7,855 matches
-
îndoaie universul; stelele cad, timpul adoarme beteag. Ce vreau să fac? Mă las de viață? Presimt că nu e bine. Poate mă înșel. Sunt un simplu muritor. Mutilez propria-mi voința. Rămân cu ochii închiși nu pentru revenire, ci pentru uitare. Omenirea a fost invitată să-și înfigă cuiele în trupul lui Hristos; să-și topească forță distructiva în oceanul iertării și al vindecării. - Lady, up, go faster, up, up. Cine mă strigă? Unde sunt? Pentru o clipă am adormit. - Lady
FĂRĂ CRUCE de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366813_a_368142]
-
ciupercile după ploaie, la la pensiuni complete, gândite pentru toată familia, să satisfacă tot poporul din casă, de la sugar la ăl în rotile, nu râdeți, am văzut și oameni care cu ultimele puteri și cu ochii aprinși și înlăcrimați căutau uitarea printr-o revenire la ceea ce au fost, ca-n cântecul ăla al nostru cu pușca și cureaua lată ... Astfel, americanii nu mai vizitează lumea, o aduc toată aici, mai cu ghiotura, mai așa cum se găseșze ăn momentul în care s-
JOCURI DE NOROC ŞI CÂTE CEVA DESPRE ALTELE ÎN LAS VEGAS(VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366900_a_368229]
-
îl urmează. Iartă după cum el iartă. Căci a coborât printre noi și a rămas extrem de singur. El și Crucea pe care a văzut-o în ochii primului om creat. Și atunci a căutat ca măcar oamenii, în toată durerea și uitarea lor, să se apropie unii de alții. Să se ierte reciproc. Iisus Hristos S-a uitat pe Sine din nou. Nu a cerut nimic pentru Sine. Dar a îndrăznit să ceară pentru omul cel de lângă om. Căci pe el îl
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
o idee, teoretică și abstractă, dar urăște sau doar nu acceptă fie și măcar o singură persoană? A ierta înseamnă a iubi, fără interes, condiții și jumătăți de măsură. Căci nu poți iubi fără să ierți. Iubirea aproapelui merge până la uitarea sinelui. Merge până la inima lui. Până la a fi o singură inimă. Și acolo unde două sau trei inimi se unesc, acolo se vor auzi și se vor simți bătăile inimii lui Iisus Hristos... Întrebat fiind cine este aproapele nostru, Domnul
DESPRE IUBIRE SI IERTARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366818_a_368147]
-
a recurs la sacrificiul suprem al singurului Fiu al Său, Domnul Isus Hristos. Ne-a demostrat ce înseamnă dragostea prin moartea Domnului Isus. El s-a dat la moarte pe Sine ca să ne mântuiască. Iată cea mai nobilă simțire a dragostei: uitarea și sacrificiul de sine. Ea face posibilă iertarea care aduce mereu vindecarea sufletească și a relațiilor dintre oameni. Dragostea este curajoasă și luptă pentru pacea și bunăînvoirea dintre noi. Din păcate, trăim în vremuri tulburi când superficialitatea și-a pus
DESPRE SIMŢIRILE DRAGOSTEI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367543_a_368872]
-
ochii, Iar vântul hoinar Să îmi fie alint. Beție de-albastru, De vârfuri de munte, Un zbor de condor, Pestre codri cei suri. O clipă ce ține Cât viață întreagă, Un zâmbet senin Ce răsare din nori. Beție de-albastru, Uitare de sine, Un zbor nesfârșit Peste val înspumat. O aripă albă, Un dor de iubire, O stea luminoasă În noapte, drept far. Referință Bibliografica: Beție de-albastru / Florina Emilia Pincotan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2145, Anul VI, 14
BETIE DE-ALBASTRU de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367574_a_368903]
-
dar nu mi-am dat seama că o să pot face asta. O mână ciungă am masat atât amar de vreme... Așa cum eram, când cu barca pe râu când cu ea pe mare, reușeam să dăm de malul ce dădea în uitare problemele. Așa ne-a fost soarta, să ne bucurăm o vreme, apoi să dăm cu piciorul în noi precum într-o înghesuială de nesuportat. Eram două extreme ce s-au încolăcit grăbite și fără voia lor. Aveam capul învăluit de
