15,306 matches
-
Se cheamă omenie. Eu n-am pierdut-o. Nu vreau s-o pierd. Spre deosebire de... S-a oprit, a luat o gură de bere și și-a clătit gura umflându-și obrajii, parcă se spăla pe dinți. — ...spre deosebire de mine. Așa-i. Trista, cinica, veștejita Mar garet, doar uită-te la ea, amară și terminată! Eu mi-aș fi dat cel puțin seama că ceva nu-i În regulă În purtarea lui Din. Iese din casa mea cu o sacoșă cu lucruri de-
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și eu, exagerez. Orașul ăsta a Înnebunit și nu-mi mai dau seama ce se Întâmplă. Nu-i mai simt pulsul, Mick. Nu-l mai simt și gata! Era mulțumită că lumina se Împuținase, era conștientă că are o Înfățișare tristă, obosită, și nu dorea să fie văzută așa. A tras de fustă să și-o Îndrepte, ar fi dorit să fi fost mai lungă, să-i ajungă până la glezne, ca o rochie musulmană austeră. — știi ce? Tu ar trebui să
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
soarelui, hotelul era splendid, o prismă de piatră cenușie polizată. Adam a urcat rampa În curbă care ducea spre intrare. În ferestrele Întunecate ale șirului de limuzine negre și-a văzut imaginea, Îmbătrânită, și-a zis, Îmbătrânită și parcă mai tristă ca Înainte. Nu doar chipul, ci și ținuta, umerii Încovoiați, pașii trași cu greu arătau cât de mult i se schimbase viața, Într-un timp atât de scurt. și-a aranjat părul ca să pară cât mai Îngrijit. și-a repetat
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
era Însă teamă să n-o supere dacă spune o prostie, așa că a tăcut. S-a Întors cu fața la ea, i-a zâmbit Încercând să-i prindă privirea, dar ea a continuat să se uite la ceas. — Asta-i cel mai trist, a zis ea aproape În șoaptă. Cei ca mine n-au vise. Eu tot dau din gură despre schimbare, dar În adâncul sufletului știu că nimic nu se schimbă. Niciodată. De-aia nici nu visez, de-aia nu mă gândesc
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
nu-i vede bine fața. Oricum, a zis ea, Sungai Besi nu i așa departe. Tata zice că din când În când poți să vii acasă. Sigur. Nu fi trist. Cine zice c-aș fi trist? Eu. Pentru că eu sunt tristă. Nu trebuie. I-a căutat privirea, dar ea avea capul Întors și nici nu era des tulă lumină, nu putea să-i vadă tristețea din ochi. Era mulțumit că n-o vede. Johan! El i-a simțit degetele În căutarea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
fericit. Adam crezuse Întotdeauna că redobândirea trecutului va fi o bucurie neumbrită de nimic. Acum, cu ochii mijiți În Întunericul În plină zi din această cameră, la sute de kilometri de casă, Își dădea seama că nu-i așa. Amintirile triste sunt mai persistente. Uneori Însă tristețea limpezește lucru rile, iar limpezimea aduce cu ea o anume liniște. Asta simțea acum Adam. În noaptea din ajun, când frânturi de imagine din viața trecută Începuseră să-i revină, căzuse Într-un somn
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Îl iubea atât de mult. Tare-ar fi dorit să nu fi cunoscut niciodată Adam așa ceva. S-au oprit să privească un norișor de licurici atârnat de-o creangă deasupra râului. Aproape că atingea apa. N-ar trebui să fiu tristă, și totuși sunt, a zis Farah. Ce prostie! Aha, o prostie. Johan i a strâns mâna. Tu nu te mai Întorci, așa-i? Norul de licurici unduia Încetișor spre apă, iar lui Johan i-a venit să se-ntrebe ce
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
des, se crease un gol ce nu se mai putea umple, în zadar se străduiau amândouă să ascundă realitatea. La plecare, în prag, Elena o întrebă dacă o iertase tatăl, avea vocea tremurată și la negarea mută a Carminei, zâmbi trist, îndurerată. Mai târziu, pășind repede de-a lungul trotuarului, Carmina simți că aerul mirosea frumos, a trunchi de copac ce se zvântă, a clei. Amestecul de obiecte scumpe, disonante, țipătoare, din casa familiei Simion n-o încredințau deloc pe Carmina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
nimic! Clătină capul. Tu nu înțelegi că ne-am despărțit anume, ca să ne regăsim. Pare livresc, pare absurd, pare cum vrei, dar, spune-mi, tu ai trăit înainte ceea ce trăim noi acum împreună? Nu cred, imposibil, imposibil. Ea îl privea tristă, slăbită, deja simțea că iritarea dintre ei a slăbit, că se transformă încet, încet în dorință. Șopti: De data asta eu sunt cea realistă. Ne-am despărțit, după câte știu eu ca tu să te poți căsători cu Larisa, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
