5,157 matches
-
fi mai actuală, pentru că dăltuirea în basorelieful cuvântului poartă în sine sinea omului care și-a găsit calea și crucea. Orizontala ei este aproapele, omul obișnuit pentru care e scrisă cartea, verticala ei tinde către cer, loc de obârșie din ce în ce mai uitat, lăsat în părăsire de cei cu capul plecat sub prea multe griji. Unele false, de carton, ireale și iluzorii, dar teribil de apăsătoare asupra ființei umane. Aplicate însă cu metode din ce în ce mai fine, mai subtile, o dovadă că alcătuitorii unei ordini
DĂNCUŞ: ALEGERI VERTICALE de CONSTANTIN P. POPESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345825_a_347154]
-
Baraba”, răufăcătorul preferat de mulțimi, refuză plata în arginții minciunii și ai oricărei forme de trădare: nu se trădează pe sine și cu atât mai mult nu-și trădează Dumnezeul și credința. Acestea din urmă poartă, fiecare, o unicitate aproape uitată azi, dezvăluită de cartea Eliberării în fiecare propoziție, paragraf, capitol scris pe înălțimile muntelui (a se citi pustiului) de exil al omului Dăncuș. Acolo, în miezul misterios al inițierilor, Dăncuș simte bătând inima Mamei-Pământ, casa lui și a noastră, ca
DĂNCUŞ: ALEGERI VERTICALE de CONSTANTIN P. POPESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345825_a_347154]
-
Autorului Eu aș veni cu brațele deschise Dar crinii și-au ascuns într-un suspin Mireasma-nstrăinărilor și vise Se pierd în depărtări și-n alt destin... Și aș mai veni sub cerul în amurg Să îți mai deschid o aripă uitată Când zboruri leganate în valuri curg Și nu ajung la țărmuri niciodată... Așteaptă-mă să-ți ning cireși în floare Și flori de câmp să-ți înfloresc nebună Mai strigă un salcâm și cum mai doare Un gând căzut pe-
EU AŞ VENI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345869_a_347198]
-
mă duce gândul în neunde îmi zboară așa în vânt pe orice unde călătorește singur în neștire având doar verbul a iubi-iubire. când scriu îmi ies în față din albume doar amintiri cu oameni și cu nume din pleoapele ferestrelor uitate mai văd prin ceață lumea jumătate. când scriu aud doar suferința vie în-nourata zare un fulger de mânie și lacrima din pruncul nenăscut cu care doamne viața a-nceput. când scriu despic acestă lume-n două și inimii i-aș
CÂND SCRIU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345900_a_347229]
-
mă gândesc la tine că ți-e frig E iarnă grea în toiul primăverii Și de atâta iarnă-n ceruri strig: Deschideți porți, lumina să învie Că vine mama și-a orbit subit! De-atâta întuneric...Cine-i scrie Pomelnicul uitat și veștejit? Și urlă câinii-a moarte și mă doare Că nu pot să-nțeleg de ce mai sunt, Când altă zi începe?... Și răsare Un soare peste-al mamei drag mormânt... Referință Bibliografică: Mama a plecat la cer / Violetta Petre
MAMA A PLECAT LA CER de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 838 din 17 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345907_a_347236]
-
susținute de Mihaela Runceanu, Gabriel Dorobanțu, Loredana Groza, Viorela Filip, Daniel Iordăchioaie, Gina Pătrașcu, Roxana Popescu, Eva Kiss, Marina Scupra. Orice carte despre Titel Popovici nu poate fi decât răscolitoare de amintiri, nu poate decât să dăruie atâtea informații, ori uitate, ori necunoscute. Cu atât mai mult cartea lui Octavian Ursulescu. Ea adună cu știință și deșiră deopotrivă, una câte una amintirile, bine legat în context, extras din esențial și real. Cele consemnate mai sus urmează această depănare a firului biografic
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346016_a_347345]
-
