2,309 matches
-
000) de persoane care au părăsit regiunea sud-estică a Poloniei în mod voluntar (1944 - 1945). Între Polonia și URSS au fost semnate acorduri bilaterale care reglementau transferurile de populație pe 9 septembrie 1944 și 16 august 1945. 300.000 de ucraineni și lemkieni din Polonia nu au fost însă deportați, rămânând în continuare să trăiască în Polonia. A doua fază a avut loc în 1947 în timpul Operațiunii Vistula. [[Rusini]]i și [[ucraineni]]i care mai locuiau încă în sud-estul Poloniei au
Operațiunea Vistula () [Corola-website/Science/329209_a_330538]
-
septembrie 1944 și 16 august 1945. 300.000 de ucraineni și lemkieni din Polonia nu au fost însă deportați, rămânând în continuare să trăiască în Polonia. A doua fază a avut loc în 1947 în timpul Operațiunii Vistula. [[Rusini]]i și [[ucraineni]]i care mai locuiau încă în sud-estul Poloniei au fost relocați forțat în vestul și nordul țării. Acest nou val de deportări a avut loc în perioada 28 aprilie - 31 iulie 1947 și a afectat 130.000 - 140.000 de
Operațiunea Vistula () [Corola-website/Science/329209_a_330538]
-
Poloniei au fost relocați forțat în vestul și nordul țării. Acest nou val de deportări a avut loc în perioada 28 aprilie - 31 iulie 1947 și a afectat 130.000 - 140.000 de persoane. O a treia fază a deportării ucrainenilor și polonezilor a avut loc în 1951, când Polonia și Uniunea Sovietică au modificat linia de frontieră de pe cursul superior al [[Râul Sanna|râului San]] și din regiunea orașului [[Belz]]. Cu această ocazie a avut loc un schimb de populație
Operațiunea Vistula () [Corola-website/Science/329209_a_330538]
-
de lemkieni locuitori ai Poloniei, dintre care 10.000 în regiunile de origine precum [[Lemkivshchyna|Łemkowszczyzna]]. [[File:Królik wołoski opuszczona cerkiew grekokatolicka.jpg|thumb|left|O biserică ucraineană greco-catolică abandonată în Królik Wołoski]] Operațiunea Vistula a rămas, (alături de represiunile împotriva [[ucraineni]]lor în teritoriile controlate de polonezi după încheierea [[Războiul Polono-Ucrainean|războiului polono-ucrainean]] și împărțirea Ucrainei prin [[Tratatul de la Riga (1921)| Pacea de la Riga]] sau [[Masacrarea polonezilor din Volânia|masacrarea populației civile poloneze]] de către [[Armata Insurecțională Ucraineană]] în timpul celei [[al Doilea
Operațiunea Vistula () [Corola-website/Science/329209_a_330538]
-
1921)| Pacea de la Riga]] sau [[Masacrarea polonezilor din Volânia|masacrarea populației civile poloneze]] de către [[Armata Insurecțională Ucraineană]] în timpul celei [[al Doilea Război Mondial|de-a doua conflagrații mondiale]]), ca o rană nevindecată în relațiile complexe și tumultoase dintre polonezi și ucraineni. Pe 3 august 1990, [[Senatul Republicii Polone]] a adoptat o rezoluție prin care a condamnat Operațiunea Vistula declanșată de guvernul postbelic polonez. Ca urmare, [[Rada Supremă a Ucrainei]] a adoptat o declarație prin care acceptă că rezoluția Senatului Polonez este
Operațiunea Vistula () [Corola-website/Science/329209_a_330538]
-
adoptat o rezoluție prin care a condamnat Operațiunea Vistula declanșată de guvernul postbelic polonez. Ca urmare, [[Rada Supremă a Ucrainei]] a adoptat o declarație prin care acceptă că rezoluția Senatului Polonez este un pas important spre corectarea nedreptăților suferite de ucrainenii din Polonia. În aceeași rezoluție, Rada a condamnat actele criminale ale regimului [[stalinism|stalinist]] împotriva poporului polonez. Pe 18 aprilie 2002, [[președintele Poloniei]] [[Aleksander Kwaśniewski]] și-a exprimat regretul pentru Operațiunea Vistula. Președintele a descris operațiunea ca un simbol al
Operațiunea Vistula () [Corola-website/Science/329209_a_330538]
-