NUMELE TĂU de ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/367603_a_368932]
-
lui va trebui să nu uite de unde vine. Adoarme și crăiasa foarte ademenitoare încearcă să îl convingă să uite trecutul și viitorul și să trăiască numai în prezent: „Era atâta vrajă în chipul și glasul ei, încât am simțit cum uitarea mă pătrunde ca o moleșeală, ca o fericire, și am întins brațele spre ea”. Este trezit la realitate de țipătul pescărușului său și simte o durere în cicatricea dintre sprâncene. Marea este străbătută de un cântec din lumea de sus
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
la care ajunge prin suferință și iubire. De data aceasta regele ondinelor se opune dragostei lui Ondine pentru un muritor, din cauza nestatorniciei în dragoste a pământenilor. Lui îi apare superioară lumea ondinilor, deoarece ei în iubire nu cunosc înșelarea, minciuna, uitarea și nici iertarea, pedeapsa pentru cel care înșală în dragoste fiind moartea. Ondine, ființă subacvatică, se căsătorește totuși cu pământeanul Hans pe care îl iubește și ea nu are curajul să îi spună adevărul cu privire la originea ei, fiindcă știa că
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
critici pe alții când ești pe punctul de a te expune tu însuți critici. „ În condițiile fenomenului de globalizate, de integrarea europeană a țării noastre, o parte din tradițiile poporului român, a unor opere, vor dispărea, vor trece în penumbra uitării, rolul acestei antologii, întocmită de Elena Butu, este de a deveni o„ ladă de zestre“ a spiritualității românești, purtând peste vremuri creațiile scriitorilor de astăzi. Fiindcă, vorba lui Emil Cioran: “Nu locuim într-o țară, locuim într-o limbă. Patrie
CRESTOMAȚIA MIJLOC DE PROMOVARE A LITERATURII ÎN NĂSĂUDUL ÎNCĂRCAT DE ISTORIE, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367570_a_368899]
-
dar nu mi-am dat seama că o să pot face asta. O mână ciungă am masat atât amar de vreme... Așa cum eram, când cu barca pe râu când cu ea pe mare, reușeam să dăm de malul ce dădea în uitare problemele. Așa ne-a fost soarta, să ne bucurăm o vreme, apoi să dăm cu piciorul în noi precum într-o înghesuială de nesuportat. Eram două extreme ce s-au încolăcit grăbite și fără voia lor. Aveam capul învăluit de
ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/367610_a_368939]
-
că aici o să se ajungă, dar nu mi-amdat seama că o să pot face asta. O mânăciungă am masat atât amar de vreme...Așa cum eram, când cu barca pe râucând cu ea pe mare, reușeam să dăm demalul ce dădea în uitare problemele. Așa ne-a fost soarta,să ne bucurăm o vreme, apoi să dăm cu piciorul în noiprecum într-o înghesuială de nesuportat.Eram două extreme ce s-au încolăcit grăbite și fără voia lor.Aveam capul învăluit de viitor
ALEXANDRU COSMIN CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/367610_a_368939]
-
ochi închiși tresar, fugar fiind Să caut adevărul plecat la infinit, Ca să-mi aline plânsul necuvenit Și din mișcare un ultim tren să prind... Din ochi închiși ca-n trase jaluzele Mai văd câmpia-n fuga trenului trecut, Că simt uitarea ce m-a recunoscut De mult piedută, închisă-ntre zăbrele... Din ochi închiși, o lacrimă-i furată De cea uitare ce nu a vrut să vie, Ca un idol ce-a stat în trândăvie Uitând a mea purtare, pur nevinovată
DIN OCHI ÎNCHIŞI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367663_a_368992]
-
