10,815 matches
-
ceva, nu contest asta. Dar, odată ce prind gustul puterii și se confruntă cu tentațiile terestre, știi ce fac?”. „Ce?”, întrebă Radu, a cărui voce începuse să tremure. „Se droghează și se îmbată la petreceri de lux, plătesc prostituate și își toarnă șampanie în cap. Vomită și aruncă cu banii pe fereastră. Ba chiar, aici e culmea, deseori se omoară între ei pentru a avea mai mulți bani, recurg, deci, la șantaj și chiar la crimă, dar banii obținuți îi bagă tot
FATIDICA ALTERNANŢĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350191_a_351520]
-
toată mascarada asta?”, am întrebat, contrariat, deși făcusem deja o supoziție cu privire la cele întâmplate. „În ziua aceea, de care nu-ți amintești deloc, ne-am întâlnit din nou. Am inventat un pretext, am stat de vorbă aici, apoi ți-am turnat ceva în ceașca de cafea. Ceva inofensiv pe termen lung, dar care te adoarme timp de aproape o zi și te face să uiți ce s-a întâmplat în ziua respectivă. Între timp, am machiat-o pe Delia, pe care
SCENARIUL DIN CARE NU SE POATE IEŞI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350193_a_351522]
-
2016 Toate Articolele Autorului Strivesc în coapse boabe de incest al mării cu un fluviu sinuos. Și mă hrănește iarăși un agrest efluviu evadat din curios baraj în care peștii se-mpreună cu broaștele și mizantroape știuci. Încerc să-mi torn pe buze mătrăgună, Din rugii emotivi ce mi-i arunci. În dimineți de toamnă reci, fac crize. Îngrop nisipuri în genunchiul stâng. Se sinucid sirene pe balize, Și plâng neconsolată și nătâng. Nu pot să dorm , chiar perna mi-e
MONOCOLOR de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350250_a_351579]
-
Vana în Palatul Violet. Aceasta, nebănuind nimic, a acceptat bucuroasă. Cele două femei s-au întreținut la o ceașcă de ceai aromat și, în timp ce-i ura succes în viață și fericire în dragoste, Zala i-a întins ceașca în care turnase, pe lângă ceai, și cianură. „Gustă, te rog! E cu aromă de migdale!”, îi spuse Vanei, care bău de îndată. În ochii Zalei s-a putut citi o tresărire aproape imperceptibilă de satisfacție și de eliberare. Ceasul a bătut ora fix
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]
-
știa ce mai făcuse acesta. Miracol însă! După aproape un an, elixirul, preparat cu grijă și cu puteri supraomenești de Hada, a fost gata. „Dacă un om viu îl bea, își schimbă aspectul fizic și dobândește nemurirea, iar dacă este turnat peste mormântul cuiva, acela învie”, i-a comunicat vrăjitoarea. „Minunat!”, exclamă Zala, căreia astfel i-a revenit speranța. Nu numai că va redeveni frumoasă, dar va dobândi și nemurirea! Trebuia să se grăbească însă, fiindcă Hada nu putuse prepara decât
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]
-
din cauza ei. Ridicându-se din pat cu ultimele puteri, dorindu-și, pentru prima dată după mult timp, liniște, și nu răzbunare, a luat o decizie: va renunța la nemurire și îi va da poțiunea magică lui Ter, pentru a o turna pe mormântul Vanei. L-a chemat pe Ter la palat, de data aceasta fără intenții ascunse, fără a întinde nicio capcană. Și, acoperită în continuare cu un văl, i-a vorbit astfel: „Te-am iubit cu adevărat. Ce ai decis
LEGENDA PRINŢESEI ZALA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350220_a_351549]
-
el, și o auzea adesea spunând că el nu înțelege nimic din politică, că e laș ori fricos, sau impulsiv sau altele și altele. Chiar dacă îi era mamă, Tiberius îi știa cumva de frică știind-o în stare să-i toarne otrava chiar și lui. Se gândise într-un timp să o înlăture prin mijloace necurate și ar fi putut face ușor acest lucru, însă el nu putea pur și simplu să o facă. O dată, ea, îi dădu de înțeles că
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 8) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361732_a_363061]
-
Acasa > Versuri > Iubire > UN PAHAR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 373 din 08 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului UN PAHAR Toarnă-mi un pocal de iubire! Din plinul buzelor fierbinți, Să-mi rămână-n amintire Nopțile când nu eram cuminți. Dragoste, toarnă-mi în pahar! Să-mi otrăvesc inima nebună, Cu al sărutului tău dar Oferit când eram împreună. În suflet
UN PAHAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361798_a_363127]
-
UN PAHAR Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 373 din 08 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului UN PAHAR Toarnă-mi un pocal de iubire! Din plinul buzelor fierbinți, Să-mi rămână-n amintire Nopțile când nu eram cuminți. Dragoste, toarnă-mi în pahar! Să-mi otrăvesc inima nebună, Cu al sărutului tău dar Oferit când eram împreună. În suflet adu-mi fericirea! Cu îmbrățișarea ta caldă, Căci tu mi-ai adus iubirea Ce astăzi puternic mă scaldă. Nimic nu e