Piłsudski (1867-1935) a preluat puterea în mai 1926 și democrația s-a încheiat. Politica agrarianismului a dus la împroprietărirea țăranilor și țara a realizat o creștere economică semnificativă în perioada 1921-1939. O treime din populația țării era formată din minorități - ucraineni, evrei, bieloruși și germani - care erau ignorați de putere. Independența Poloniei a fost promovată cu succes de Aliați la Paris de către Roman Dmowski și Ignacy Paderewski. Președintele american Woodrow Wilson a făcut independența Poloniei un obiectiv al războiului în cele
Istoria Poloniei (1918-1939) () [Corola-website/Science/329211_a_330540]
-
achiziții teritoriale au fost recunoscute de un acord internațional încheiat cu Antanta. Tratatul a dat Poloniei frontierei de est și dincolo de ceea ce delegațiile de la Paris și-au pus în gând și a adăugat Poloniei o populație de 4.000.000 ucraineni, 2.000.000 de evrei, și 1.000.000 belaruși la populațiile minoritare ale Poloniei. Renașterea Poloniei s-a confruntat cu o serie de provocări descurajatoare: pagube mari de război, o economie devastată, o populație cu o treime compusă din
Istoria Poloniei (1918-1939) () [Corola-website/Science/329211_a_330540]
-
erau reprezentate toate minoritățile, iar românii dețineau majoritatea. Președintele dietei, Eudoxiu Hurmuzachi, devine astfel mareșal al Bucovinei. În ciuda afluxului de migranți încurajat sub stăpânirea austriacă, românii au continuat să rămână cel mai important grup etnic din provincie până în 1880, când ucrainenii i-au depășit în proporție de 5:4. Conform recensământului din 1880, existau 239.690 de ruteni și huțuli, adică circa 41,5% din populația regiunii, urmați de 190.005 de români, adică 33%, un procent care a rămas neschimbat
Unirea Bucovinei cu România () [Corola-website/Science/328650_a_329979]
-
de câteva luni, deoarece Puterile centrale s-au recunoscut învinse în noiembrie 1918 (Austro-Ungaria pe 3 noiembrie, Germania pe 11). În decursul lunii noiembrie 1918, la sfârșitul Primului Război Mondial, în timp ce Austro-Ungaria se recunoaște înfrântă pe data de 3 noiembrie, românii și ucrainenii din Ducatul Bucovinei revendică simultan unirea ținuturilor unde erau majoritari, cu Regatul României și, respectiv, cu nou proclamata Republică populară Vest-ucraineană, frontiera fiind în negociere deoarece ambele comunități revendicau orașe importante precum Cernăuți, Rădăuți sau Siret. Pe 12/25 octombrie
Unirea Bucovinei cu România () [Corola-website/Science/328650_a_329979]
-
octombrie/6 noiembrie, a preluat "„de facto”" puterea în partea de nord a Bucovinei, inclusiv în orașul Cernăuți, în timp de "„de jure”" Bucovina era încă sub autoritatea guvernatorului austriac Joseph Etzdorf. La 24 octombrie/6 noiembrie 1918, comisarii naționali ucrainean Omelian Popowicz și român Aurel Onciul, primul ales de Comitetul Regional Ucrainean, al doilea autoproclamat, au semnat un acord cu privire la împărțirea Bucovinei, deși Onciul nu era împuternicit în acest sens de Consiliul Național Român din Bucovina. Guvernul ucrainean a dispus
Unirea Bucovinei cu România () [Corola-website/Science/328650_a_329979]
-
o treime (34,38%) din totalul locuitorilor, iar etnicii germani 21,24 %. Printre etnicii germani au fost socotiți și evreii, al căror procent ajunsese la 12,86 %. Românii erau situați predominent în sud și partea centrală a estului Bucovinei, iar ucrainenii în nord și partea central-vestică. Exista un mic număr de polonezi, secui și slovaci. Germanii (incluzând evreii) erau concentrați, mai ales în Gura Humorului, Rădăuți, Siret, Suceava și Cernăuți.. Acestora li se adăugau - în orașe, polonezi. Ucrainenii din această regiune
Editura Bucovina în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334929_a_336258]
-
