache, unge-i tălpile cu unt de vacă, că-i trece. Se crede că, fiind deocheat cineva și spălîndu-se cu udul său, se va însănătoși. Se crede că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
A dormi cu palmele lipite și puse între picioare e semn de sărăcie, cobe, piază rea. Nu-i bine ca mama să sărute pe copil pe palmă, că se face tîlhar. Par Cel care bate în pămînt vreun par fără trebuință și nu-l scoate pe lumea cealaltă îl va scoate cu ochii. Parte Cînd ai noroi în cot și în genunche, ai parte de bivoli. Pasăre în ziua de Dragobete se însoțesc paserile. Paserile de casă cînd se culcă devreme
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
depărtat de Documente privind istoria României, veacul al-XVI- lea, pag. 358, București 1970 alte tîrguri dă nu- și au lăcuitorii părții locului lesnirea de a ajunge de ași face ahașvelișurile lor și a-și tîrgui cele ce le sunt de trebuință și avînd lăcuitorii aceștia trebuință de tîrg acolo, cerură ca să lise dea voie a se face adunare dă tîrg dă trei ori Într-un an, pentru ca și lăcuitorii să-și aibă lesnirea cu mersul și venitul și a putea ajunge
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
României, veacul al-XVI- lea, pag. 358, București 1970 alte tîrguri dă nu- și au lăcuitorii părții locului lesnirea de a ajunge de ași face ahașvelișurile lor și a-și tîrgui cele ce le sunt de trebuință și avînd lăcuitorii aceștia trebuință de tîrg acolo, cerură ca să lise dea voie a se face adunare dă tîrg dă trei ori Într-un an, pentru ca și lăcuitorii să-și aibă lesnirea cu mersul și venitul și a putea ajunge pentru cele trebuincioase lor la
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
și venitul și a putea ajunge pentru cele trebuincioase lor la tîrg, iar mai vîrtos ca din acea adunare a norodului ce se va face la tîrg să să poată și biserica ajuta cu oareșceva la cele de are de trebuință. Drept aceea am dat domnia mea această carte la mînă mai susnumiților, cu slobozenie a se face tîrg acolo la satul Lupoaia unde este această Sfîntă biserică, la zile rînduite, dă trei ori Într-un an, adică la zâua dă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
la zile rînduite, dă trei ori Într-un an, adică la zâua dă praznic a Sf.Nicolae i a Sf.Gheorghe, i Sf. Dimitrie, ca să poată lăcuitorii a avea lesnirea lor cu mersul și venitul la tîrg pentru alișvelișul și trebuințele cf vor avea și ceea ce să cuvine a să lua de la neguțătorii ce vor Întinde prăvălii cu mărfuri În tîrg pentru chiria locului, precum să obișnuiește și la alte tîrguri ce să fac pe moșii stăine, și strîngîndu- se dă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
neguțătorii ce vor Întinde prăvălii cu mărfuri În tîrg pentru chiria locului, precum să obișnuiește și la alte tîrguri ce să fac pe moșii stăine, și strîngîndu- se dă mai sus cu naht să fie pentru cheltuiala ce ar avea trebuință Biserica a nu fii lipsită. Pentru care și Dvs ispravnicilor dă județ, fiind dă această Înștiințați, să dați În știre tuturor neguțătorilor pămînteni și lăcuitorilor dintr- acel județ ca să știe și să vie spre a face adunare dă tîrg zîlele
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
25. ” După cum se vede actul de Înființare a bîlciului din Lupoaia a avut un scop precis. Mai Întîi din veniturile lui să se termine Biserica și În al doilea rînd el este vad pentru satisfacerea nevoilor locuitorilor În cele de trebuință și caracteristici tîrgurilor, vînzări și cumpărări. PÎnă la sfințire (1816) s-a servit așa cum era, cum ne dovedesc Însemnările făcute pe cărțile de cult, unele danii de cărți de cult, făcute bisericii. Între 1749-1816 au servit În biserică: Gheorghe Ereu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
semnează logofătul Timofte din Lupoaia mențiunea ,, ca să se știe” ceea ce constituie o dovadă că În biserică, deși nu era sfințită se țineau slujbe religioase. În 1786 İacob Săvoiu, cumpără un triod de la popa Lăpădat și-l dă bisericii Lupoaia pentru trebuință. Mărășescu Elisabeta, Mărășescu Virgil, Monografia satului Lupoaia-Cătunele gorj, Anale Biserica Lupoaia. Dacă de la 1750 pînă la 1776, data Înființării bîlciului, nu s-a făcut mare lucru, după aceea tîrgul a avut un succes neașteptat În realizări de venituri. O statistică
