3,247 matches
-
suntem în actul III, după teribilul incendiu, când "toți sunt obosiți, aproape că dorm" și e "o atmosferă întunecată". Dar în spatele paravanelor se simte... lehamitea totală, abandonul, vidul... Se semnează aici, tacit, despărțirea definitivă a fiecăruia de ceilalți. Violent, fascinant, tulburător spectacolul lui Alexa Visarion ne avertizează parcă: "Aveți-vă ca frații și mâncați-vă ca câinii." (Valentin Silvestru) [...] Paravanul lui Cehov, obiect metaforă ce domină finalul actului III, a devenit strategie de înțelegere și principiu de reprezentare la Alexa Visarion
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
scepticismul și prejudecățile ce situează textul în zona conflictelor desuete, a dulcegăriilor și sentimentalismelor ieftine. Aceasta, mai întâi, datorită regizorului care, prin lectura "critică" a textului, îi reconsideră "arhitectura", îi schimbă "accentele", în final conferindu-i timbrul unui modern și tulburător discurs despre realitate și iluzie, poezie și prozaic, fericire și abjecție, nevoia de comunicare și, mai ales, despre drama singurătății umane. Modernitatea se dezvăluie nu numai la nivelul mizei , ci și al substanței dramaturgice, căci, printr-un remarcabil anticlimax în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
ai scenei și ecranului românesc, contribuind eficient la structurarea și transmiterea puternicului fior emoțional al filmului. Alexa Visarion cu Ana, care, cum spuneam, este o binevenită răzbunare a unui regizor îndepărtat ani la rând de proiectul vieții sale, este o tulburătoare profesiune de credință și, în ultimă instanță, un "film de suflet"... (Călin Căliman) Imaginea unui zid acoperă tot ecranul, într-unul dintre primele cadre ale filmului. Să fie cel tot înălțat de meșterul Manole, surprins cu o clipă înainte de a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Știu că ai avut fel de fel de inițiative culturale, ai lucrat în străinătate, ai fost și esti director de teatru. N-ai mai pus nimic în scenă. De ce? Se întâmplă un lucru ciudat în mine. Probabil că este experiența tulburătoare a trecerii la o altă vârstă, am împlinit 45 de ani. Apoi faptul că am fost implicat în evenimentele din decembrie '89, mi-au dat și o anumită doză de tristețe privind rostul omului și a semnificației umane. Până acum
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cu un spectacol pe un text clasic românesc? În ce măsură acest lucru v-a înlesnit cariera teatrală internațională, regizorală și pedagogică? Sunt un om care a avut șansa unui profesor ce mi-a dat voie să înțeleg într-un fel adânc, tulburător, drumul în teatru. Pe noi, cei care am învățat cu Radu Penciulescu, ne-a marcat dragostea lui de teatru. Poți să faci teatru comercial, să câștigi bani, să ai glorie, să distrezi lumea sau poți să încerci teatrul aruncându-te
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și ea actriță, și că ar fi făcut foarte bine această meserie. Care este cea mai frumoasă amintire din copilărie? În candoarea mea de copil, eu eram mai tot timpul fericit.... Pot să vă spun însă care e cea mai tulburătoare amintire din copilărie: o am de când aveam 6 ani și 8 luni atunci, pentru prima dată, mi-am văzut tatăl! Eu nu-l cunoșteam pentru că m-am născut când el era la Canal. Și nu înțelegeam cine e străinul care
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
spus și au scris că decorul la Meșterul Manole a fost antologic. Cu Vittorio am debutat la Casandra, am pornit la drum împreună în teatru și film. Roata de plăceri din Înainte de tăcere e o construcție invenată de Vittorio, expresie tulburătoare a unui bâlci românesc etern. Este "Meșterul Manole" o obsesie pentru tine...? O obsesie... nu, nu e o obsesie. E un traseu fertil care m-a atras... Era o șansă în România acelor ani să montezi Blaga, pentru că puteai astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
cartea mea și teoria sistemelor și a haosului reprezintă unul dintre curentele cele mai profitabile ale gîndirii moderne, iar Francisco Varela se regăsește în acest curent. B.C. Anumite modele de viață artificială dezvoltate în Institutul de la Santa Fe par destul de tulburătoare. Un model în care domină competitivitatea și selecția, în care se regăsesc cele mai rele excese ale capitalismului și ale liberalismului nu e deloc simpatic. De altfel, din ce în ce mai mulți cercetători din domeniile vieții artificiale și realității virtuale se raportează la
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ale textului - conferă Luceafărului eminescian dimensiunea unui poem filozofic complex, în care epicul, liricul și dramaticul se împletesc. ÎNCHEIERE Desăvârșit prin formă (versuri de 78 silabe, cu ritm iambic și rimă încrucișată) și prin viziunea poetică în care sunt închise tulburătoare înțelesuri, poemul eminescian oglindește în sine, dincolo de toposuri specifice imaginarului poetic romantic, „lumea însăși a poeziei ca tristețe cosmică și ca sărbătoare a verbului“ (Petru Creția). - Varianta 1 Filiera teoretică - Profilul umanist etc. SUBIECTUL I (30 de puncte) 1. sinonime