estului Bucovinei, iar ucrainenii în nord și partea central-vestică. Exista un mic număr de polonezi, secui și slovaci. Germanii (incluzând evreii) erau concentrați, mai ales în Gura Humorului, Rădăuți, Siret, Suceava și Cernăuți.. Acestora li se adăugau - în orașe, polonezi. Ucrainenii din această regiune a Imperiului Austro-Ungar aveau o conștiință socială mai dezvoltată decât cei aflați sub dominația rusă în Basarabia și erau conduși de o elită politică experimentată și activă, formată din reprezentanți ai clasei de mijloc a orașelor și
Editura Bucovina în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334929_a_336258]
-
evrei și polonezi), Acest sistem lua în calcul dimensiunea fiecărui grup etnic. Conform legii electorale care fusese introdusă în 1910, legislativul Bucovinei avea 63 de membri, din care 28 de locuri erau ocupate de către reprezentanți ai comunităților: câte 10 de către ucraineni și respectiv români, 7 de către germanii și 1 de către polonezi. 18 locuri erau destinate celor aleși prin vot universal, din care câte 6 erau ocupate de români și respectiv ucraineni, 5 de germani și 1 de polonezi. În legislativul austriac
Editura Bucovina în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334929_a_336258]
-
vot universal, din care câte 6 erau ocupate de români și respectiv ucraineni, 5 de germani și 1 de polonezi. În legislativul austriac, bucovinenii cu drept de vot trimeseseră în 1907, 14 membri: cîte 5 reprezentanți din partea românilor și respectiv ucrainenilor, precum și 4 germani. Limba română și ucraineană deveniseră alături de germană, limbi oficiale ale regiunii. Asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand a produs în Bucovina consternare, dat fiind că era o speranță pentru românii aflați aici, care credeau că el le va îmbunătăți
Editura Bucovina în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/334929_a_336258]
-
doar limbă oficială a țării la scurt timp înainte de destrămarea Uniunii Sovietice. Un studiu din 2010 a arătat că majoritatea populației din Transnistria susține separarea regiunii de Republica Moldova. Tot același studiu arată că mai mult de 80% din rușii și ucrainenii din Transnistria și 60% din moldovenii (românii) de acolo preferă mai degrabă independența republicii separatiste sau anexarea ei de către Rusia decât reunificarea acesteia cu Republica Moldova. În 2005 miliția transnistreană a intrat în localitatea Vasilievca, unde se află un drum strategic
Statutul politic al Transnistriei () [Corola-website/Science/335446_a_336775]
-
în Ucraina, inclusiv română, au fost scoase din uzul oficial. Actorii tensiunilor sunt pe de o parte grupările rusofone care se opun noilor schimbări politice de la Kiev și doresc alipirea Crimeii de Rusia iar, pe de altă parte, grupuri de ucraineni și tătari crimeeni, care sprijină mișcarea Euromaidan. În antichitate Crimeea era locuită de triburi traco-cimeriene și scitice. Între 1441 și 1783 cea mai mare parte a Crimeii a făcut parte din Hanatul Crimeii. Între 1783-1917 regiunea a fost anexată de
Criza din Crimeea din 2014 () [Corola-website/Science/331421_a_332750]
-
majoritate absolută de ruși, Crimeea este de câteva decenii subiectul unor dezbateri locale, interne (pentru Ucraina) și internaționale extrem de delicate. La recensământul ucrainean din 2001, populația Crimeii era de 2.033.700 locuitori, din care 58,32% ruși, 24,32% ucraineni, 12,1% tătari crimeeni, 1,44% bieloruși. 77% din populația declară limba rusă că limba maternă, 11,4% limba tătara crimeeană și 10,1% limba ucraineană. La 5 decembrie 1994, prin Memorandumul de la Budapesta, Ucraina a renunțat la armele nucleare
Criza din Crimeea din 2014 () [Corola-website/Science/331421_a_332750]
-