obrăjorul ei. Uneori, crede-mă, mă simt lovită, ea îl iubește mult mai mult pe Dimitrie, infinit mai mult decât mine. Sentimentele mele sunt minuscule în comparație cu ale ei. Dar ce să faci? Cu ea nu te poți lupta. Zâmbi puțin trist, absent, un zâmbet ce amintea de zâmbetul lui Ovidiu. Acum știu că soacră-mea mă boscorodește în gând, poate își închipuie că mă țin de prostii, nu are decât, nu mă interesează, știu că ea n-a fost de acord
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ne căutăm din priviri și el e pe undeva, vorbesc cu Red, ce chestie, cum ne întâlnim noi acum, m-am gândit de multe ori la tine în ultima vreme, pe bune? și eu! Nu-mi place de tine, ești tristă, am eu grijă să râzi iar, și râd, sunt atentă pe jumătate, cu cealaltă văd tot timpul ce face Filosoful, cu cine vorbește, ce bea, o stare de agitație, de detectiv particular implicat personal, și i-am luat limba în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
și cu mine i-am dus să mai cunoască ceva din București. Uneori pare mai departe București de Brăila decât Spania de Londra, spune Cezar și are dreptate. O să am eu grijă de tine, nu-mi place să te văd tristă, trebuie să râzi iar, zice Red, aha, zic eu, și în fața liftului începe să mă sărute și eu mă las și doar atât, dar a doua zi va fi mai mult, Baby va pleca pe ușă spunându-mi din semne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1988_a_3313]
-
zise Adrian, izbucnind încă o dată în hohote de râs. Cel puțin așa mi s-a părut atunci, adaugă el, observând că povestea n-o amuză la fel de mult și pe Fanny. — Da, în carte chiar este nostima, spuse ea. Dar și tristă. Eroul vede în ea... un fel de... — Semn prevestitor. Da. Un semn care prevestește că ei, cei doi prieteni, se vor îndepărta tot mai mult unul de celălalt în anii ce vor veni. Asta-i avantajul privirii retrospective, zise Adrian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Pitpalac!!! Din lăstar, mi-a răspuns un glas stins: Piu! Piu! Când l-am văzut, am înțeles că era pierdut, dar mi-am ascuns durerea ca să nu-l deznădăjduiesc. Inima îmi era frântă de durere. De atunci, au început zile triste pentru bietul meu pui; se uita cu ochii în lacrimi cum frații lui făceau lecții de zbor și mă întreba rugător: ,, Nu e așa că o să mă fac și eu bine, mamă, și-o să zburăm peste mări și țări, și-o să
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
și a mării peste care vor zbura ,,zile și nopți”, îngrijorarea născută din primejdiile zilnice și chinuitoarea dramă a despărțirii de puiul sortit morții înregistrează în tonul fundamental al povestirii oscilații corespunzătoare, duioșia fiind nota dominantă. Începutul vesel și finalul trist subliniază un sincer sentiment de compasiune. Pe lângă epitete: ,,sta zgribulit”, ,,suflare dușmănoasă”, ,,călătorie lungă”, ,,trăiau liniștiți și fericiți”, ,,erau frumoși, cuminți și ascultători”, repetiții: ,,și ploua, ploua”, comparații plastice: ,,îi bătea inima ca ceasornicul meu din buzunar”, ,,de-abia e
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Freamăt tânăr de pădure. Grai de păsări legănând luceferi (I. Pillat). Alcătuire de cuvinte românești (V. Eftimiu). ,,Sărut vatra și-al ei nume Care veșnic ne adună, Vatra ce-a născut pe lume Limba noastră cea română.” Despre mare: țărmul tristei mări; călimara cu guri întunecate; marea cea nesfârșită; valuri înspumate; nisip fin și argintiu; oglinda sufletului; oglinda diafană a cerului senin; marea se continuă până la granițele pescărușilor, până la pupila mov a soarelui și palmele orizontului; ascult glasul înspumat și adânc
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
nori fumurii; nori plumburii; nori albi; plutea pe talazul acela cu aripile neclintite; norii se sparseră în sfârșit în șuvoi de ploaie; grămezi uriașe de nori; nori vineți, posomorâți; nori de bumbac. Despre oraș: orașul adormit; paradisul luminii; parcurile sunt triste; este pustiu și liniște; clopotnița de aur străvezie; oraș ca un furnicar; seara începuse să-și lase valurile negre asupra orașului. Despre primăvară: se-ntoarce iar proaspătă; primăvară fragedă, întinerită; veni cu cofa plină de rouă și lumină; vine într-
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
