2,825 matches
-
naiba. Sunt nervoasă pe el că s-a furișat așa. Îl urăsc pentru că mă vede în halul ăsta. — Bună, spune el foarte relaxat. De parcă ar fi perfect normal să discuți cu o colegă îmbrăcată în pijamale. Poartă blugi și un tricou alb. Pun pariu că e treaz de mult. Pare să fi dormit bine. Hmmm. Asta e ciudat. Mă întreb ce s-a întâmplat între el și Amy. Apoi îmi aduc aminte cum m-a lăsat în Littlest Bar fără să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
după lunetiști. O voce ne anunța la megafon, cu nuanțe de stewardesă, că e strict interzisă folosirea oricăror aparate electrice. Sunt convinsă că tot a filmat cineva. Deci la Transformers a fost frumos, mai ales că ne-au dat și tricouri la ieșire, pe care scrie, dedesubtul siglei, „Taormina, Italy, 21 iunie 2007“. Ca să știe și nepoții ce filme se făceau odată. La Taormina e bine așadar. Punctul slab al unui festival poate fi transformat în punct forte. Taormina e un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
E curtea noastră, și ei n-ar avea dreptul să aibă geamuri în partea noastră, dacă e vorba să fim răi. Ca să nu vă spun ce găsim când curățăm șanțurile pe unde se scurge apa la biserică: pungi din plastic, tricouri, chiloți, de toate... Dincolo de această politețe impusă de o conduită socială, te întrebi totuși ce e în spatele ei. Te ia groaza până la urmă. Cum a fost drumul de la Alba Iulia la Paris? V-ați născut la Alba Iulia... Când a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
A, gângania drăgălașă, ghici el și-i făcu un semn larg cu mâna. Hai poftește, poftește! Primirea de zile mari îi insuflă un și mai mare curaj. Nina îi mângâia brațele împingând-o către colțul canapelei. Era îmbrăcată cu un tricou decolorat pus peste sânii goi și un pantalon subțire, supraelastic, mulat. Carmina observă, fără să vrea, că avea coapsele frumoase deși cam plinuțe. Poate se mai îngrășase, cine știe. Nina se urcă pe canapea, cu picioarele sub ea. Din când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și pereții căzii atunci când le storcea în timp ce pielea mâinilor se irita de detergent și obrazul căpăta o coloratură vineție, apoasă, o, nu, era absurd, pe Nina o vedea stând pe colțul din stânga al canapelei, cu picioarele încrucișate sub ea, în tricou albastru pus peste sânii goi și foarfecul mare, bine ascuțit din mâna ei, să clămpănească la intervale egale, secerând liniștea odăii, o vedea cum face decupaje cu multă măiestrie, cum le recitește încântată, hohotind uneori grotesc, hî,hîî,hîîîî, auzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
uniforma lor de iarnă, nu păreau prea încălzite, p\reau c\ se bucur\ s\ p\l\vr\geasc\, la soare. După cincisprezece minute de plimbare am simțit că m-am încins și mi-am scos cămașa de bumbac, rămânând în tricou. Naoko și-a suflecat mânecile bluzei de trening până la cot. Bluza se decolorase probabil de la spălat și aveam impresia că am mai văzut-o îmbrăcată cu ea, dar nu-mi aminteam exact. Posibil să fi fost doar o impresie, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Ia uite la el! „Nimănui nu-i place singurătatea. Nu vreau să fiu dezamăgit!“ se maimuțări ea. Cred că sunt idei tocmai bune pentru o autobiografie. — Mulțumesc, am răspuns, sec. — Îți place culoarea verde? — De ce mă întrebi? — Pentru că porți un tricou verde. — Nu în mod special. Mă îmbrac cu orice. — „Nu în mod special. Mă îmbrac cu orice, „repetă ea din vârful limbii. Zău că-mi place cum vorbești. Parcă întinzi, frumos și neted, tencuiala pe un zid. Ți-a mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
era precisă, calculată, echilibrată. O priveam admirativ. — Nu te pot ajuta cu nimic? am întrebat-o eu. — Mă descurc, răspunse Midori, întorcându-se spre mine și zâmbindu-mi dulce. Sunt obișnuită să fac totul singură. Midori purta blugi și un tricou bleumarin. Pe spatele tricoului era imprimat un măr uriaș. Șoldurile ei erau teribil de înguste. Păreau atât de fragile, de parcă ar fi sărit peste etapa în care acestea se solidifică și poate tocmai de aici aerul acela care o făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
