5,154 matches
-
sumbră, iar satul părăsit e, Niciun suflet pe stradă, în afară de noi. Privim speriați la norii ce-amenință să cadă Și ne rugăm în taină să nu fim risipiți De ropotul cascadei în haine de paradă, Din ceruri revărsată, lăsându-ne uimiți. Ne-nghesuim zadarnic în micul chioșc din stație, Ce părăsit și singur, prieten ne devine. Perdeaua grea a ploii se-nclină-ncet, cu grație, Lăsându-ne-năuntru, o clipă. Apoi revine. Uzi leoarcă, mână-n mână, ne-apropiem agale Unul
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
Priveliștea e sumbră, iar satul părăsit e,Niciun suflet pe stradă, în afară de noi.Privim speriați la norii ce-amenință să cadăși ne rugăm în taină să nu fim risipițiDe ropotul cascadei în haine de paradă,Din ceruri revărsată, lăsându-ne uimiți.Ne-nghesuim zadarnic în micul chioșc din stație,Ce părăsit și singur, prieten ne devine.Perdeaua grea a ploii se-nclină-ncet, cu grație,Lăsându-ne-năuntru, o clipă. Apoi revine.Uzi leoarcă, mână-n mână, ne-apropiem agaleUnul de
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
sensuri, opuse drumului meu, care se închidea în fața ta, în fața mea, în fața lumii întregi, de parcă nici distanță nu ar fi fost de acord cu acest timp, luat dintre noi și dus departe, ca să se oprească într-adins. Simt și mă uimește acum această neclaritate: cum oare ochii tăi s-au instaurat în ai mei?.. Încerc, depășindu- mi imaginea în spectrul solar al oglinzii, să-i opresc, rugându-i să mă apere, chiar și dacă vor înceta să- mi aparțină. Tot ce
TE-AI INSTAURAT CU OCHII TĂI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381367_a_382696]
-
Nu ai decât..., mă rog nu se spune, firește, cu scuzele de rigoare. - Hai, nu te sfii, nu sunt o conformistă. Spune-o ! - Ai numai treizeci și doi de ani. Știu că te-ai măritat de foarte tânără. - Și te uimește faptul că sunt bunică la vârsta asta ? Mie îmi vine să urlu de fericire. Îmi plac enorm copiii. Cred că mă voi reîntoarce și-mi voi relua activitatea la fosta sală unde am mai lucrat. Apropo, tu mai mergi pe-
LA CÂT MAI MULTE VEŞNICII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2010 din 02 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381408_a_382737]
-
aveam atunci, / Am fi rămas ștrengari, / Că nu ne-am fi dorit, ca prunci, / Auzi: să creștem mari!?” (Copilăria). Și, despre om pe scena vieții: „Actori triști în filmul sorții,/ Amăgindu-ne, am vrea,/ Jucând viața-n scena morții,/ Să uimim lumea cu ea.” (Actori). Filozofând în legătură cu viața și tinerețea, continuă în poezia Verde crud: Suntem vinovați de-o crimă: / Moartea tinereții noastre. / N-am știut destul a cere, / De la Cer, un bob zăbavă, / Am vândut timp pe plăcere / Și zâmbete
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
iulie 2016. William Shakespeare (trad. adapt. Mihaela Tălpău) Aceeași tu, aer ușor și foc ce arde răul oricum aș fi și chiar de te-aș trăi cu gând pierdut, dorință-arzătoare... hăul se-nalță în absent și-n azi, fără-a uimi din patru elemente-aș fi alcătuit cu grijă în tandră-mbrățișare, lumina o trimit iubirea mea din două o spirjin cu o tijă ca moartea s-o alung în micul infinit ca să trăiesc cu aer și foc mă pedepsești a
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
iubire, doar ție-ți sunt supusăSonnet 36ShakespeareLet me confess that we two must be twain,... XXX. IUBIREA, de Mihaela Tălpău , publicat în Ediția nr. 1967 din 20 mai 2016. Iubirea e fantomă cu o umbrelă spartă Ce-și împlinește scopul uimind netrebnicia Văzută de departe pare c-ar fi o artă Umplută cu săruturi e doar fățărnicia Iubirea-i așteptarea cu guler de răbdare Scrobit în ochii talazului muncit De ale nopți muze răpite de-ntristare Mimând în întuneric minutul adormit
