23,715 matches
-
1988. Antologii: Proză satirică franceză, pref. edit., București, 1963; Proză umoristică engleză, I-II, București, 1965 (în colaborare cu Vera Călin); Proză umoristică română, I-II, București, 1965; Literatura mărturisirilor de la Cellini la Malraux, București, 1972. Traduceri: Erskine Caldwell, Drumul tutunului, București, 1945; John Steinbeck, Bătălia, București, 1945; Romain Rolland, Inimă vrăjită, I-III, București, 1949-1956 (în colaborare cu Vera Călin), Călătorie în țara muzicii, București, 1964 (în colaborare cu Vera Călin); Hippolyte Taine, Pagini de critică literară, București, 1965; Robert
IOSIFESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287610_a_288939]
-
parnasiană, ca și unele viziuni clasicizante (Ospățul lui Pentaur), cu „exotismul” lor temporal. De simbolism îl apropie pe M. muzica vagă a trecerii (Fântâna, Rondelul lucrurilor, Rondelul lunei), penumbra melancolică a instantaneelor „impresioniste” (Pe balta clară), nostalgia plecărilor, atracția himericului (Tutunul, Castele-n Spania), anticipative tonalități bacoviene (Rondelul orașului mic) și voluptățile senzuale, de mare rafinament, mai ales olfactiv (Rondelul crinilor, Rondelurile rozelor). Utilizarea pe scară largă a refrenului, încercările instrumentaliste, sinesteziile, apelul incidental la versul alb (Hinov), revenirea la câteva
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
și geografic dovedindu-se continuitatea spiritului creator al umanității. Un exemplu grăitor ar fi originea tracă a tragediei. Mai pregnant implicate în contingentul intelectual și artistic sunt volumele Scrisori din imediata apropiere (1971), Scene din viața publică (1972), Flori de tutun (1984). Istoricul literar, comparatistul și eseistul G. este precedat și apoi dublat de un scriitor polivalent. Inițiată prin placheta Anna-Mad, scrisă sub imbold avangardist, creația în versuri va continua printr-o serie de volume, marcând, în pofida unor gesturi de obediență
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
București, 1971; Scene din viața publică, Craiova, 1972; Zodia Taurului, București, 1972; Ultimul peisaj, Craiova, 1974; Teatru, București, 1975; Unul în doi, București, 1975; Istorii dramatice, București, 1977; Pathetica ’77, București, 1977; 5 lumi ca spectacol, București, 1980; Flori de tutun, București, 1984; Enigma din Strada Presei, București, 1988; Muschetarul lui Cantemir, București, 1993; Cele două roze. Povestiri după W. Shakespeare, București, 1994. Traduceri: Stefan Heym, Cruciații, București, 1949; Laura Z. Hobson, Pe cuvânt de onoare, București, 1949; Walt Whitman, Fire
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
1978, 10; Alexandru Balaci, Studii și note literare, București, 1979, 215-221; Ion Toboșaru, Istoria românilor în opera lui Mihnea Gheorghiu, F, 1983, 1; Diaconescu, Dramaturgi, 234-239; Faifer, Dramaturgia, 57-64; Dan Grigorescu, Umanism militant, RL, 1984, 30; Florian Potra, „Flori de tutun”, VR, 1984, 9; Velea, Universaliști, 119-130; Dicț. scriit.rom., II, 371-374; Ghițulescu, Istoria, 428-430; Popa, Ist. lit., II, 1077-1078; Oana Soare, De vorbă cu Mihnea Gheorghiu, CC, 2002, 1-2. St.V.
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
corupție”, dar este un mecanism deocamdată indispensabil supraviețuirii capitaliștilor autohtoni (Pasti, 2004). Odată cu intrarea în noul mileniu, capitaliștii români ating perioada lor de maximă ascensiune. Încep achizițiile de mari dimensiuni, până atunci sustrase privatizării prin statutul de regii autonome. Achiziționează tutunul, o parte a căilor ferate, mai multe regii municipale și orășenești, transportul auto, domină industria construcțiilor. Pentru a câștiga respectabilitate și a evita plata unor taxe, înființează companii în străinătate, în numele cărora fac achiziții în economia românească. Obțin uriașe scutiri
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
nici o reformă suplimentară nu fusese întreprinsă față de guvernarea anterioară. Între 1990 și primul trimestru al anului 1992, aportul mediu de capital străin în firmele românești era de numai cca. 30.000 $ (Frydman et al., 1993). Cum a fost cel al tutunului, prin care guvernul a intenținat să oblige toți producătorii de tutun să-și achiziționeze o parte a materiei prime de la Compania Națională a Tutunului, privatizată în folosul unuia dintre cei mai semnificativi capitaliști români. Măsura a fost înlăturată după numai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și primul trimestru al anului 1992, aportul mediu de capital străin în firmele românești era de numai cca. 30.000 $ (Frydman et al., 1993). Cum a fost cel al tutunului, prin care guvernul a intenținat să oblige toți producătorii de tutun să-și achiziționeze o parte a materiei prime de la Compania Națională a Tutunului, privatizată în folosul unuia dintre cei mai semnificativi capitaliști români. Măsura a fost înlăturată după numai câteva luni, la presiunea politică a companiilor internaționale producătoare de tutun