peste toate valorile spirituale și culturale și din păcate, și-a împânzit peste tineret influența negativă. Valorile culturale și respectul pentru munca celor care s-au jertfit pentru ca ei să aibă o viață lipsită de griji, au fost de mult uitate... Când privesc în jurul meu și văd copii care abia știu să meargă și țin deja în mînuțe cîte un Ipod sau un Handy, mă întristez...; acești micuți nu vor ști ce înseamnă să citească o carte, să simtă mirosul de
VICTIMELE SOCIETÄŢII MODERNE de DOINA THEISS în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346054_a_347383]
-
valuri, sau de nori, de mine și de tine, De ploaie și furtună, de stele și de luna, Veni-vor, ca să le fiu alături, în planul, Ce împreună-n noapte l-am făcut, Despre iubiri neîncheiate, neîncepute și multe chiar uitate, În colțuri ale inimii fierbinți, căruia de vânt nici că îi pasă, Și nici de întuneric și nici de luna, de valuri înspumate, De ploaie, de fantome sau furtună... Îi pasă doar de tine. Zipf, Austria 23 dec 2013 Coști
FANTOMELE NOPȚII MELE de COSTI POP în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347830_a_349159]
-
aripile bulevardului din centrul Bucureștiului...), Dumitru K. Negoiță, din Rușavățu-Viperești- Buzău, cu o biografie de lucrător în diverse meserii, inclusiv de arbitru de fotbal, cu multiple pasiuni de colecționar (Am descoperit prin zona căutărilor pe multimedaliatul, erou național și monah uitat, Iorgu Cosma, monahul Gherasim, cel care a ținut în mâini, cum spun înaintașii, atât Steagul Țării cât și Sfânta Cruce), Elena Adriana Răducan, profesor, traducător, poet, dramaturg, gramatician etc. (Îndoielile au prioritate în viață. Lucrurile mari cuprind o frescă a
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
speriat fugind în pădure, iar bunicul s-a întors spre mine zâmbind și mangaiendu-ma pe cap spunându-mi: - Ai văzut câtă frumusețe a creat Dumnezeu iar unii spun că totul a evoluat și că nu ar exista un Creator, insă uitate numai la aceste culori frumoase naturale, apoi dacă privești o floare cine a colorato atât de frumos. Îi plăcea să țină discursuri despre credință să, despre convingerile sale profund religioase, nu îi plăcea comunismul pentru că îi luaseră pământul, oile, caii
TIMPURI APUSE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1207 din 21 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347852_a_349181]
-
Modele > GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ȘI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1174 din 19 martie 2014 Toate Articolele Autorului Dacă n-ar fi cântăreții ei de acum, Tulcea s-ar zice că-i uitată! Iar fără Tulcea, Dobrogea nu ar avea văzduh! Dar sunt rămase în zestrea cântăreților de azi ai Dobrogei magnifice comori spirituale în care bate inima muzicii folclorice izvorâte din dragostele zilelor bune și rele ale ei. Comorile acestea de cântece
GEORGETA NICHIFOR CÂNTECE ÎNCUNUNABILE ÎN ŞI DIN SPIRITUALITATEA DOBROGEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347902_a_349231]
-
sale, STROPI DE ROUA DIVINĂ, care regenerează și edifica intru mântuire” - cf. www.universulcartilor.wordpress.com Cât bun-gust și câtă dreptate avea Î.P.S.S. IRINEU BISTRIȚEANUL! Căci, iată ce Rugăciune spre liniștirea nebuniilor și rătăcirilor lumii și spre răsărirea dragostei uitate, intru fericirea veșnică a Luminii Crucificat-Mântuitorului, cu lacrima de mărgăritar închină Preasmeritul Părinte RADU BOTIȘ: “Doamne în a dragostei rânduiala / Sub pavăza crucii agale suind, /Lacrimii noastre caută vremi de beteala / Prin asta lume, străluminând. // Doamne, chipul din sfântă icoana
PREOTUL RADU BOTIŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347896_a_349225]
-