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
Junimii delimitează bine obiectul, elimină chestiunile discutabile și-și ridiculizează adversarul prin citate de mare efect (Eugen Simion). Într-o epocă de tranziție ("a formelor fără fond") critica era necesasră. Atunci când valorile adevărate triumfă (Eminescu, Creangă, Caragiale, Slavici) dispare și trebuința unei critici generale (Titu Maiorescu). De la critica culturală se va trece la critica analitică. Însemnările zilnice este un jurnal conceput în vremea studiilor la "Theresianum", un jurnal intim care ne oferă informații despre perioada de formare a viitorului critic literar
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
avea libido nu înseamnă doar a avea poftă de sex. Înseamnă a avea poftă de viață, dezvoltare, afirmare, confirmare etc. Deși Maslow ar fi pus sexualitatea undeva la baza piramidei sale, e clar că nu putem face dragoste dacă alte trebuințe nu sunt împlinite, astfel încât organismul să se afle într-o stare optimă. Cel mai sensibil la aceste condiții este... bărbatul. El nici măcar nu poate fi violat de o femeie. Astfel, sexualitatea unui om este condiționată de calitatea vieții lui. De
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
mitropolitului și veliților boieri „să vă adunați de astăzi înainte cu toții la domneasca noas tră Curte“ spre a judeca „pricinile obștești“ ce „s-au înmulțit încât nu să poate trece cu vederea nici cea mai mică prelungire că este mare trebuință a să da în grabă săvârșirea la toate după dreptate ca să nu pătimească norodu“. Alți „specialiști“ ai Mitropoliei sunt logofeții, slujbașii însărcinați cu ținerea condicilor. La 1 noiembrie 1777, mitropolitul Grigore încearcă să pună ordine în rândul acestora oferindu-ne
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
următoare și trebuincioase în pricina aceasta“. Și cu toate acestea sentința lui Vodă este mai blândă, obligând pe cucoană să plătească numai jumătate din sumă, pentru că hainele ce le-a făcut tatăl pentru fiica lui îi vor fi oricum de trebuință mai târziu, așa că să le păstreze și să numai ceară contravaloarea lor. Mareșmazilul vs Iorga Dolete În vara anului 1794, mitropolitul are în față un alt caz de desfacere a logodnei; de data aceasta jalba este înaintată de către logodnicul părăsit
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe Zoița păhărniceasa cu pregătirea hainelor necesare miresei sale. logodna s-a făcut deja, pregătirile de nuntă sunt foarte avansate, întrucât mirii vor să se cunune după sărbătoarea Bobotezei. Presat de timp și „fiindcă sorocu nunții să apropie și face trebuință de a face hainele miresii“, ginerele însărcinează un fecior să ia 5 000 de taleri de la cumnatul său, din banii de zestre, și să-i dea păhărnicesei pentru a se ocupa de toate cele necesare. Dar nu oricum, ci respectând
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dreptatea și înpotrivnicul său, a avea și certare și milostivire, ci, într-o țară, întru care putea găsi toate acestea, să îndrăznească să facă singur și judecată și răsplătire și încă răsplătire cu ucidere, este vrednic de marepedeapsă care face trebuință a i se face“. O serie de „instituții“ sunt enumerate, „instituții“ personalizate, de altfel și coagulate în jurul unor poziții de putere: domn, mitropolit, mari boieri, clerici etc. Cu alte cuvinte, o astfel de practică este descu rajată, iar judecătorii propun
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