ultim tren să prind... Din ochi închiși ca-n trase jaluzele Mai văd câmpia-n fuga trenului trecut, Că simt uitarea ce m-a recunoscut De mult piedută, închisă-ntre zăbrele... Din ochi închiși, o lacrimă-i furată De cea uitare ce nu a vrut să vie, Ca un idol ce-a stat în trândăvie Uitând a mea purtare, pur nevinovată... Referință Bibliografică: Din ochi închiși / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1884, Anul VI, 27 februarie 2016. Drepturi
DIN OCHI ÎNCHIŞI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367663_a_368992]
-
tuturor minunea preschimbării în izvor. Să vadă-orice prieten sau străin cum curgem când năvalnic și când lin dintr-un preaplin intens în alt preaplin. Dar dacă totuși Când ai să vrei să îmi săruți inima anilor pierduți în neguri de uitare, ai să pricepi pentru ce cânt cu petele iubirii-n vânt pe stei de așteptare. Poate atunci ai să-nțelegi de ce în anii mei pribegi am stat mereu de veghe, sperând întruna să primesc în dar un strai împărătesc în loc
SURÂSUL DRAGOSTEI DAR DACÃ TOTUŞI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1884 din 27 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367661_a_368990]
-
pozitiv și, în loc să-l fac și mai cunoscut pe teribilul pictor care a sălășuit și creat aici, eu vreau s-o cunosc și s-o prezint publicului pe soția lui. Și asta - pentru că are o neistovită activitate de, aș zice, uitare de sine și propulsare a creației marelui pictor, deja atât de apreciat (în țară și peste hotare). „Dar oricât este de cunoscut și prețuit - îmi spune ea - nu-i suficient! Baruch merită și mai mult!”. Îi dau dreptate, dar încerc
PRIN ABURUL CAFELEI DE ELRON de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1162 din 07 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367640_a_368969]
-
în ceea ce privește valorificarea și recunoasterea operei sale, atât de valoroase. Viorel Savin acum, la Bacău, împreună cu ceilalți oameni de bine, ce alcătuiesc un cor cu sunetele „Odei bucuriei”, însuflețește, continuă, intensifică faptele și spiritul luptei care, în timp, dejoacă ticăloșiile, nedreptățile, uitarea și necinstirea! Este o mare luptă, universală, gravă și esențială, fără de care nu se poate trăi cu adevărat! La Bacău, după cum se vede, s-anțeles acest lucru. Și nu e simplu și nici ușor să faci lucrarea propriu-zisă a unor astfel
ELIBERAREA DE PREJUDECĂŢI de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1670 din 28 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367703_a_369032]
-
dotat cu un temeinic și inteligent studiu introductiv, prin care scriitorul V.S. își propune, și reușește, urmărind viața și sufletul artistului, ca și contextele în care a trăit, reușește, zic, să sublinieze și, uneori, să ridiculizeze-elegant faptele ce au determinat uitarea și punerea intenționată sub tăcere a artistului. Este vorba, mai întâi de nesăbuința și ingratitudinea fostului „regim socialist” de a considera acest mare talent, cu valoare națională indiscutabilă, ca fiind, în trecut „pictor al curții regale”, anulându-l deci, în loc să
ELIBERAREA DE PREJUDECĂŢI de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1670 din 28 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367703_a_369032]
-
fost teamă la-nceputuri Că mă-nșeli cu orice bleg - Ale vieții plus rebuturi Nu aș ști cum să le dreg. Tu, mireasa vieții mele - Dalb colos de nepăsare - Te strecori în dans cu iele Și te pierzi în vis, uitare. M-aș întoarce către tine, M-aș strivi de sânul tău, Deși știu că n-ar fi bine - Dor de tine foarte rău. Nu te uit, dar nici nu vreau Să te țin acum în suflet - Deși îngeri te doreau