cu cremă pentru buze, nu mai existau alte cosmetice. După ce am terminat de-mi tăiat unghiile, mi-am mai făcut o cafea și am băut-o la bucătărie, cu manualul de germană deschis în faț\. Am rămas doar cu un tricou pe mine deoarece în bucătărie bătea soarele și era cald. În timp ce memoram verbele neregulate din tabel, m-a cuprins o senzație cumplit de ciudată: mi se părea că o distanță incomensurabilă separă verbele nemțești neregulate de această bucătărie. Naoko și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
făcut cincisprezece minute din Shibuya până în Ebisu. Clădirea nu era chiar impunătoare, dar elegantă, cu un hol mic și lift. Hatsumi m-a invitat la bucătărie și ea a intrat în dormitor, să se schimbe. A reapărut îmbrăcată într-un tricou, pe care era imprimat Princeton University și pantaloni din bumbac. Cerceii dispăruseră. A adus de nu știu unde o trusă de prim ajutor, a pus-o pe masă, mi-a luat mâna, a desfăcut bandajul ca să vadă dacă rana era închisă sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
tine? O să continui să mă iubești? O să-ți fie suficiente doar degetele și buzele sau o să-ți rezolvi problemele culcându-te cu alte fete? — Sunt optimist din naștere, am zis. Naoko s-a ridicat în pat, și-a pus un tricou și peste el o cămașă groasă, iar apoi și-a tras pantalonii pe ea. M-am îmbrăcat și eu. — Lasă-mă să mă mai gândesc și o să te gândești și tu, spuse Naoko. — Bine. Buzele... să știi că au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Început să-și bată joc de toți și de toate. Au râs de scaunele de plastic vișinii, de vitrinele de sticlă ce afișau o selecție modestă de răcoritoare, de greșelile de traducere În engleză a felurilor din meniu și de tricourile cu ÎMI PLACE ISTANBULUL pe care le purtau chelnerii. Asya și Armanoush și-au Împins scaunele mai În față. — Am citit filozofie, În special filozofie politică, știi, Benjamin, Adorno, Gramsci, un pic din Žižek... În special Deleuze. Chestii de genul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pe ele. În cele din urmă, Rose a cumpărat câte un cadou pentru fiecare femeie din familia Kazanci - exact același, ca să fim drepți - compus dintr-un creion multicolor pe care scria ÎMI PLACE ARIZONA, Îndoit În formă de cactus, un tricou alb cu harta Arizonei imprimată pe partea din față, un calendar cu fotografii din Marele Canion, o cană uriașă pe care scria E O ARȘIȚĂ USCATĂ și un magnet pentru frigider care avea Înăuntru un pui de cactus adevărat. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Istanbul. După ce trăise În Tucson mai bine de douăzeci de ani, pe Întreaga Înfățișare a lui Rose, care fusese odată o fată din Kentucky, părea să scrie Arizona. Nu o trădau doar hainele lejere pe care le purta de obicei - tricouri subțiri, pantaloni scurți de blugi și pălării de paie - sau ochelarii de soare care păreau să i se fi lipit de față, ci și limbajul trupului ei care radia stilul din Arizona. Rose Împlinise patruzeci și șase de ani anul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
vadă pentru prima oară reuniți pe membrii grupului selectat de el În urmă cu șase ani. Ted Fielding era un tip solid, simpatic și cu un aer Încă băiețos la cei patruzeci de ani ai săi, Îmbrăcat În șort și tricou. Ca astrofizician la Jet Propulsion Laboratory din Pasadena, se remarcase printr-o importantă activitate de stratigrafie aplicată la Mercur și la Lună, deși era cunoscut mai ales datorită studiilor asupra canalelor din Mangala Vallis și Valles Marineris de pe Marte. Situate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
era la fel de sigur În privința lui Harry Adams, matematicianul sobru de la Princeton, pe care nu-l mai văzuse de șase ani. Harry era un negru Înalt, foarte slab, care purta ochelari cu rame subțiri și era tot timpul Încruntat. Purta un tricou cu inscripția „Matematicienii nu greșesc“, În genul celor purtate de studenți și, Într-adevăr, nu-și arăta cei treizeci de ani. Era evident cel mai tânăr membru al grupului și, probabil, cel mai important. Mulți teoreticieni susțineau că era imposibilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
electoral. Tocmai de aceea e important să nu se renunțe la proiectul anticipatelor. Cu un guvern interimar credibil, care să dreagă casele și podurile luate de apă, pregătirile pentru alegeri pot continua în surdină. Iar cu Băsescu în cizme și tricou portocaliu, încurajând țăranii năpăstuiți pe limba lor, terenul pierdut poate fi recuperat. Cum știe el să pună pariu pe-o vacă, că la anul vom chiui. Cale de întors nu este. Ne-am făcut iluzii, în noiembrie 2004, că regimul