UN PAHAR de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361798_a_363127]
-
întinderile mării, ale valurilor scuturi Se răstoarnă peste țărmul viselor sentențios, Tu acoperă, iubito, cu o vară de săruturi Timpul ce ne părăsește cu un aer grațios. Pân’ la inocența clipei, fără insolente plângeri, Cu o alintare nudă să mai torni un vin în cupe, Când ne bântuie furtuna, o să-mi cânți în cor cu îngeri Simfonia unor vorbe care gândul să-mi ocupe. Și cu valurile-n brațe, până-n largul diafan, Sus pe crestele în spume, tu să fii a
SIMFONIA UNOR VORBE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 485 din 29 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361974_a_363303]
-
în Torino decât uzinele FIAT și echipa Juventus la un loc. Câteva emoții mi-a dat la început un tip bondoc, incult, gălăgios, despre care aveam impresia că e genul de mitocan agresiv. Până la urmă ne-am obișnuit cu el, turna atâtea glume, încât unele chiar îi reușeau. Pe nevastă-sa am văzut-o în biserica Santa Croce din Florența, la mormântul lui Michelangelo, silabisind “pictori et architecto” și trăgând concluzia: - Ia uite, ăsta a fost și pictor și arhitect! Chestia
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]
-
clădiri grupate, dar distincte: domul (pentru slujbe), baptisteriul (pentru botezuri) și campanilla (clopotnița). Cel mai cunoscut triptic ar trebui să fie cel din Florența, unde cupola domului a fost proiectată de Brunelleschi, campanilla de Giotto, iar porțile baptisteriului au fost turnate în aur și poartă semnătura lui Ghiberti. Totuși, celebritatea universală a revenit altui oraș și se datorează unei greșeli de construcție - e vorba de campanilla catedralei din Pisa, cunoscută drept Turnul din Pisa. În Roma sunt câteva biserici care trebuie
PE URMELE LUI MICHELANGELO de DAN NOREA în ediţia nr. 1257 din 10 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361995_a_363324]
-
în priză! Și te-ntoarce că te-așteaptă Corectura la un text Cine vrea odihnă, nu-i mai Trebuie un alt pretext Și-așa mi se scurge ziua Până dau de vreun necaz Că tot eu nepriceputul Peste foc mai torn și gaz Referință Bibliografică: Pe la patru dimineața / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 381, Anul II, 16 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PE LA PATRU DIMINEAŢA de ION UNTARU în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362068_a_363397]
-
voi așterne tăcerea Și-n patimile sfâșietoare doar ea să mă vadă. În asta seară, cu foc amaru-mi voi plânge, În palmele-mi făcute căuș să pot să-l adun, Când sfârșeala durerii din suflet m-o frânge, Să-l torn făr' de milă, peste suflet să-l pun. În asta seară îmi este chipul negru și trist Și printre hohote spre cer îmi înalț închinarea, Bocetul durerii de-o viața mă cade, nu mai exist, Plângă-mi cărarea spre dus
SEARA ULTIMEI NOPȚI de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2187 din 26 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362138_a_363467]
-
la destine Noduri la cravate sau la intestine Dacă tu n-o vrei și ea te alege; Nu mai răspândi vorbe de prisos Zilele cu fluturi sunt mai numeroase Că noi suntem doar, un pachet cu oase Peste care viața toarnă sos; Urcă-te pe scaun, ține un discurs Dacă te ascultă sau nu te ascultă Orice chestiune cât e de ocultă Se mai rotunjește pe parcurs Ruginește frunza de melancolie Fă un sindicat doar pentru poeții Care și-au vândut
ORA EXACTĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365817_a_367146]
-
mea, te chem cu disperare, Când sentimentele, ușor s-au încălzit, Când primăvara se-ntoarce zâmbitoare, Ajută-mă în drum spre asfințit. În hibernarea-mi lungă, înc-o iarnă Ursuz și orb, gonind după dolari, Presimt cum timpu-n cupa vieți-mi toarnă Plumb în mișcări, îmi toacă nervii tari. Când primăvara-și trimite solii iară, Așteaptă-mă în zori sau pe-nserat, Hai s-o primim, la fel ca prima oară, Când ne-ntâlneam la margine de sat! Aici e greu în iarnă
TE CHEM CU DISPERARE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365823_a_367152]
-
rămas imprimat în minte, un tablou viu, plin de realitate al muncii de la turnat asfalt. Am lucrat trei ani la această muncă titanica, parcă și acum mă văd izbind cu târnăcopul în asfaltul tare. Făcând decapări pentru a putea apoi turnă asfaltul fierbinte. Cu lopata în mână, în mijlocul fumului ce se ridică din asfaltul fierbinte, zgomotul cilindrului ce venea din urmă pentru a calcă asfaltul, murmurul de voci ale muncitorilor, freamătul din jur. E un tablou ce cred că nu îl
