40,073 matches
-
verdictele lor trebuie să știe că așa sînt văzuți de o nouă generație de cititori profesioniști. Dacă își închipuie că noi tragem sforile, plătim polițe ori chiar le scriem tinerilor critici textele, se mint singuri. Oglinda e alta decît în trecut. Să se privească atent în ea. E o recomandare, aceasta, deloc malițioasă. Tineri sînt și cei care comentează în mod curent teatrul, filmul și artele. Media de vîrstă a colaboratorilor permanenți nu depășește 30 de ani, chiar dacă ne punem în
La sfîrșit de an by Mihai Minculescu () [Corola-journal/Journalistic/15636_a_16961]
-
este și el, într-un fel, fiul bardului de la Bârca. Alături de ei, în organizarea Primăriei sectorului 2, și-au declamat totuși iubirea de Mihai Viteazul, Victor Crăciun, Hajdu Gyozo, Ion Brad, Radu Cârneci și Vasile Băran. Cîteva ore bune, stațiile trecutului au pus stăpînire pe sala cu pricina din buricul Capitalei. Singurul care a avut umor - fără voie! - a fost Băran, care a spus ce diferență ar fi între Mihai Viteazul și el: domnitorul călărea șapte cai deodată (!) iar el a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15685_a_17010]
-
studenții de odinioară. Locul se numește Ashdown. Are o mohoreală victoriană și respiră un aer prin care plutesc umbrele castelului Elsinore, slujbașii din Chancery-ul lui Dickens și semnele de rău augur de pe lîngă Wuthering Heights. între zidurile sale trăiesc, în trecut și în prezent deopotrivă, Gregory Dudden, medicinistul riguros și vag dement care consideră somnul o boală ce ronțăie o treime din viața fiecăruia; narcoleptica Sarah Tudor, o ființă fragilă, dilematică, incapabilă să distingă între vis și realitate; Robert Madison, prietenul
Jonathan Coe - Casa somnului by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/15650_a_16975]
-
născut la Cluj. Cum trăiesc în România, următoarea întrebare e previzibilă: După ce ai vizitat România (dedici un poem Irinei Horea), după ce ai întâlnit acea rudă româncă de care vorbești undeva, ce valoare afectivă are această țară pentru tine, spațiu al trecutului și prezentului în poezia ta? Am vizitat prima oară România în 1993. A fost o experiență întunecată și confuză. M-au șocat condițiile de viață, spaimele și demoralizarea oamenilor, haosul fizic. Erau acolo spaime cunoscute că așa va ajunge să
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
mine e puternică. Scrii despre 'accidentul de a fi ceea ce ești.' Ai trecut cortina de fier în Anglia. Ceea ce nu e tot una cu a spune că ești englez. Cum te-ai adaptat la țara de adopție? Te bântuie un trecut care 'rămâne veșnic un altundeva.' Poezia ta se zbate să se întoarcă la Budapesta, la o familie pierdută. Unde te simți acasă, de fapt? Iată un răspuns pe care nu-l am. încerc să răspund, mai mult pentru mine. Următorul
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
în mod evident, organizatorii (Institutul Italian de Cultură și Asociația culturală Itaro Arte) au vrut să ne ofere nu doar un festival ci, mai ales, un alt fel de festival. Șase filme reunite sub genericul "Mari autori ai cinematografiei italiene: trecut și prezent", două expoziții - "Omagiu lui Vittorio De Sica" și "Cineromit, un vis cinematografic româno-italian: 1941-1946"), doi invitați de marcă - Alberto Farassino, critic și istoric de film, și Luigi Lo Cascio, o stea în plină ascensiune a filmului italian actual
Altfel de festival by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/15717_a_17042]
-
pe bășicările narcisice ale cutărei țări îndepărtate, cvasi-tăcerea de aici s-a situat în sfera firescului. Nu și în România, însă. Aud că un distins intelectual a ajuns să someze un partid să ia atitudine împotriva blasfemiei, altul, cu impecabil trecut democratic, vede comploturi și umbra nemiloasă a "liftelor păgîne" care-au pus gînd rău țarișoarei, altul, un stîngist cu vederi de dreapta, nu se sfiește să amenințe birjărește. Această ridicare a poalelor peste cap nu e atît indecentă, cît întristătoare
Trista viață a naționalistului de nicăieri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15722_a_17047]
-
a deveni un stat colectivist, care nu va susține idei și dorințe în contradicție cu dorințele Kremlinului". Un capitol important și foarte serios în analiză e cel consacrat economiei românești. După o descriere analitică, probă, a fizionomiei economiei românești din trecut, relevîndu-se relativele ei bogății și starea ei latent înapoiată, se arată că, în prezent, URSS a introdus, aici, sistemul planificării, adăugîndu-se precizarea că "URSS a secătuit România, luînd o pradă de război estimată la un miliard și trei sferturi, transportarea
Un raport american despre România din 1949 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15694_a_17019]
-