manifestă în contextul carențelor familiale ale disensiunilor și disocierilor parentale. În aceste cazuri carența afectivă a familiei minorului este cauza delincvenței acestuia în proporție de 7 8 40% și direcționarea greșită a acestei afecțiuni în proporție de 60% (se ignoră trebuințele afective ale minorului și nevoia de securitate. În literatura de specialitate sunt evidențiate o serie de aspecte favorizante ale comportamentelor și faptelor antisociale: Conduitele antisociale, atitudinile și mentalitățile „prodelictuale” ale părinților sau fraților corelează cu evoluția infracțională a minorilor, iar
Paradigma educaţiei fizice şi Sportului by Mihailescu Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1777_a_3169]
-
integrării sociale a corpului didactic. De la condiția ancilară, funcționărească, de simplă unealtă a politicului, la care fusese redus, dascălul e chemat acum la misiunea lui adevărată, aceea de luminător al comunității în care trăiește. Cine să cunoască mai bine adevăratele trebuințe sociale decât învățătorul, profesorul, pedagogul? Acest început de nou an școlar, întâiul după abolirea intempestivă a dictaturii, ar trebui să afle corpul didactic într-o dispoziție favorabilă marilor reforme de care societatea noastră are nevoie. Nimic mai util, poate decât
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
inepuizabil și pentru creația literară. Căci "istoria noastră, nota redactorul, are destule fapte eroice, frumoasele noastre țări sunt destul de mari, obiceiurile noastre sunt destul de pitorești și de poetice pentru ca să găsim și noi sujeturi de scris, fără să avem pentru aceasta trebuință să ne împrumutăm de la alte nații." A doua sursă capitală trebuia să devină folclorul, domeniu a cărui însemnătate pentru renașterea culturii noastre Kogălniceanu o revelase și mai înainte, urmând o directivă spirituală care era a timpului său. Istorie și creație
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
legile vechi și-au pierdut o parte din puterea lor, când legile noi încă nu sunt făcute, când multe dintre dorințele naționale nu s-au realizat cu deplinătate, când reformele cele mai esențiale, pentru a ajunge în stare practică, au trebuință de a trece prin întârzierile unui mecanism complicat, când guvernul stă în față cu atâtea așteptări în trebuințe, și când el are atât de puține mijloace spre a le putea îndestula, numai ușoară, numai demnă de râvnit nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
multe dintre dorințele naționale nu s-au realizat cu deplinătate, când reformele cele mai esențiale, pentru a ajunge în stare practică, au trebuință de a trece prin întârzierile unui mecanism complicat, când guvernul stă în față cu atâtea așteptări în trebuințe, și când el are atât de puține mijloace spre a le putea îndestula, numai ușoară, numai demnă de râvnit nu poate fi sarcina ministerială." Reformele cele mai urgente? Să-l ascultăm iarăși pe Kogălniceanu: legea electorală; îmbunătățirea soartei țăranului; răspândirea
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
artistică, a stăruit în aplicarea unor principii formative, susceptibile a contribui la crearea unei societăți civile. Rector, deputat, ministru în mai multe rânduri, Maiorescu a rămas fidel crezului său în orice ipostază. Un realism benefic îi inspira gesturile. Din atâtea trebuințe ale lumii românești, el a știut să se pună în slujba celor care se potriveau mai deplin ideilor asumate din capul locului. O ideologie culturală se recunoaște în tot ceea ce a întreprins Maiorescu și ea denotă, dincolo de paradoxe, deja semnalate
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
răspicat puse, dădeau acestei mișcări un aer grav, de competență și temeinicie. Ideea de autentic precumpănea, motiv pentru care Eminescu a definit această atitudine prin sintagma "naționalitatea în marginile adevărului". Ceea ce fusese exagerare, concesie patriotică, pedagogie captativă, trebuie să cedeze trebuinței de adevăr, fie că era vorba de limbă, de istorie, de artă, de viața social-politică. În domeniul culturii, trecerea de la valorile de tip tradițional la cultura modernă, nevoia de a asigura concordanța formei cu fondul și integrarea culturii noastre în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]