val de brumă argintie; val de frunze ruginii; năframă galbenă a toamnei; faldurile piramidei pline de crizanteme; regina mândră în culori; clăi de frunze ruginii; frunze arămii dansează în aer; vânt năvalnic; ploaia cerne mărunt sita deasă; nori suri; harnică tristă; se plimbă prin grădinile cu crizanteme mirositoare; am primit o scrisoare de la toamnă; momente de melancolie; zilele trec ca niște bărcuțe albe; firea pare ostenită de muncă; pământul șters caută odihnă, liniște și pace adâncă; gospodinele închid în balcon bogățiile
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
asemănare. Tu te-ai logodit cu apele, cu florile, cu pământul, cu nemurirea. Sufletele noastre se bucurau nespus că-l aveam atât de aproape. Se lasă încet seara într-o prelungă legănare de bucurii. L-am îmbrățișat cu toții pe luceafărul trist. L-am întrebat: De ce ești trist? Vino! Inimile noastre te așteaptă. Toate potecile, crângul și izvorul, teiul și salcâmul, te așteaptă! Și codrul te așteaptă cu brațele încărcate de flori de tei. Vino Luceafăr blând, inimile noastre te așteaptă! Sub
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
care pleacă spre alte țări, depărtate și calde. În livezi, crengile pomilor se încovoaie de atâta rod. În vii a început culesul strugurilor. Pe câmp se văd arăturile de toamnă. Stoluri de cocori trec grăbite spre asfințit, lăsându-ne mai triști, mai îngândurați. Oliver-Arthur Petrișor, clasa a II-a B Toamna Cu hlamida plină de frunze multicolore, a venit pe meleagurile noastre frumoasă, harnică și îmbelșugata toamnă. Vremea este arareori frumoasă. La noi, în luna octombrie este chiar frig. În nucul
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Copacii par de miere. Oglinzile lor se întorc spre pământ. Toamna, Vântul hoinărește de la un geam la altul. Iată clasa mea! Perdelele au împrumutat ceva din nostalgia toamnei. Par mari batiste de lumină fluturate în urma vacanței. Florile își înalță capetele triste spre cer. Și totuși, ce frumoase sunt în acest ultim ceas al verii!... Băncile par aliniate într-un marș vesel, în frunte cu catedra, spre tabla neagră, gătită pentru drum. Deodată în curtea școlii aud glasuri vesele. Clasa se aprinde
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
din juru-i ca o rană. O crizantemă privește lung în sus la soarele ce se arată indecis și palid apoi își frânge tulpina în țărâna rece și umedă. Un vânt rece scormonește totul și din copaci plouă cu frunze galbene, triste. În tulpinile care se îndoaie, în frunzele care cad și mor, simți parcă o lume întreagă de plante și gâze care se întrece neputincioasă între o luptă nedreaptă ce le sortește pieirii. Doar furnicile, mărgele negre semănate pe drumuri albe
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
gâze și insecte se ascundeau în pământ. O aripă grea se zbate în zare, privește tăcut stejarul, îl, alină cu o sărutare dulce și o caldă îmbrățișare, iar în depărtări convoaie lungi de păsări călătoare vâslesc în înălțimi. Pădurea rămâne tristă și tăcută, iar frăgarul cu amintirea vremurilor de demult. Insă el va ține mereu cont de fapta măreață a zânei sale, privighetoarea, și va rămâne mereu regele dumbrăvii, în speranța reînvierii naturii și reîntoarcerii celei pe care o îndrăgește imens
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
a zânei sale, privighetoarea, și va rămâne mereu regele dumbrăvii, în speranța reînvierii naturii și reîntoarcerii celei pe care o îndrăgește imens și care-l reprezintă. Adina-Giorgiana Ciomaga, clasa a VII-a C Moartea unei frunze E toamnă. Natura e tristă, nopțile aduc ploi ce bat în geamul nostru, curmându-ne somnul. Se stinge încet viața frunzelor. Tristețea și întunericul au învăluit orașul într-o mantie neagră, potrivnică soarelui doritor să ne mângâie cu razele lui. Bate un vânt rece. M-
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
gemând parcă, rugându-mă să nu-i calc frunzele. Mă apropii agale de un copac și simt ceva în palmă. Este o frunză, ultima lacrimă a copacului sub care stau. E moartă. Spiritul ei începe să-mi vorbească: ,, Nu fi tristă! Asta e viața noastră. Am fost și eu cândva copil ca tine. Asta s-a întâmplat în primăvară. A urmat apoi vara, anotimp în care eram mare și puternică. După aceea... Apoi ce? am întrebat. După asta, după veselia care
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]