numește Gatens, și valorizate), o analiză sclipitoare a "sistemului pedagogic" din Emile, urmărirea relației dintre scrierile lui John Stuart Mill și cele ale feministei Harriet Taylor (Mill) sînt numai cîteva dintre "atracțiile" părții din cartea Moirei Gatens care privește spre trecut. Analiza curentelor de gîndire mai recente și a unor teorii feministe de ultimă oră, excelent realizată, se încheie cu avansarea unor soluții posibile pentru "împăcarea" celor două genuri pe care numeroase feministe radicale le consideră în iremediabil conflict... Claritatea analizei
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
un poem în vreme ce prietenii lui adorm după ce și-au luat pastilele de rigoare. Dimineața cel dintîi se trezește Hal jr. descoperind cu încîntare zăpada. Luminoasă, desigur. Circularitate care aduce în prim plan metafora luminii, dar tot ironic, prin Lux fit. Trecutul este marca dispariției unei forme mentale create pe baza ideologiilor ,,Luminilor". Fericirea, spunea cu înțelepciune precoce, la cei nouă ani, fiul Patriziei, este ,,un pelerinaj făcut la locul fericirii". Însă unul complice și critic totodată, înglobînd evenimente reale, literatură, prietenie
La umbra multiculturalismului în floare by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/15718_a_17043]
-
Adrian Năstase știe că de calitatea discutabilă a mărfii e de vină și partidul condus de el, la fel cum știe și că pentru a convinge Occidentul de seriozitatea intențiilor sale trebuie să facă declarații apăsate pentru a face uitat trecutul PDSR-ist al PSD-ului pe care îl conduce. Și asta fără a-l ataca pe fostul președinte al partidului, căci ar însemna să dea în președinție, dar și fără a-i ataca, în străinătate, pe nostalgicii PSD-ului. Pentru
Marfa lui Adrian Năstase by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15757_a_17082]
-
naționale", ceea ce este altceva). Dar, indiferent de conjuncturi, nu sînt accentele cu pricina la locul lor? E iarăși surprinzător să-l vedem pe dl Brezianu invocînd ,,voința națională și populară" în momentul 1918-1920, amintindu-ne de limba de lemn din trecut, și asta doar ca să combată o idee ce nu există la Judt și anume caracterul anexionist al formării României Mari. ,,Și, în sfîrșit, este oare critica lui acidă în același timp și una constructivă?", se întreabă dl Brezianu, într-o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15738_a_17063]
-
paradox minor față de multiplele prostii care se spun în legătură cu această parte a României!) a provocat, de-al lungul istoriei, nenumărate feluri de raportare la statutul provinciei. Pe cea mai curioasă o datorăm, firește, lui Ceaușescu: pentru a-i face uitat trecutul, el a cerut, pur și simplu, radierea oricărei referințe la regiunile istorice ale țării. Dintr-o singură lovitură de bici, România rămăsese și fără Moldova, și fără Muntenia, și fără Banat, și fără Transilvania, ba chiar și fără Oltenia. Omogenizată
Cine s-a săturat de Ardeal? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15741_a_17066]
-
alegerile din 2000, nici asupra celei economice, unde decalajul dintre România și restul țărilor foste comuniste este, de asemenea, vai, incontestabil. O problemă complicată și delicată este aceea legată de, spune Judt, "recîștigarea memoriei". Pretutindeni procesul a debutat cu glorificarea trecutului de dinaintea comunismului, dar a ajuns repede la dezbaterea nuanțată a punctelor sensibile și dureroase: la noi, acest al doilea stadiu "abia dacă se poate spune că a început". în fond, impresia lui Judt coincide cu aceea a lui G.M. Támás
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
opinie cvasigenerală defavorabilă care a copleșit dreapta judecată a rolului intelectualității românești din epocă. Publicarea Jurnalului lui M. Sebastian în anii din urmă a alimentat din plin o dezbatere care, după părerea mea, suferă de o parțialitate tendențioasă în reconsiderarea trecutului. Unde articolul lui Tony Judt își dovedește cu adevărat însemnătatea și face figură discordantă cu majoritatea unor astfel de intervenții datorate străinilor este în considerațiile din capitolul al treilea, consacrat situației actuale, grevată de moștenirea comunistă, și problemelor integrării. Analiza
Apel către Europa by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15758_a_17083]
-
solului, există într-însul și - mai cu seamă - o valoare istorică permanentă... și din pămînt se desface, aș zice, ca un fel de abur al pămîntului, ceva imaterial, sufletesc, ideal, în care se găsesc amestecate toate elementele celui mai depărtat trecut, toată simțirea și tot gîndul oamenilor care au trăit, toată această frămîntare a pămîntului cu omul și a omului cu pămîntul. Tot cu ani în urmă, Liviu Rebreanu, scriindu-și mărturisirile în jurnalul inițial titrat ,,Romanul romanelor", consemnează o foarte
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
de neobișnuit. Dar, repet, m-a interesat numai ca o bizarerie, ca o ciudățenie țărănească. Scena aceasta s-a petrecut pe hotarul satului Prislop, pe lîngă Năsăud, unde stăteau părinții mei..." Semnificația unor astfel de judecăți fundamentale ține, indiscutabil, de trecut, supraviețuind într-un strat temporal cimentat cu oseminetele celor dragi nouă, cu simțirea, judecata, memoria lucrurilor și a ființelor antemergătoare. Autorul unui text de excepție, Iosif Vulcan, cînta pe vremuri, înflăcărat, într-un chip suprem: ,,București, București, ce farmec divin