COLIVIA CU GRATII DE OŢEL (SAU MIREASA AFURISITĂ DE URSITOARE) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367745_a_369074]
-
a iubit nebunește, dovedindu-se și credinciosă jurămintelor lor ascunse, și iscusită-n mângâierea sufletului viforos al domnitorului. Ea a știut să-l înțeleagă și să-l ajute. Vlad avusese, pân-la ea, ici-colo, niște aventuri pe care le-a dat uitării, iar pe Catharina chiar a vrut s-o ia de soție. De două ori i-a cerut Papei(!) o scrisoare de indulgență, ca să poată divorța, însă destinul i-a fost potrivnic. Chiar și când s-a sinucis soția sa, fiind
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
în această zonă. Înainte de a prezenta câteva texte în exemplificarea fondului de mare profunzime morală a "recunoștinței", să mai semnalăm că o ușoară con �fuzie se poate strecura între ideea de recunoștință și cea de rasplată. Uneori se consideră ca uitarea binelui făcut de Dumnezeu sau de oa �meni poate fi considerată, pe bună dreptate nerecunoștință, ceea ce este exact. Însă nu considerăm că termenul "răsplată"este bine ales când este vorba de răspunsul omului către Dumnezeu. De pildă, traducerea lui Gala
DESPRE VIRTUTEA RECUNOSTINTEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366836_a_368165]
-
Iar vântul un șir de glasuri reci ... Răsari cu aripa obosită printre visuri Când prin mine cu fiecare clipă treci . Tăcerea ta îmi răsucește gândul , În stropul de ploaie ce pe buze a înghețat ... Fereastră în urmă ta închide cantul Uitărilor ,ce din surdina au mai răsunat . Și de ce acolo la capăt de drum , Măi asculți vântul care trece ... Departe ochii mi-s oricum Privirea caldă... e astăzi rece . gabrielaenerusu Referință Bibliografica: La capăt de drum / Gabriela Rusu : Confluente Literare, ISSN
LA CAPAT DE DRUM de GABRIELA RUSU în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367013_a_368342]
-
găsit Că te iubesc nu-i simplă întâmplare. Tu clipa-mi îndulcești si-aduci atâta bine De parca mierea lumii e strânsă toata-n tine. **** Întoarce-te, fii ploaia mea de mai, Pe-obrazu-mi întristat să-mi fii sărutul, Hai să lăsăm uitării tot trecutul În brațele iubirii o clipă te rog stai. Fii umbră mea , fii inima-mi ce bate Fii zâmbetul, tandrețea și puterea, Din suflet să îmi ștergi toată durerea Și ziua de-azi s-o facem începutul Unei iubiri
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
înalt. Zemoase buze, boboc de floare sânii Iubirea doar o lungă căutare Spre țară fericirii bătând mereu cărare Miresme ne îmbată sau ne înțeapă spinii. Femeie tu esti toată dulceața și savoare Și clipă de regret că viata-i trecătoare! **** Uitarea si-a-mplantat în inima cuțitul Tăcerea ta e-un lucru care doare În lumea fericirii trecătoare Iubirea-ncepe ca să-și piardă mitul. Unde sunt eu, unde ești tu Unde sunt zilele ce-au curs senine Trecând alături peste rău și bine
INCANTAŢII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 212 din 31 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366970_a_368299]
-
am îndrăgostit iremediabil de această carte, după cum îndrăgostită am rămas de „Micul Prinț” al lui Antoine de Saint Exupéry, și mi-am propus ca, odată, când voi avea posibilitatea, să refac această capodoperă ce riscă să intre, pe nedrept, în uitare. Și, dacă nu pot să reeditez această Antologie, să dau cât mai multor copii măcar o fărâmă din lumina de aur a cărții. Literatura pentru copii în România zilelor noastre a devenit aproape inexistentă. Poate pentru că, pe de o parte
VIAȚA CA JOC, JOCUL CA VIAȚA, CRONICĂ DE MARIANA CRISTESCU, LA VOLUMUL ANOTIMPUL JOCULUI DE TITINA NICA ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367025_a_368354]