2,502 matches
-
tonul unuia care își achită o datorie. În timpul domniei lui Claudius el și-a menținut și și-a sporit averea și influența. Nimeni nu a avut curajul să-i amintească faptul că fusese un apropiat al lui Gajus Caesar cel ucis. A reușit să ocolească până și cărțile de istorie, pentru că istoricii nu au luat în seamă biografia sa nedemnă: era rușinos ca un împărat să ajungă la putere cu ajutorul unui fost sclav. Însă Puterea, care se servise întotdeauna de niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
cu capul ușor aplecat și are părul pieptănat cu cărare. Apoi vedem un tânăr cu părul des, ondulat, cu orbite adânci; seamănă cu imaginea lui Gajus Caesar de la Muzeul din Napoli. Se presupune că ar fi unul dintre frații săi uciși. Tot la Napoli, la Muzeul de Arheologie, se află chipul Octaviei, blânda soră a lui Augustus, care i-a primit în casa ei pe orfanii Cleopatrei și ai lui Antonius, și Agrippina șezând; nu mai este foarte tânără, și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
față, mama, șezând, cu capul acoperit; pe dos, cele trei surori: îndrăgita Drusilla în mijloc, iar profilurile celorlalte două de o parte și de alta, în chip de cortine. Monede cu părinții săi împreună și altele, cu cei doi frați uciși, sunt amintite de Dessau. Cohen enumeră nu mai puțin de paisprezece monede cu efigiile lui Germanicus. Eleganța. Abia după 1896, când Albert Gayet a descoperit, pe malul Nilului, orașul îngropat Antinoe, cu cele zece mii de morminte ale lui intacte în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
la altceva, decât la milioanele pe care le mai pot agonisi, la ambițiile pe care și le mai pot satisface, la orgiile pe care le mai pot repeta. Și nu în aceste câteva miliarde risipite și câteva mii de conștiințe ucise, stă marea lor crimă, ci în faptul că măcar acum, când încă mai este timp, nu înțeleg să se resemneze." Deci precum în 1937, așa și în zilele noastre, vorba poetului de la Ipotești, „Toate-s vechi și nouă toate” iar
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
de toate felurile, dar nu mișc un deget pe degeaba. Și de-aia cere pietre prețioase? — Mi se pare oribil să te ciondănești din cauza ratei de schimb, nu? zice ea. Oricum, fiecare masă pe care o iei înseamnă un animal ucis. Stridie din nou. Am impresia că va trebui să-l țin cât mai departe de Helen. Nu e același lucru, îi spun. Oamenii sunt mai presus de animale. Rostul animalelor pe lume e să-i hrănească și să-i slujească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Cronopedia, Negru pe Alb, Însemne Culturale, Poesis Modaviae... </biography> Iubire din dor Iubirea și dorul se-nalță din lacrimi, cu flăcări de lună și aripi de vis, năframă de cântec își prind peste coapse-n cascade de vise pe gândul ucis. Tresaltă și joacă, în inimi aprinse, se-aud cum se-adună și cum se despart, se macină-n jarul de pietre de moară, se sting sub cenușă, când sufletu-împart. Dar focul răsare din vatra încinsă și curmă tăcerea, zvâcnind înspre
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
la întâlnirea cu Borges că de multe ori îți apeși pleoapele să vezi acea lumină neagră și încerci să uiți să uiți să te uiți plecări luați-mă și pe mine cocori să las în urmă această toamnă cu frunze ucise și ploi strivite de geamul pe care iar desenez o inimă doar jumătate chipuri de pe icoane primiți-mi stigătul alături de țipătul vostru și poate acolo sus cineva îmi va spune de ce trebuie să plecăm mereu și cum de încap într-
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
și patimi. 23 septembrie 2012 Ion POPESCU BRADOSCHI atenție se închid ușile de piatră nisipurile mișcătoare își fac siesta pe culoare metroul trepidează în ritm de respirații burgheze plictisite citesc le soir apoi tricotează doar îngrijitorul de morminte adună florile ucise urmează stația primul deceniu cu peronul pe partea dreaptă condorii se prăbușesc peste catedrala cu orologii înghețate bătrânul profesor scrie cu o cretă roz pe tablă ecole de paris die brücke tinerimea artistică fovismul cubismul aschan school futurismul raionismul școala
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