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
în relaxare Din care țășnesc norii și aripi faci din ei Strănut mai e în tine, în pântecul ce are O strălucire-țipăt, un lacăt prins în chei ... Citește mai mult Iubirea e fantomă cu o umbrelă spartăCe-și împlinește scopul uimind netrebniciaVăzută de departe pare c-ar fi o artăUmplută cu săruturi e doar fățărniciaIubirea-i așteptarea cu guler de răbdareScrobit în ochii talazului muncitDe ale nopți muze răpite de-ntristareMimând în întuneric minutul adormitIubirea e dezastru, tezaur și sărutE mângâierea
MIHAELA TĂLPĂU [Corola-blog/BlogPost/381411_a_382740]
-
floare, Purtată de vânt și de ploi, agale, Un strop din curcubeu, arc pe zare, Revărsata discret în inimi de lujer, Pulsând sinestezic, violine -n asfințit Stăruitor, în noaptea -vajnic străjer Al porților lumii, umbre -ntoarse -n infinit. Ochii lumii uimiți la spectacolul greu, Selenar, umbrind pe clape de mister Om și petala, pașii pierduți, tu și eu, Jumătăți disparate dintr-un întreg efemer. M- am risipit cu uimire de floare În șoaptele tale, grădină a lumii, Primăvara, zeița stăpâna, din
IN TRUPUL PRIMAVERII de DANIA BADEA în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380845_a_382174]
-
dă seama că ceea ce credea mai înainte că fusese just îi apare acum ca o imensă greșeală și de aceea are în el o mare mâhnire. Mai are el vre-o speranță să-și găsească liniștea? Nerva și Thrassylus tăcură uimiți fiindcă înțelegeau despre cine era vorba. Dincolo de ferestre ploaia care aproape că se oprise se intensifică dintr-o dată în rafale zgomotoase. Magistrul persan își alese cuvintele. -Liniștea vine din adîncul ființei noastre magnifice! Acolo trebuie să căutăm, în inima noastră
AL SAPTELEA FRAGMENT (2) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380852_a_382181]
-
altă parte. Magistrul Ruthavan își încheia epistola sa prin cuvintele: Hristos a înviat! exclamație care era pe buzele tuturor celor care credeau în învierea Domnului. Dintre cele două epistole însă, doar una ajunse la destinație. Împăratul Tiberius a fost foarte uimit de veștile primite de la magistrul persan. Dacă ce scria acesta era adevărat, atunci statuile zeilor trebuiau date jos de pe soclurile lor, aceasta era concluzia pe care împăratul o dezbătu pe larg cu amicul său Cocceius Nerva. Magnificul avea însă să
FRAGMENTUL NR ZECE PENULTIMUL FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380851_a_382180]
-
întrecut pe sine magiștrilor! Geometria și filozofia într-o splendidă comuniune! Magistrul Ruthavan mai avea însă ceva de spus. -Dar, gândițivă prieteni, asta ar însemna că aceasta ar fi iubirea supremă! O comuniune perfectă și indestructibilă. Aplauzele nu întârziară! -Mă uimiți magistre! spuse Tiberius Thrassylus. -Idealizăm, idealizăm prieteni! Așa ceva nu există! spuse cineva după puțin timp. Reveniți așadar cu picioarele pe pământ! Totuși recunosc, e aceasta o idee frumoasă! Este însă doar o idee! -Nu e doar o idee, răspunse din
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL SASELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380854_a_382183]
-
Versuri > Iubire > TOT PRIVIM CUM SE DUC ANII Autor: Valer Popean Publicat în: Ediția nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Tot privim cum se duc anii Tot privim cum se duc anii Se ascund pe după deal, Ne uimește cum țăranii Știu să crească în Ardeal, Cresc prin obiceiuri vechi Moștenite-n verde viu, Să va-ajungă la urechi Că Ardealul nu-i pustiu, Anii zboară,ce să-i fac Grizonează tot ce prind, Dacă nu le fac pe