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
că ai fi gata oricînd să-ți dai pînă și viața pentru ei, părinții... Decența ne poruncește o altfel de purtare. Au fost și timpuri în care cuvîntul patriotism suna condamnabil, acuzator, apoi perioada abuzului fără rost, fără suportul faptelor trecutului. Pe urmă, după război și ocupația ,,camuflată" a comunismului croit - zice-se pentru minim un mileniu - noțiunea și-a regăsit valoarea incipientă, bogată, sursa de inspirație. În 1946, la capăt de toamnă, ne explică George Călinescu, împlinindu-se șase ani
,,O țară sînt oamenii dintr-însa" by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15742_a_17067]
-
95 footnote>. În acest sens, părintele Dumitru Stăniloae menționează că „...toți scriitorii bisericești bizantini socotesc că ceea ce a avut atingere cu Hristos rămâne mai departe izvor de putere dumnezeiască. Faptul de a fi avut atingere cu Hristos nu aparține numai trecutului, ci are o permanentă actualitate. Iar mai intim a fost unit cu Hristos sânul Maicii Domnului. Bizantinii socotesc unirea aceasta permanentă, Fiul rămânând unit cu Maica și după naștere, cum rămâne veșnic unit cu Tatăl. De aceea, sânul Maicii Domnului
Maica Domnului În Filocalie by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/156_a_194]
-
se numește cîteodată idealism, altădată inadecvare. Autoarea acestor rînduri nu-și poate lua răspunderea de a da un nume tuturor acelor încercări cărora Corespondența secretă a exilului le e dovada, îl invită însă pe cititor la o călătorie alternativă: prin Trecut-au anii... a lui Virgil Ierunca. Generalul Nicolae Rădescu în corespondența secretă a exilului, vol. I (martie 1947 - mai 1949), ediție îngrijită de Nicolae Florescu, Jurnalul literar, București, 2000, 242 pag., f.p. Lecția lui Eminescu "(...) Va trebui să înlăturăm pe
Povești din spatele Cortinei de Fier by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15743_a_17068]
-
mea biografie: partea aceea din Banat și partea cealaltă din Berlin. În noul d-voastră roman ,,Miss Bukarest", cei trei protagoniști veniți din România, trăiesc de zece ani în Berlin. Intriga romanului se desfășoară în jurul unor situații din prezentul și trecutul acestor personaje. Romanul este povestit din perspectivele celor trei personaje. Primul personaj care apare se numește astăzi Dino Schullerus (în România, Dinu Matache). El a venit în Germania cu soția sa, o săsoaică. Acest Dino Schullerus este confruntat cu trecutul
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
trecutul acestor personaje. Romanul este povestit din perspectivele celor trei personaje. Primul personaj care apare se numește astăzi Dino Schullerus (în România, Dinu Matache). El a venit în Germania cu soția sa, o săsoaică. Acest Dino Schullerus este confruntat cu trecutul său de securist. În Berlin, întâlnește o femeie, această ,,Miss Bukarest", și, din situația respectivă se naște problematica romanului reflectată din trei perspective. Este mai întâi cea a fostului securist, apoi perspectiva fostului scriitor disident Klaus Richartz față de aceleași întâmplări
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
a plecat la vârsta de zece ani în Germania, are o cu totul altă biografie. Nu mai vrea să aibă nimic de-a face cu cele întâmplate și cu biografia tatălui său dar, deși nu a fost protagonistul acelor evenimente, trecutul totuși îl preocupă. Romanul se petrece în Germania anului 1996, situația autorului este aceea a prezentului. Prin urmare eu revin la o tematică din trecut: relațiile acestor personaje sunt fixate prin evenimentele din tinerețea lor. Atunci când fiecare dintre ei se
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
cele întâmplate și cu biografia tatălui său dar, deși nu a fost protagonistul acelor evenimente, trecutul totuși îl preocupă. Romanul se petrece în Germania anului 1996, situația autorului este aceea a prezentului. Prin urmare eu revin la o tematică din trecut: relațiile acestor personaje sunt fixate prin evenimentele din tinerețea lor. Atunci când fiecare dintre ei se situa în părți diferite. Și eu vreau să descriu cum a funcționat această dictatură, fiindcă acum, la zece ani după sfârșitul ei, nimeni nu a
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
când aceleași întâmplări, dar fiecare vorbește foarte diferit despre aceleași lucruri. Au cu totul altă terminologie. Fostul disident, scriitorul Klaus Richartz comentează și el ceea ce citește în manuscrisul trimis de detectivul Schullerus, care a notat o serie de evenimente din trecut. Și atunci realizezi cum fiecare are o privire proprie asupra trecutului său. Fiecare îl vede diferit, din punctul lui de vedere, care provin din locul acestuia în societate în vremea respectivă. Fiecare are felul lui specific de a vorbi despre
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]