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
zurând în Piața San Marco Ereticii îi hrănesc cu grăunțe se aprind focuri de artificii de adio Scafandrii te caută în oglinzi. GHEORGHE GRIGURCU GRĂDINA PROMISĂ Aceasta e prin urmare vechea Grădină promisă adîncul cer direct pe trup cum un tricou și-o luxurianță de stări atît de inexprimabile încît aproape odihnitoare la intrare parcat un mercedes ultimul tip o plajă pe care-adie briza ușoară-a reclamelor și mici izvoare de gînduri grandioase de pretutindeni murmurînd în grotele sintetice și stropi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
protest față de ce i se întâmplase în Italia colegei lor, actrița Laura Vasiliu. Decizia protestului în această formă i-a aparținut directorului teatrului, regizorul Mc Ranin. Philippe Claudel, un scriitor profesionist Constantin Vică Un tip înalt, foarte casual purtând un tricou cu Bob Marley (sau Hendrix?) îmbrăcat în Che Guevara, so french în recursul continuu la condiția umană, un prozator interesat de micile istorii și de raportul lor cu problemele morale, vorbind simplu, rar, accentuând întotdeauna dialectica contrariilor. Un tip pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
undeva pe lîngă o rezervație de indieni. Ceva o impresionase cînd Ken adusese vorba despre acești indieni care îl adorau pe Kokopelli. Și care îl pictau pe Kokopelli pe mici pietricele plate precum și pe bucăți de scîndură și chiar pe tricouri. De altfel, undeva, în drum, se opriseră și Ken îi cumpărase un mic medalion, o mică bucățică de gresie pe care mîna unui indian pictase, fără niciun tremur, cu o precizie de admirat, un mic personaj cocîrjat cîntînd la flaut
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
din tine, cu forțele cosmice, cu orgasmul suprem al cîștigului... Am deraiat... Nu despre Las Vegas voiam de fapt să vă vorbesc, ci despre romanul american, despre romanul în stil american pe care merită să-l scrieți. Imaginați-vă două tricouri din bumbac, perfect identice, de aceeași calitate. Numai că pe unul scrie made in Usa iar pe altul scrie made in romania. La preț egal lumea îl va alege pe primul, pe cel făcut în Statele Unite, chiar dacă apelativul made in
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
să culeagă cîte un flaier și se grăbiră să-l citească, înainte de a încerca să stingă flăcările care îl mistuiau pe colegul lor. Cum vremea era aproape caniculară, majoritatea celor ieșiți la o țigară erau îmbrăcați lejer, în cămași și tricouri, iar femeile în rochițe de in. Dacă oamenii ar fi avut sacouri pe ei, poate că și le-ar fi scos în grabă și ar fi încercat să stingă flăcările, dar în acea situație vestimentară sumară se simțiră dezarmați. Un
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
un film american mut din 1931. Dar nu, spre noi se îndrepta un om de vreo patruzeci de ani, neras și cu un început pronunțat de chelie, mic de statură, cu o burtă mare care i se revărsa de sub un tricou pătat cu grăsime. în mod vizibil insistența cu care sunasem îl deranjase, pentru că din Casa monteoru răzbătea acum, datorită unei uși deschise, vacarmul unui meci de fotbal difuzat la televizor. Insul se propti în fața noastră și termină de mestecat ceva
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
jucat În capitala noastră pe 24 iunie 1937. Chiar din clipa aceea, fotbalul, la fel ca și vasta gamă a sporturilor, e un gen dramatic, interpretat de un singur om Într-o cabină sau de o echipă de actori cu tricou, În fața unui cameraman. — Domnule, cine a inventat asta? am izbutit să Întreb. Nimeni nu știe. Și ar merita tot pe atâta să se cerceteze cui i-a venit primul ideea inaugurărilor de școli și a vizitelor fastuoase efectuate de capetele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
în Piața Victoriei. În fiecare seară, un mic grup de oameni se strâng acolo și protestează. Am auzit lozinci în apărarea DNA. — N-am auzit, dar am citit despre asta. Și am văzut niște imagini cu tineri pe ale căror tricouri era scris: „Votez DNA“. Sau ceva de genul ăsta. Nu poate fi interpretat decât ca un semn de încredere în instituția DNA, în procurorii DNA și în ceea ce face instituția de câțiva ani încoace. Nu v-a mirat? — Nu mă
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]