TOT PRIVIM CUM SE DUC ANII de VALER POPEAN în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374313_a_375642]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > TREC FULGII UIMIȚI Autor: Manuela Cerasela Jerlăianu Publicat în: Ediția nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Trec fulgii uimiți Trec fulgii uimiți prin cuvinte Din viscolul iernii aduși, Dar mie-mi răsună în minte Un soare ce bate la uși. Azi visul se pierde în perne, În noaptea cu stele de-o zi, Dar albul zăpezii eterne În pomii din stradă pustii
TREC FULGII UIMIȚI de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374326_a_375655]
-
-lea al tabletelor. Nu înainte de a face un bilanț al anului, ce tocmai se încheie, cu evenimente ce par a ține de domeniul paranormalului. Pentru neinițiați. Cei care a conștientizat semnificația Anului Luminii nu prea au avut de ce să fie uimiți de cele întâmplate. Și, totuși, câteva evenimente se încadrează perfect în sfera semnelor celeste. Chiar dacă aș fi vrut că lucrurile să se deruleze cu o viteză mai mare și mai pe înțelesul general. N-a fost să fie! E bine
TABLETA DE WEEKEND (96): A FOST ANUL LUMINII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374400_a_375729]
-
ca fiind cel mai longeviv Arhiereu și Ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, contemporane, căci a fost de cincizeci și doi de ani în această funcție, slujire și demnitate. Foarte iubit de credincioși, Părintele Arhiepiscop și Mitropolit Nicolae a continuat să uimească prin puterea cu care a suportat și îndurat toate nevoințele trupului, și care au fost deloc ușoare, seninătatea chipului, a glasului ce a păstrat aceleași inflexiuni și peste care timpul nu s-a îndurat să lase urme, precum și nealterata sa
UN GÂND DE ALEASĂ RECUNOŞTINŢĂ ŞI DEOSEBITĂ PREŢUIRE ACUM, LA MUTAREA LA CEREŞTILE ŞI VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI DR. NICOLAE CORNEANU – MITROPOLITUL BANATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/374411_a_375740]
-
vorbelor, unde nimeni nu îngână păsările, niciun poet care se-nvăluie-n cuvinte nu-și caută umbra-n ungherele nopții ci-n muzele care-i mângâie gândul. M-am desțelenit în mâinile ce-mi scapără mătasea luminii în cercul albastru, fiecare încercare uimește, multiplele fețe ale fructul copt în care se naște sămânța, durerea urcă-n bucurie luminând partea noastră de adevăr. Referință Bibliografică: Durerea urcă-n bucurie / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1398, Anul IV, 29 octombrie 2014
DUREREA URCĂ-N BUCURIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374488_a_375817]
-
Mocanu, această manifestare culturală anuală a reușit să suscite interesul multor elevi, profesori, oameni de cultură, fii ai satului, reveniți pe meleagurile natale pentru a asista la ” Lecții de Preda” chiar în școala unde a învățat acesta și și-a uimit de atâtea ori colegii și profesorii prin talentul său la compuneri, prin seriozitatea cu care își pregătea anumite teme. Copiii sunt atrași de cele două romane, savurează scenele de succes, ironia, comicul, bonomia, limbajul colorat, popular, originalitatea personajelor, bogăția informațională
MARIN PREDA ȘI NERĂBDAREA TIMPULUI de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374482_a_375811]
-
adună rostirile le întinde pe azimile duminicilor netrăite apoi lasă un banc să umple cerul de ploi de atâta veselie unii dintre noi începem să scriem poezie ceilalți lasă frazele să curgă necontenit pe umbrela cinei de taină a ființelor uimite de viață când coasele morții ating exaltarea căderii omului între două segmente ale unei clepsidre de foc în care nisipul cântă mările și oceanele și munții din care s-a născut finețea lui se naște în urma cernerii verbelor încă necunoscute