veniți și voi ca să priviți în zare, cu ultimul bărbat gondolier. lăsați în urmă umbrele de ieri, urcați-vă-n gondola de paradă, e visul drag al dulcii primăveri, să ascultați o tristă serenadă. să ne visăm în veacul cel uitat, în hora măștilor de carnaval, în timpul unui bal- mascat, plutind ca-n vis din val în val. respiră noaptea sus pe cer prin porumbei bătuți de valuri, se-aud gondolieri cum pier, legând gondolele la maluri. gondola albă trece pe
„ RANĂ” ŞI „VENEŢII DE VÂNZARE” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347971_a_349300]
-
citate motto-uri din peste 260 poeți vechi sau noi, de pretutindeni, fluviu de lecturi predilect poetice. Au, cine în „glorioasele” noastre zile se mai încumetă la astfel de luxuriant ... nărav?). Poetul Theodor Răpan are pasiunea căutării sensurilor ascunse, ori uitate ale Cuvântului, punându-le în vecinătăți și situații stranii, așezându-le, parcă, față-n față ori spate-n spate, pe cele „nepotrivite” cu cele „potrivite”, făcându-le să se cunoască/ recunoască, ori să caute gâlceavă unele altora, năzdrăvănindu-le. Reacțiile în
THEODOR RĂPAN ŞI POEZIA „EVANGHELIILOR” SALE de IOAN MAZILU CRÂNGAŞU în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347311_a_348640]
-
eram în Munți miner Căutam cu ei norocul În adâncul fără cer! Toată Țara-i o ruină De la nord până la sud! Ofilite flori de mină: Baia, Roșia, Abrud... Le-am privatizat pe toate, De ce văd mi-atâta silă! Peste amintiri uitate Crește iarba fără milă... Frunză verde, frunză arsă, Toamnă pustiită-n noi, Astăzi când mi-e dor de-acasă Mă duc parcă la război! Nicolae NICOARĂ-HORIA, (pseudonim Silvania Ardeleanu), născut la 22 noiembrie 1951, în localitatea Sohodol-Nicorești, județul Alba. Poet
INVENTARUL CUVINTELOR (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347306_a_348635]
-
1120 din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului cu lacrimi în ochi pe creastă de munte un trandafir sfârșește în zăpadă îți e a ta ființă cu unică dorință iubirea ta de semeni tu știi a noastră suferință tu ființa uitată zaci astepti salvare acolo pe zăpadă spre cer grăbitele spaime pierd forme în omăt mijloc de iarnă ce știe lumea de trandafirul din zăpadă liniște așezată lumea nu aude vocea ta îi cheamă lumea nu te știe buzele carmin schimbate
UN TRANDAFIR SFÂRŞEŞTE ÎN ZĂPADĂ de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347358_a_348687]
-
VIZIREANU, Gabriela PETCU și Costel MACOVEI. Fiind în plin sezon estival desigur că atracția litoralului a fost benefică, astfel participând și alți autori incluși în volum; Simina alias Silvia ȘCLADAN, venită din Suceava, Georgeta OLTEANU din Giurgiu, si nu trebuie uitată distinsa realizatoare de emisiuni culturale Victorița DUȚU, venită special din București pentru acest eveniment. Poate mulți vor spune, sau chiar au spus: ce mare lucru o lansare? Privind de pe margine așa se pare, insă orice eveniment care se vrea a
IZVOARELE VIETII 2009 ASPECTE LANSARE TIMIŞOARA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347385_a_348714]
-
statuie realizată de către Istvan Balazs, dedicată copiilor nenăscuți. Vazând acea statuie, am scris această poezie. Copiilor nenăscuți Ce plâng copiii nenăscuți in ceruri ! Și mamele nu-i pot lua la sâni, I-au azvârlit în ghena cu deșeuri, Ca ultimii uitați păgâni. Le clocotește laptele în sfârcuri, Lacrimi le joacă în priviri, Că puii și i-au sfărtecat cu vrere, De frica unor șușotiri, Amare suflete de mame, Ce pruncii și-i îngroapă vii, Mânuțe-ntinse spre salvare, Mame sărace și
NU MĂ OMORÂ MAMĂ! de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347389_a_348718]
-
august 2014 Toate Articolele Autorului COROANA MAMEI Femeia ce nu-ncape în propriul său trup Și nici o toamnă rostul nu-i va țese, Din soarta mea, ce viscole mi-o rup. Vioaie, către lume, zilnic, iese. Dezbracă de pe umeri nopțile uitate, Un vechi ecou - din ochii plini, cobor, O, ziua ei, închisă în cetate - Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor. Aromele pe gura-i aprinse zări adună Și zdruncină din neguri întinsuri sufletești - Încâlcit în vise, timpul mă sugrumă Lăsându-mă