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
românești era de numai cca. 30.000 $ (Frydman et al., 1993). Cum a fost cel al tutunului, prin care guvernul a intenținat să oblige toți producătorii de tutun să-și achiziționeze o parte a materiei prime de la Compania Națională a Tutunului, privatizată în folosul unuia dintre cei mai semnificativi capitaliști români. Măsura a fost înlăturată după numai câteva luni, la presiunea politică a companiilor internaționale producătoare de tutun. PAGE FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Noul capitalism.doc PAGE 316
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tutun să-și achiziționeze o parte a materiei prime de la Compania Națională a Tutunului, privatizată în folosul unuia dintre cei mai semnificativi capitaliști români. Măsura a fost înlăturată după numai câteva luni, la presiunea politică a companiilor internaționale producătoare de tutun. PAGE FILENAME \p D:\microsoft\docuri nefacute\Noul capitalism.doc PAGE 316
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Îngrijire medicală, compensarea lucrătorilor și asigurarea de șomaj) pentru toți noii angajați cu salarii mici38. Costul anual pentru subvenționarea companiilor franceze este de 10,6 miliarde de dolari 39. Majoritatea acestor fonduri provin din așa numitele taxe pe viciu, pe tutun și alcool. Guvernul speră ca restul acestor plăți să provină din introducerea unor noi lucrători În câmpul muncii. Mai mulți angajați Înseamnă că mai puțini oameni necesită ajutor guvernamental. Noii lucrători aduc salarii acasă, cheltuiesc bani pe piață, plătesc taxe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
așa cum este, pământ necultivat”17. Locke credea că natura virgină nu are alt rost decât să fie folosită de oameni pentru a-și Îmbunătăți situația. El a scris: Să considerăm care este diferența Între un acru de pământ plantat cu tutun sau sfeclă de zahăr, Însămânțat cu grâu sau orz și un acru din același pământ În proprietate comună și necultivat și vom vedea că Îmbunătățirea care rezultă prin cultivare este partea cea mai mare a valorii lui18. Locke, Întotdeauna pragmatic
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
profesiuni de la care sunt excluși naționalii țărilor non-UE, incluzând piloții de linie aeriană, farmaciștii, directorii de firme de servicii funerare, moașele și arhitecții. Străinii nu au nici măcar dreptul de a obține licența necesară pentru a vinde alcool și produse din tutun. Alte țări au restricții similare În ceea ce privește angajarea 3. Imigranții sunt discriminați adeseori de țările lor de adopție. La rândul ei, această discriminare perpetuează ciclul de sărăcie lucie și alienare și alimentează mișcările sociale printre imigranți, creînd un soi de cerc
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Sunt caracteristice parafraza, ironia, referințele livrești și biografice, cu mari decupaje de album de familie: „Tatăl meu umil funcționar de birou/ Mama mea împărtășindu-mi neliniștile/ Mătușile mele cu frica lui Dumnezeu/ Bunica mea supraveghetoare cândva la o fabrică de tutun/ Bunicul dinspre mamă căzut prizonier la Cotul Donului/ Și revenit printre noi ca prin farmec/ Toți dar absolut toți nu încetează să mă iubească/ Și iubindu-mă să repete la nesfârșit/ Să nu osândesc cumva bietul adevăr/ [...] / Să fiu bun
STANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289873_a_291202]
-
Eugenia Vodă Ca atîtea alte filme americane, și The Insider abordează un "caz real", o "afacere" adevărată; i-am putea spune afacerea Țigareta: în 1994, procurorul general al statului Mississippi a intentat proces unor mari companii de tutun, vinovate de îmbolnăvirea populației; pare incredibil, dar în urma unui șir de procese - la care s-au raliat și alte state americane -, industria tutunului a fost obligată să plătească 246 miliarde de dolari în contul asigurărilor de sănătate! Procurorul care a
Bătălia cu morile de fum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17165_a_18490]
-
spune afacerea Țigareta: în 1994, procurorul general al statului Mississippi a intentat proces unor mari companii de tutun, vinovate de îmbolnăvirea populației; pare incredibil, dar în urma unui șir de procese - la care s-au raliat și alte state americane -, industria tutunului a fost obligată să plătească 246 miliarde de dolari în contul asigurărilor de sănătate! Procurorul care a declanșat bătălia cu morile de fum, Michael Moore, a acceptat să apară, în film, în propriul rol (episodic), după ce s-a pronunțat admirativ
Bătălia cu morile de fum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17165_a_18490]
-
într-un spațiu în care nu există, cu adevărat, ceea ce se înțelege prin opinie publică.) Michael Mann vede "cazul" de pe baricada martorului cheie, a omului din interiorul sistemului (the insider), chimist de marcă, fost vicepreședinte la o mare companie de tutun, concediat pentru delict de opinie; în procesul de fabricație, țigărilor li se adăuga o substanță (cancerigenă) aptă să creeze dependență; cînd omul nostru se pronunță împotriva procedeului, altfel extrem de profitabil financiar, e dat afară cu CV-ul lui impresionant cu