declarat în favoarea referendumului din Crimeea, la care 96,77% dintre votanți s-au pronunțat pentru alipirea acestui teritoriu la Federația Rusă, considerând că astfel „s-a reparat o eroare istorică”. Cum rușii constituie 60% din populație, iar tătarii crimeeni și ucrainenii au boicotat referendumul, autoritățile ruse au anunțat că o majoritate de pește 95% dintre participanții la referendum s-a pronunțat pentru aderarea peninsulei Crimeea la Rusia. Ulterior, în luna mai, revista Forbes a anunțat ca un website al președinției ruse
Referendumul din Crimeea, 2014 () [Corola-website/Science/331481_a_332810]
-
acel moment a clădirii abandonate și a terenului Casei Radio la 81,45 milioane de euro, iar valoarea proiectului imobiliar „Dâmbovița Center”, în cazul finalizării acestuia, la 578,7 milioane de euro. Prezența minereului de fier în regiunile din jurul orașului ucrainean Krivoi Rog este certificată cel puțin din 1781 și cunoscută chiar din antichitate. În anii 1800, resursele minerale ale zonei au fost investigate metodic. Au fost descoperite minereu de fier cu 70% puritate și mangan. În 1881 a început extragerea
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
de tone, macaraua ce descărca vagoanele, alte macarale, șine de cale ferată, panouri sandwich cu spumă, garduri, rețele termice, stâlpi metalici, balustrade. Presa românească susține că furturile se fac cu știrea conducerii filialelor Arcom și Uzinexport din Dolînska, a responsabililor ucraineni ai combinatului și a autorităților române. În afară de creanța directă pe care statul român dorește s-o recupereze de la statul ucrainean, există și datorii indirecte, estimate la circa 100 de milioane de dolari. Conform contractului de antrepriză semnat cu Uniunea Sovietică
Mari lucrări inutile (România) () [Corola-website/Science/336931_a_338260]
-
relațiile literare româno-ruse („A.S. Pușkin și literatura română”, „Ecoul creațiunii lui Turgheniev în literatura română”, „Nuveliștii ruși în România: V. Garșin și V. Korolenko”, „Dostoievski în România”) și asemănările între folclorul românesc, folclorul ucrainean și folclorul rus („Jertfa zidirii la ucraineni și ruși”, „Lumea bâlinelor”, „A. I. Iațimirski și folclorul român”). A cercetat curentul poporanist inițiat de Constantin Stere și opera literară a Hortensiei Papadat-Bengescu. Studiile sale au fost publicate în revistele "Cadran", "Litere și arte", "Jurnalul literar", "Gândirea", "Lumea", "Viața Românească
Valeriu Ciobanu () [Corola-website/Science/336981_a_338310]
-
în patrimoniul UNESCO, numită „Pădurile primare de mesteceni din Carpați și pădurile bătrâne de fagi din Germania”. În Muntele Negru, se practică păstoritul, într-un sezon de 5 luni pe an. Aici este cea mai mare rețea turistică din Carpații Ucraineni (trasee pornind de la: Rahău, Frasin, Vorohta, Bîstreț, Verhovîna și altele).
Muntele Negru () [Corola-website/Science/337036_a_338365]
-
se ține o marfă. Dacă luăm în calcul că lângă satul Tocuz, au fost situate două sate de nemți: Iulianca (distrus pe vremea deportărilor) și Zvezocika (care este în prezent cu acest nume și a fost populat de ruși și ucraineni după al doilea război mondial) , am putea presupune că ar avea o legătură cu limba germană, întrucât. , Daran" este un adverb ce se traduce ca la aceasta, pe aceasta.
Dărănuța () [Corola-website/Science/337481_a_338810]
-
Uniunea panucraineană "Patria" (), cunoscut generic sub numele de este un partid politic ucrainean condus de ex-prim-ministrul Iulia Timoșenko. Ca bază a fostului bloc Iulia Timoșenko, „Patria” a fost reprezentată în Râdă supremă încă de la nașterea fracțiunii parlamentare "" în martie 1999. După victoria a Revoluției Portocalie Iulia Timoșenko a devenit prim-minisrul al Ucrainei (2005
Batkivșcina () [Corola-website/Science/331401_a_332730]