CUVINTELE MELE (POEME) de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/347376_a_348705]
-
Sinelui sau în sine!! Mai tarziu tot el însuși spunea în "Amintiri': “Am plâns. Când am pus cartea pe raft, am râs. Am râs de mine. Încă mai sunt sensibil și visător.” În orice caz, o carte ce nu trebuie uitată! Referință Bibliografica: Un roman memorabil - Românul adolescentului miop , de Mircea Eliade, o mică prezentare. / Valerian Mihoc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1189, Anul IV, 03 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ROMANUL ADOLESCENTULUI MIOP , DE MIRCEA ELIADE, O MICA PREZENTARE. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347384_a_348713]
-
1338 din 30 august 2014. COROANA MAMEI Femeia ce nu-ncape în propriul său trup Și nici o toamnă rostul nu-i va țese, Din soarta mea, ce viscole mi-o rup. Vioaie, către lume, zilnic, iese. Dezbracă de pe umeri nopțile uitate, Un vechi ecou - din ochii plini, cobor, O, ziua ei, închisă în cetate - Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor. Aromele pe gura-i aprinse zări adună Și zdruncină din neguri întinsuri sufletești - Încâlcit în vise, timpul mă sugrumă Lăsându-mă
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
schimb pe-un mărunțiș, ... Citește mai mult COROANA MAMEIFemeia ce nu-ncape în propriul său trupși nici o toamnă rostul nu-i va țese,Din soarta mea, ce viscole mi-o rup.Vioaie, către lume, zilnic, iese.Dezbracă de pe umeri nopțile uitate,Un vechi ecou - din ochii plini, cobor,O, ziua ei, închisă în cetate -Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor.Aromele pe gura-i aprinse zări adunăși zdruncină din neguri întinsuri sufletești -Încâlcit în vise, timpul mă sugrumăLăsându-mă cărare dorinței
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
Ediția nr. 1110 din 14 ianuarie 2014. Femeia ce nu-ncape în propriul său trup Și nici o toamnă rostul nu-i va țese, Din soarta mea, ce viscole mi-o rup? - Vioaie, către lume, zilnic, iese. Dezbracă de pe umeri nopțile uitate, Un vechi ecou - din ochii plini, cobor, O, ziua ei, închisă în cetate - Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor. Aromele pe gura-i aprinse zări adună Și zdruncină din neguri întinsuri sufletești - Încâlcit în vise, timpul mă sugrumă Lăsându-mă
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
ei mă află pe oriunde. Citește mai mult Femeia ce nu-ncape în propriul său trupși nici o toamnă rostul nu-i va țese,Din soarta mea, ce viscole mi-o rup? -Vioaie, către lume, zilnic, iese.Dezbracă de pe umeri nopțile uitate,Un vechi ecou - din ochii plini, cobor,O, ziua ei, închisă în cetate -Nesfârșită aripă-i, lăsată de cocor.Aromele pe gura-i aprinse zări adunăși zdruncină din neguri întinsuri sufletești -Încâlcit în vise, timpul mă sugrumăLăsându-mă cărare dorinței
RENATA VEREJANU [Corola-blog/BlogPost/347379_a_348708]
-
farmecele de dragoste, deochiul, blestemul, slujbele negre și vrăjitoarele albe sunt elemente frecvente, pe care cititorul le întâlnește cu surpriză în satul contemporan, de parcă ar fi coborât direct în lumea lui Sadoveanu. La fel de surprinzătoare e și practicarea unor îndeletniciri demult uitate, cum sunt potcovarul, povestitorul satului sau făuritorul de coase, meșteșuguri care au supraviețuit pănă astăzi și se practică pentru că e nevoie de ele, nu pentru că ar reprezenta o atracție turistică. Lucrurile cu care poate ne-am lăuda noi, cele legate
CRONICĂ DE CARTE – WILLIAM BLACKER „DRUMUL FERMECĂTOR” de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348744_a_350073]