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
sursă mai obiectivă pentru cunoașterea trecutului. Este adevărat că evenimentele istorice, cauzele și consecințele lor sunt consemnate riguros în asemenea texte, dar nu acolo putem descoperi sentimentele și reacțiile combatantului care înfruntă moartea în linia întâi. Le vom afla însă, tulburător, într un roman al experienței, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, în pagini care cuprind „tot ce sa scris mai subtil, mai frumos despre război“ (G. Călinescu). În al doilea rând, prin familiarizarea cu literatura populară și cultă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
niciodată de acord cu o căsătorie ce încalcă legile castei. Oficiază apoi o logodnă mistică, adresânduse cerului, pădurii și, mai ales, pământuluimumă. Jurământul de dragoste și fidelitate al eroinei, rostit în marginea unor simbolice lacuri, sub lumina stelară, este o tulburătoare „nuntă în cer“. Allan e învăluit de magia ritualului, trăind o emoție dincolo de fire, hotărât să se convertească la hinduism, spre a nu o pierde pe Maitreyi. Idila este însă descoperită printro indiscreție a lui Chabu, sora mai mică a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
eposului; ritmul brâncușian (Odă "în metru antic", nota mea), prin care se manifestă cosmosul interior, fragil, cu adevărat inefabil al ființei umane și, prin care aceasta reușește să-ți controleze chiar neliniștile imediate (deci mai aproape resimțite și aparent mai tulburătoare), într-un plan circular de progresivă adâncime și de o forță care nu contravine lirismului ce-i este propriu, ci, dimpotrivă îl subliniază; ritmul gabrielesc, menit să întrețină neliniștile puternice, provocate de violență, prin ascuțimi unghiulare și diagonale, în dimensiunea
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a.m.d. * Revin asupra cărții actorului & diaristului de excepție care este Candid. Vreau să spun că sînt în volumul lui, Acele lucruri aiuritoare care se petrec în spatele scenei, întîmplări de un umor nebun. Și, prin compensație, altele de un dramatism tulburător. Cum trebuie să fie într-un jurnal serios. Nu vreau să impietez asupra memoriei vreunui mare artist, dar iertați-mi pofta de rîs, fraților, și lăsați-mă să vă povestesc, cu gura & pana lui Candid, o reprezentație în care interpretul
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
că toate peliculele sale sînt melodrame, dar... cu mesaj! Nu știu cum vine asta; melodrama-i melodramă și are, prin definiție, un mesaj; numai că mesajul ei, de multe ori, este... cam de joasă extracție intelectuală. Sînt însă și piese de gen tulburătoare: Piciul lui Chaplin, Cănuță om sucit de Caragiale, ori Niculăiță Minciună de Brătescu Voinești. Există reprezentante ale genului la care oameni de cultură, serioși, exigenți, plîng ca niște pici ai lui Chaplin; sau ai lui Dickens. Una din ele m-
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
și se demobilizează; meșteru-i spune: "Dacă-l mai pierzi, lasă-l pierdut! Întîmplările, în teatru, trebuie folosite!"; consternant: "Eu sînt lăutar, nu psiholog!"(V. Mugur); sau: "Să nu mai aduceți mitocănia asta românească! (pe scenă n. n.)"... Frumos este finalul acestui tulburător volum: "V.M. a fost obsedat, toată viața, de cifra 12 bis. Acum însă, se vede foarte clar că alta era cifra lui existențială și artistică: 22. Căci s-a născut într-o zi de 22 și a murit tot într-
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
încă de crîmpeie fără semnificație explicită, vocea subconștientului: "Totuși, pe cînd asculta în suflet dovezile liniștitoare, în tavanul cu grinzi negre se iviră, întîi ca niște sclipiri fără rost, apoi tot mai lămurit, ochii omului de sub ștreang, cu privirea mîndră, tulburătoare ca o chemare, în al cărei foc straniu valurile de argumente se topeau neputincioase." (s. n.) Curînd, această aprehensiune va lua în stăpînire conștiința lui Bologa. Spaima dureroasă" are antecedente în viața personajului, de ea legîndu-se momentele cele mai vii ale
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