ÎN URMA CERNERII VERBELOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374522_a_375851]
-
pe cer Mi-a apărut după furtuna mare, Căci mărețiile acestei lumi mai pier Durându-ne de ele dorul, ce nu moare... La cotul tainic de pârâu împărățea Cu rădăcini adânc înfipte-n mal Și-atunci când pas de călător trecea, Uimea...și tulbura cu trunchiu-i triumfal... Și cer, pământ, și ape mângâia Cu brațele-i fantastice de crengi Și-n seve tăinuite-și memora Tot ce văzuse-n univers de ani întregi... Matusalemică, înțelegea, Ce lângă ea gândisem an de an
SALCIA de GHEORGHIȚA DURLAN în ediţia nr. 1610 din 29 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374601_a_375930]
-
albastre, înzecite-n largi valori - voi fi rupt de așteptare și de moartea cea mai grea, mă voi pierde în visare tot uitând de-o lume rea. ******************* Când cerul înnorat îmbrățișează marea val de furtună se-avântă înspre mal - privesc uimit spre el să-i simt mișcarea cu zgomotu-i mirific dintr-un paranormal. Când luna plină îmbrățișează norii sunt și eu prin zonă ca să-i privesc - și chiar de vor veni în pași ușori și zorii se vor intersecta în peisaj
SENTIMENTE DECIMATE PRINTRE GÂNDURI ÎN ALB ŞI NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373303_a_374632]
-
cerul a deschis o portiță în casa această și și-a trimis alaiul de Sânziene și fecioare frumoase pentru a asista la această sărbătoare rurală, a frumuseții și splendorii rustice. Se încheie astfel o zi specială, în care Marius mă uimește din nou în cerdacul casei, recitând poezii scrise de autori populari bănățeni. Savuram împreună prăjituri delicioase, pregătite de mama sa, o gospodina desăvârșită. După o seară atât de plină de momente frumoase, îmi iau în primire cameră în care urma
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
copilăriei mele, Brațele lor deschise așteaptă să mă primească, să îmi spună bine-ai venit. Încarcați, se pleacă umili, Daruindu-mi poama lor dulce, aromata. Binecuvântați fiți voi, darnice creaturi neprihănite, Ce imi dăruiți atâta rod și bucurie! Natură mă uimește iarăși cu frumusețea ei, ... Citește mai mult Vară,Înapoi acasă...Pe fereastră mașinii,Imagini sacadate mi se proiectează neîntrerupt,Natura ruleazaPanorame copleșitoare,Puse cap la cap, cu măiestria unui regizor al splendorii inegalabile:Flori galbene, prinse într-o hora a
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
copilăriei mele,Brațele lor deschise așteaptă să mă primească, să îmi spună bine-ai venit.Incarcati, se pleacă umili,Daruindu-mi poama lor dulce, aromata.Binecuvantati fiți voi, darnice creaturi neprihănite,Ce imi dăruiți atâta rod și bucurie! Natură mă uimește iarăși cu frumusețea ei,... XVIII. ACASĂ, de Eleonora Stoicescu , publicat în Ediția nr. 1634 din 22 iunie 2015. Mă cheamă vară acasă, Cu ochi de mure răscoapte, mustind, Cu gust de frăguțe pe buze, La urechi cu cireșe pietroase, Cu
ELEONORA STOICESCU [Corola-blog/BlogPost/373279_a_374608]
-
acceadă urmașa urmașilor ei. Extraordinare imaginile literare pe care a reușit scriitorul Virgil Stan să ni le zugrăvească că pe niște fresce demne de un film, poate, cine știe?! Îmi este foarte clar că destinele importante ale celor care ne uimesc nu se clădesc decât pe trăiri de excepție și deloc ușoare în care suferință este legea. Așa a pățit și Maria Loga și cred că este esențial faptul că s-a întâlnit cu acest om de litere ce a știut
CARTE BIOGRAFICA A RENUMITEI SOLISTE DE MUZICA POPULARA MARIA LOGA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/373419_a_374748]