MARIN de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365846_a_367175]
-
muncă muncea totdeauna în mod conștiincios, dădea totul în munca, cu toată inima, cu toată puterea ființei sale îi plăcea, îl încântă să demonstreze că este un muncitor foarte bun, iar când venea patronul și privea un covor de asfalt turnat la cota, ieșit foarte bine, Marin spunea: -Șefule uite ce lucrare a iesit din mâinile noastre. ,, De fapt dacă vezi un om priceput în lucrul sau îl poți așeza alături de împărați.” Privindu-l îmi aduceam aminte de aceste cuvinte. Avea
MARIN de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365846_a_367175]
-
bacante cu vieți divorțate de ternele ganguri mă poartă-n iluzii cu buze rujate cu fața râzândă de-atâta candoare cu unghii făcute pleoape fardate o forfotă blândă topită-n culoare să-mbrac o poveste cu vise-nsetate să-i torn pe șuvițe tot praful din stele să uit că-s setată s-adorm pe-nserate s-ascult vocea nopții din dansul de iele mă strânge de mână și du-mă departe în vuietul mării cu zvilțe pudrate Referință Bibliografică: du-mă
DU-MĂ DEPARTE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365910_a_367239]
-
iubiri nesigure. / E tot atât de confuză, / Ca mine. Numai poemul rămâne. ” (Elisabeta Iosif - „Numai poemul rămâne”) În poezia LILIANEI PETCU, stările de spirit se modifică la adierea toamnei, copacul devine când semn, când simbol: „Cad frunze galbene pe trupul meu / îmi toarnă-n suflet picături de toamnă / mă răscolesc c-un foșnet arămiu și greu / făcându-mă copacul plin de taină, / îmi ruginește vorba în rostiri / ce stau în aer suspendate parcă / în vânt îmi răvășește gândul plin, / de toamne ce au
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE CRONICĂ DE ELENA ADRIANA RĂDUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365950_a_367279]
-
Stejărel Ionescu timp de plumb urlă norul după dealuri sus pe prispa mama tace se rupe valul de maluri ploaia-i rece și rapace, ceru-i cenușiu și negru iarăși stâncile-s puștii marea, se rupe de-antregul peste malurile puștii, toarnă ploaia cu găleată vânturile bat tăios printre nori umblă săgeată fulgerând de sus în jos, croncăne păsări de noapte prin poduri părăsite cimitirele sunt toate plumburii și părăsite. dincolo ne-au rămas apele ne mai rătăcim prin gânduri să fabricăm
POEZII DE STEJAREL IONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365999_a_367328]
-
ne înștiințează că el (scepticismul) este „țesătura spumoasă de gratuități elegante și inutile” a unui spirit crepuscular?! Mai degrabă contemplativismul, această adevărată filosofie a resemnării și răbdării, care, întărită prin ziceri de felul Capul plecat sabia nu-l taie, a turnat suficient plumb în picioarele românului pentru a face din el un personaj anistoric. Nefiind copt pentru scepticism, românul zilelor noastre și-a creat căi adecvate de rulare înspre luminița de la capătul tunelului: ridicolul specific regimului comunist, nerușinarea din perioada postdecembristă
NERUŞINAREA CA MOD DE EXISTENŢĂ ŞI AFIRMARE de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366047_a_367376]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > TOARNĂ-MI LINIȘTE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 561 din 14 iulie 2012 Toate Articolele Autorului TOARNĂ-MI LINIȘTE Toarnă-mi liniștea în cană, Să-mi pun sufletul în pace, Să-i dau inimii ca hrană, Un costum la
TOARNĂ-MI LINIŞTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365305_a_366634]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > TOARNĂ-MI LINIȘTE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 561 din 14 iulie 2012 Toate Articolele Autorului TOARNĂ-MI LINIȘTE Toarnă-mi liniștea în cană, Să-mi pun sufletul în pace, Să-i dau inimii ca hrană, Un costum la patru ace! Intru în bufetul fericirii, M-așez la Masa tăcerii, Îi dau frâu liber privirii, Ca zefirul
TOARNĂ-MI LINIŞTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365305_a_366634]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > TOARNĂ-MI LINIȘTE Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 561 din 14 iulie 2012 Toate Articolele Autorului TOARNĂ-MI LINIȘTE Toarnă-mi liniștea în cană, Să-mi pun sufletul în pace, Să-i dau inimii ca hrană, Un costum la patru ace! Intru în bufetul fericirii, M-așez la Masa tăcerii, Îi dau frâu liber privirii, Ca zefirul primăverii. Va fi
TOARNĂ-MI LINIŞTE de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 561 din 14 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365305_a_366634]