de primejdii..." (s. n.) În ambele cazuri de "răpire", de zguduire interioară, Apostol se întoarce în lume transfigurat. Ochii condamnatului răspîndesc lumina unei înțelegeri. O seninătate de dincolo de lume, în care revelația morții se însoțește cu mîntuirea. Reacțiile personajului sînt mai tulburătoare decît însăși imaginea beatitudinii, neînțelese altfel decît cu puterile gîndului: "Apostol Bologa se făcu roșu de luare-aminte, și privirea i se lipise pe fața condamnatului. Își auzea bătăile inimii, ca niște ciocane, și casca îi strîngea țeasta ca și cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Să nu lăsăm, totuși, deoparte, amănuntul că expresia disprețuitoare este a lui Ștefan Gheorghidiu, un personaj în situația vulnerabilă a bărbatului care se crede înșelat. Evident rămîne faptul că schema legată de iubirea sacrificială, secretul atotdistrugător, abandonul în defavoarea sinelui apare tulburător în ambele romane. Chiar Ela, fără să fie ea prototipul, trece la rîndu-i printr-o asemenea situație, de vreme ce alege să renunțe la justificarea absenței incriminatoare, care declanșează scena despărțirii dintîi. Că modelul a "gestat", că are o istorie anterioară construcției
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
întregi comunități underground. Rînd pe rînd, momentele de răscruce în călătoria lui Zahei, fie alături de Panteră, fie de Paraipan și țîncul care mînă caii, înseamnă un timp de popas lîngă sau o imersiune în apa, uriașă la rîndu-i, grăitoare, fecundă, tulburătoare. În balta întinsă pe malul căreia orbul se simțise atins de glasul cunoscut al vîntului, bărbatul regăsește o halucinantă chemare; vînătoarea de lipitori îl arată pentru prima dată ca pe un element al naturii, trupul său fiind una cu imensa
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
un titlu cu sonorități germane care semnifică dispoziția aurorală. Într-o după-amiază, pe neașteptate, "au sărit zăvoarele" și Cântecul, muzica sferelor mișcate de iubire, a intrat în eul liric. Poetul s-a retras în sine pentru contemplare ("un suflet-mănăstire"), erosul tulburător este imaginat ca o "lavandă sonoră", iar cântecul are calități palpabile ("mierla pe clape"), femeia este sugerată doar prin detalii metonimice (prin deget), fiind o prezență serafică, uneori înzestrată cu corporalitate. Iubirea este asociată cântecului. Metafora sonoră a furtunii, natura
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
ca un hengher,/ Îl ținea în zgărzi de ger!/ Bale reci.../ Îl prindeau: O frunză moartă, cu păstaie/ Și pe trupul lui zgîrcit/ M-am aplecat,/ Și l-am bocit". Descântecul inițial a fost înlocuit de un bocet cu semnificații tulburătoare. În poemul După melci, existența este din ce în ce mai tensionată, eroul trece prin experiențe fundamentale și trăiește o dramă a cunoașterii. El înțelege că lumea nu poate fi redusă la un univers familiar, cu care se poate comunica. Lumea își are forțele
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
omului pe pământ, după care satira trece în sarcasm. Oamenii sunt egali în fața morții și confesiunea din final este sfâșietoare: "Deopotrivă-i stăpânește raza ta și geniul morții". Aspirând spre Absolut, creatorul de adevăr și frumusețe poetică exprimă dimensiuni dramatice tulburătoare. Limbajul poetic se caracterizează prin următoarele trăsături: îmbinarea limbajului popular cu cel intelectual (gene ostenite, colb, ferești); expresia intelectualizată în tabloul cosmogonic: "pe când ființă nu era, nici neființă"; expresii livrești: "precum Atlas în vechime", antiteza compozițională: tabloul cosmogonic și cel
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
fantastică de dragoste dintre o ființă terestră și una cosmică. Ființa terestră era unică în felul ei, foarte frumoasă, provenea din rude mari împărătești și se îndrăgostește de Luceafărul pe care îl privea în fiecare noapte. Reacția Luceafărului este la fel de tulburătoare: "El, iar privind de săptămâni/ Îi cade dragă fata". Legătura între lumea cosmică și cea terestră se face prin intermediul ferestrei. Întâlnirea celor doi îndrăgostiți are loc în oglindă ca spațiu de reflexie și prin intermediul visului: "Ea îl privea cu un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
În final, depășind forma elegiei, unele versuri amintesc de trecerea în neființă, de regăsirea propriei identități. Într-o tonalitate de blestem, de rugă, implorare, dorință de a intra în condiția inițială, într-un plâns de proporții cosmice: "Piară-mi ochii tulburători din cale,/ Vino iar în sân, nepăsare tristă;/ Ca să pot muri liniștit, pe mine/ Mie redă-mă! " În timpul vieții, omul are posibilitatea cunoașterii de sine și totodată învață să cunoască moartea. Sintetizând aspectele existenței umane (dragostea, moartea, cunoașterea, autocunoașterea), Odă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
răbufniri mai întotdeauna cenzurate. Doamna T. trăiește prin iubire, prin sentimente superioare, apropieri sprirituale, afecțiune, devotament, dragoste, încât este femeia "iubită de toți bărbații", ba mai mult: "În primul rând, luăm cunoștință de drama iubirii acelei misterioase doamna T., siluetă tulburătoare, apariție distinsă, spirit practic și autoare ce se ignoră" (Pompiliu Constantinescu). Ea este iubită de toți bărbații, dar bărbatul iubit de ea o va respinge și mistuirea acestui personaj devine dramatică. Autorul o rugase pe Doamna T. să accepte un
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]