deșert spre Marea Oază pe care cei mai puțin înțelepți o numesc moarte vă zic mâine o să plouă peste uitări Fata Morgana soarele își răsfiră degetele peste deșertul roșu beduinii dansează pe câmpul semănat cu ariditate și tigve de toreadori uciși acum șapte veacuri de tauri fantastici și tristeți un concert de Bach se aude printre dune îmi scot inima și o privesc cum tresaltă și apoi face o piruetă pe scena mare dinspre amurg păsări de noapte coboară pe pleoapele
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
strecură În biroul surorii lui și recuperă ziarul din coșul de hîrtii. Își trecu ușor degetul peste fotografia lui Yvonne, buchisi textul literă cu literă, cum fac copiii cînd Învață să citească, descifră banderola care vorbea de cei doi bebeluși uciși și Începu să clatine din cap, cu ochii holbați... Gwen era gata să urce În mașină, cînd o camionetă de livrare, care arbora numele de Le Bihan scris cu litere mari pe cele două laturi, se așeză cu bună știință
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
gurii că o idee neagră Îi umbla prin cap. Marie simți că el Încearcă să-i Împărtășească gîndurile, dar cum să-i explice... - Am... CÎnd Yvonne a povestit ce s-a Întîmplat În golful Jefuitorilor, cînd a vorbit despre femeia ucisă, și tot sîngele ăla... eu am... Șovăi iarăși, temîndu-se ca el să nu fie sarcastic, dar atenția pe care i-o arăta o Încurajă să continue. - Preț de o clipă, am avut senzația că trăisem această scenă... În fine. Frînturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
sune, Ca dorul meu pervertit Să nu mai poată fi auzit. Sau, dacă nu, Cu limba ta șerpească, Ascuțită Și ipocrită, Aplică-mi sărutul mortal, Cu ochiul tău de smereală Dă-mi uitătura letală. Pleacă! Pleacă! Aspidă, Din sufletul meu ucis, Din trupul meu proscris, Năpârcește, Șopârlește, Șerpește, Întoarce-te-n Poveste. Netrăirea timpului. O zi din cele fără noimă! De vină e numai Aspida. Orele patru după-amiaza. Prin fereastra larg deschisă pătrunde o lumină lăptoasă; niciun nor pe cer, nicio
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
În această privință, asupra căruia s-ar cădea să meditezi. Da, pricep, murmură celălalt. — Așadar, povestește-mi ceea ce este, nu ceea ce ți se pare. Bargello Își mai șterse o dată fața de sudoare. — Un bărbat. Mort. La San Giuda. În biserică. Ucis, cred. Și pentru ce vrei să informezi asupra acestui fapt autoritatea supremă a Comunei? Oare instrucția criminală nu ține de funcția dumitale? — Da, firește... dar... ce mai Încoace și-ncolo, aș prefera să vezi cu ochii dumitale. Te rog. Această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
său, Bargello slobozi un oftat de ușurare. Coaja continua să se desprindă, Începând cu porțiunea unde stratul era mai subțire, scoțând la iveală șuvițe de păr cenușii. În față, Însă, rezista, ca și când gheara unui diavol ar fi Înșfăcat fața celui ucis, pentru a-l reține În Împărăția umbrelor. Potrivit unei credințe populare, cea de a doua moarte, aceea a sufletului, sosea la numai două ore după cea dintâi, aceea a simțurilor. Iar În intervalul acela era Încă posibil ca cel dispărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
cumplită a unei Gorgone. Abia atunci, poate pentru a-și dezlipi privirea de acea grozăvie, sau pentru că o scăpărare a torței azvârlise un fulger de lumină pe un perete, atenția lui Dante se opri asupra marelui mozaic aflat În spatele celui ucis. Ridică torța, plin de curiozitate. Lumina alunecă peste un pumn de pietre de mozaic multicolore, căzute sub schelă. Pe perete se zăreau urme din aceeași tencuială din care fusese făcută masca. — A fost asasinat cu materia operei sale, murmură. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
nevestelor tinere ale unor soți bătrâni. Ceilalți doi continuau să Îl observe. Păreau curioși de expresia lui. Dar poetul nu voia să aibă de a face cu Întrebările lor. Nu acum. Mai Întâi, trebuia să aibă veștile despre trupul celui ucis. — Vă salut, messeri. Din păcate, Încurcăturile cotidiene mă silesc să mă despart de domniile voastre. Necesitățile Comunei sunt presante, mai zise el, Întorcându-le spatele și apucând-o spre colțul străzii. 10 În aceeași zi, În jurul amiezii Dante trecu, cu capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
sfârșit cu toate, un val de căldură începe să se ridice din pământ, vino, misionarule, te aștept, acum știu cum se cuvine să fii primit, noii mei stăpâni m-au învățat și eu știu că ei au dreptate, dragostea trebuie ucisă. Când am fugit de la seminarul din Alger, mi-i închipuiam altfel pe acești sălbatici, doar un lucru era adevărat în visurile mele, sunt răi. Am furat banii seminarului, am lepădat veșmântul preoțesc, am străbătut munții Atlas, podișurile înalte și deșertul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