Bătălia cu morile de fum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17165_a_18490]
-
coșmar, pe drumul spre adevăr (în acest sens, titlul ales de difuzare, în Franța, a fost Revelații; și, în același sens, un cronicar de la Cahiers du Cinéma remarca "un curios sentiment de hipnoză degajat de acest film"...). Producătorii din industria tutunului au jurat, în fața Congresului, că tutunul nu provoacă dependență. El, martorul, într-un interviu înregistrat pentru CBC, argumentează, cu un aer liniștit și onest, de copil mare, că tutunul acționează ca un drog, cu efect farmacologic asupra creierului... A nu
Bătălia cu morile de fum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17165_a_18490]
-
acest sens, titlul ales de difuzare, în Franța, a fost Revelații; și, în același sens, un cronicar de la Cahiers du Cinéma remarca "un curios sentiment de hipnoză degajat de acest film"...). Producătorii din industria tutunului au jurat, în fața Congresului, că tutunul nu provoacă dependență. El, martorul, într-un interviu înregistrat pentru CBC, argumentează, cu un aer liniștit și onest, de copil mare, că tutunul acționează ca un drog, cu efect farmacologic asupra creierului... A nu se înțelege că avem de-a
Bătălia cu morile de fum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17165_a_18490]
-
curios sentiment de hipnoză degajat de acest film"...). Producătorii din industria tutunului au jurat, în fața Congresului, că tutunul nu provoacă dependență. El, martorul, într-un interviu înregistrat pentru CBC, argumentează, cu un aer liniștit și onest, de copil mare, că tutunul acționează ca un drog, cu efect farmacologic asupra creierului... A nu se înțelege că avem de-a face cu un film de propagandă pe tema "tutunul dăunează sănătății"! Dar dacă un singur om, după ce vede The Insider, se lasă de
Bătălia cu morile de fum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17165_a_18490]
-
înregistrat pentru CBC, argumentează, cu un aer liniștit și onest, de copil mare, că tutunul acționează ca un drog, cu efect farmacologic asupra creierului... A nu se înțelege că avem de-a face cu un film de propagandă pe tema "tutunul dăunează sănătății"! Dar dacă un singur om, după ce vede The Insider, se lasă de fumat, înseamnă că filmul n-a fost făcut degeaba! Filmul poate fi văzut și ca un discurs despre puterea presei, în acea lume, și despre "normele
Bătălia cu morile de fum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17165_a_18490]
-
și ca un discurs despre puterea presei, în acea lume, și despre "normele deontologice" ale jurnalismului, în orice lume... (Ziaristul nu-și abandonează "sursa", după ce a fumat-o, dimpotrivă, e gata să moară cu victima de gît; cînd companiile de tutun în pericol lansează un dosar menit să distrugă credibilitatea martorului, ziaristul știe să dezamorseze bomba jurnalistică; după ce postul de televiziune, la care lucra de l4 ani, a tergiversat difuzarea interviului incendiar, de frica unor procese cu daune astronomice, el, gazetarul
Bătălia cu morile de fum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17165_a_18490]
-
se numără printre membrii Divanului de Întărituri. După un an se stabilește la București. În 1861 figurează ca membru al Curții Criminale, un an mai târziu al Curții Apelative, iar în 1866 va fi instalat director general la Regia Monopolului Tutunurilor. „Membru onorariu” al Societății de Medici și Naturaliști din Moldova, al Astrei și al Societății Junimea din Cernăuți, în 1868 este ales membru al Societății Academice Române. Fiica lui S., Marica, a devenit soția lui Mateiu I. Caragiale. Cu nonșalanță
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
163-166, IV, 608-611; Gheorghe Glodeanu, Mircea Horia Simionescu sau Comedia literaturii, JL, 2000, 13-14; C. Rogozanu, Fals tratat de călătorie, RL, 2000, 43; Dimisianu, Lumea, 223-227; Dicț. esențial, 759-761; Micu, Ist. lit., 608-613; Ion Simuț, Între Urmuz și Borges, despre tutun, patefon, jurnal și politică și „Școala de la Târgoviște” (interviu cu Mircea Horia Simionescu), F, 2001, 4; Manolescu, Lista, II, 122-127; Bârna, Comentarii, 135-148; Cristea-Enache, Concert, 456-460; Nicolae Oprea, Opera și autorul, Pitești, 2001, 52-80; Gheorghe Crăciun, În tranșeele lui MHS
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
fiul Eugeniei și al lui Gheorghe Spătaru, notar. Urmează Liceul „Alecu Russo” din Chișinău și, din 1918, Școala Politehnică din București, absolvită în 1922. Se angajează inginer constructor în cadrul Regiei Monopolurilor Statului. Un timp a fost director al fabricii de tutun din Chișinău și a editat o monografie a întreprinderii (1930). Iese la pensie în 1956 de la Institutul de Proiectări al Ministerului Industriei Alimentare. De la începutul anilor ’30 este membru al Comitetului Central al Astrei basarabene, iar din 1937 participă la
SPATARU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289811_a_291140]