bine cunoscuți. „Cafea scumpă și proastă este,/compartimentele sunt pline de sărăcie, nu vezi nici un controlor;/poate privește unul de undeva, dacă urcă cineva.../ Nu urcă decât frigul, ori căldura./ întunericul rămâne între linii,/se scarpină în plete/cu stâlpii uciși,/printre bălăriile oarbe.” Llelu Nicolae Vălăreanu (Sârbu). Un om care știe să pună în amărăciunea versului toată sila unor vremuri prin care cei mai în vârstă au trecut și pe care ni le-am dori uitate. Deși știm că este
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
tăcere, astăzi alunecă încet spre ziua de ieri iar mâine se va naște din azi...care piere. M-am pierdut M-am pierdut printre iluzii și vise, pornisem un urcuș spre zările deschise, unde norii au ascuns gânduri de realitate ucise. Vântul hain a spulberat orice culoare ș-acum rătăcesc în căutarea clipei de soare, care să trezească visele din uitare. M-am pierdut printre picături de iubire și n-am simțit ploaia care cădea-n neștire, învăluind clipele cu-n
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
îmi frânge cineva câte-o aripă, De mă înalț spre cer; în fapt cobor Și mă strivesc de sol, în mare pripă. Nu știu de ce dacă ating un vis, M-atrage cineva printre coșmaruri Și mor încet, de visul meu ucis, Sperând doar să revin în avataruri. Nu știu de ce dacă iubesc o stea, Tot universul este împotrivă; O nebuloasă vine pestea eaIubirea mea ajunge adoptivă. Nu știu de ce ajung, ca un pribeag, Să gust doar din iubirile străine, Să rătăcesc
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
de zi. Cafea scumpă și proastă este, compartimentele sunt pline de sărăcie, nu vezi nici un controlor; poate privește unul de undeva, dacă urcă cineva... Nu urcă decât frigul, ori căldura. întunericul rămâne între linii, se scarpină în plete cu stâlpii uciși, printre bălăriile oarbe. Poem sub sticlă Frunze late cât marea, îngălbenite de vârstă cad pe tăceri. Ochii obosiți de verde trec peste păduri în culori. Fetele se închipuie mari, prin germinația seminței în pântecul negru. Toamnele se culcă pe gândul
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
un titlu cu litere de-o șchioapă: „Polițiștii boxeri într-un schimb de focuri! Patru infractori morți!“ Dedesubt erau instantanee cu Foc și Gheață în poziție de luptă, cu mănuși de box și șorturi, alături de pozele de cazier ale celor uciși. Am citit o descriere succintă a împușcăturilor și o relatare a meciului din octombrie, apoi l-am auzit pe Lee strigând: — N-o să înțelegi niciodată, așa că lasă-mă dracului în pace! Lee o luă la fugă, ocoli aleea și se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
aici acum câteva ore. Jack Tierney a fost detașat la Omucideri, ca să conducă ancheta, cu Russ Millard pe post de mână dreaptă. Vrei să-ți zic părerea mea? — Zi! — Cazul ăsta-i o rampă de lansare. O albă cumsecade e ucisă, iar LAPD iese la înaintare cu tot efectivul, ca să pună mâna pe criminal și să le arate alegătorilor că ratificarea Propunerii B le-a adus o poliție veșnic trează. — Poate că n-a fost o fetiță chiar așa de cumsecade
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
pasaj din carte. — Lee calcă apăsat, tu pășești prudent. — E o chestie simbolică, dar să n-o spui nimănui, am râs eu. Kay își stinse țigara și puse cartea jos. — Pari îngrijorat de ceva. — Lee e foarte necăjit din pricina fetei ucise. Ne-au detașat pe amândoi să lucrăm la cazul ăsta, când ar trebui să fim pe urmele unui criminal periculos. El s-a dat pe benzedrină și a-nceput s-o ia ușor razna. Ți-a povestit despre fată? Kay
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
să fim pe urmele unui criminal periculos. El s-a dat pe benzedrină și a-nceput s-o ia ușor razna. Ți-a povestit despre fată? Kay dădu din cap. — Puțin. — Ai citit ziarele? — Le-am evitat. — Ei bine, fata ucisă e cea mai fierbinte știre de la bomba atomică încoace. S-au alocat o sută de polițiști doar pentru o singură crimă, Ellis Loew urmărește să tragă spuza pe turta lui, iar Lee parcă a-nnebunit... Kay îmi tăie triada cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]