5,770 matches
-
--Cine-i? --Din suretul făcut de “Simion Cheșco uricarul” în februarie 1763 (7271) aflăm că: “<Ion Brătilă, călărașul de Țrigrad, împeună cu soțu meu Dumitra> “dă” <giupânului hatmanului Vasilie Rusătu> “o casă cu locul ei” <din vale de Târgul Făinii, pe Ulița Făinii>”. --Acum s-au lămurit lucrurile și cu Ulița Făinii. --Târgul Făinii mai apare în documente și sub numele de “mahalaua Făina”. --De unde ai aflat asta, dragule? --Din mărturia hotarnică făcută la 2 august 1776 de Postolachi Bâgu și
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
februarie 1763 (7271) aflăm că: “<Ion Brătilă, călărașul de Țrigrad, împeună cu soțu meu Dumitra> “dă” <giupânului hatmanului Vasilie Rusătu> “o casă cu locul ei” <din vale de Târgul Făinii, pe Ulița Făinii>”. --Acum s-au lămurit lucrurile și cu Ulița Făinii. --Târgul Făinii mai apare în documente și sub numele de “mahalaua Făina”. --De unde ai aflat asta, dragule? --Din mărturia hotarnică făcută la 2 august 1776 de Postolachi Bâgu și Neculaiu Grosul, vornici de poartă, trimiși de Grigorie Alexandru
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Și spre adiverință am iscălit cu mâna me, jidovește”. “1798 iulie 8”. --La 15 august, un oarecare Iurașco spune: “făcut-am această scrisoare... la mâna dumisale Marii Moimascăi, precum să să știe... am vândut eu un loc de casă... pe Ulița Căcainii, lângă drum, din vale de casa dumisale... dreptu trii lei”. --Acest Iurașco a făcut vânzarea împins de nevoi? --Întocmai, părinte, fiindcă spune Iurașco: “precum să să știe că, întâmplându-se și căzind eu într-o năpaste, prepus de furtișag
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
se vede, soarele ține cu noi. Parcă știe că mai avem încă de sporovăit. --Ce am mai avea de văzut, sfințite? --Fiindcă tot ne aflăm aici lângă biserica Curelari, hai s-o luăm la deal și, încet-încet, vom ajunge în Ulița Fânului, de unde, trecând peste Sărărie, vom intra în Târgul Boilor și de acolo să mergem pentru scurtă vreme în Târgul lui Barnovschi. --Dacă-i așa, atunci am să amintesc de hotărârea lui Constantin Nicolae Mavrocordat voievod, de la 23 aprilie 1749 (7257
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
scurtă vreme în Târgul lui Barnovschi. --Dacă-i așa, atunci am să amintesc de hotărârea lui Constantin Nicolae Mavrocordat voievod, de la 23 aprilie 1749 (7257), în care spune: “Facem știre cu această carte a domniei mele pentru o casă... du pe Ulița Fânăriei, care au fost a lui Iovan căpitan, ce-au fugit în țara Muschicească cu muscalii”. Fiind dator acest Iovan cu 60 de lei lui Andrei Armășelul, i-a plătit vodă și “casă am dăruit-o acmu lui Dumitru sârbul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
15 mai 1761 (7269): “am dat danie spre pomenire o pivniță de piatră cu dugheană de crâșmă... deasupra pivniții și cu altă dugheană... alăture... pentru șidere crâșmarului și cu 4 dugheni din gios... supt un acoperemânt... lângă mănăstirea Bărboioului, pe Ulița Fânăriei, sfintei Biserici Mitropolii, unde se cinstește... hramul Stretenie, pentru pomenire sufletului răposatu soțului mieu Marie”. Cred că ai înțeles că dania o făcea vechii Mitropolii “Stratenia Domnului”, zidită de doamna Anastasia, soția lui Gheorghe Duca voievod. --Negreșit, părinte. Dar
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
veneau ca aliați ori ca dușmani, comportamentul le era același: jaf, foc și distrugeri... Să mergem mai departe însă. --Despre drumul Sărăriei mai aflăm din actul de împărțire către copiii lor a dughenilor ce se află “din sus de Sărărie, ulița ce merge la Târgul Boilor” întocmit de Grigoraș și soția sa Maria la “let 7259”. --Cu ani în urmă - spune la 11 mai 1729 (7237) Maria, soția lui Vasile stoler - a primit un loc de casă de la Cârstâna fata lui
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
prin târgul boilor ș-au descălecat în câmpu, supt saivan, de la deal de târgul boilor. Și Duca-vodă merge cu toți boierii pre gios pe lângă împărăție. Și s-au tinsu câteva bucăți de atlazuri și de tăfți pre îmbe pățile de uliță pe unde merge împărăția. Iară dac-au discălecat împăratul supt saivan, Duca-vodă i-au închinat multe daruri: câțiva cai turcești cu podoabe scumpe și lighean cu ibric de argint și alte lucruri scumpe”... --După această aducere aminte, grație lui Ion
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
Barnovschi. --Uite ce poruncește Grigore Ghica voievod la 1 noiembrie 1747 (7256): “Facem știre tuturor cui să cade a ști că,... pentru așezământul târgului și pentru ca să să scoată tăietorii de vite cu trunchiurile lor... să nu facă putoare la desime ulițelor,... am poroncit... să scoată pe misărcii, cu scaunele lor, de la locurile cele strâmte a ulițelor și să-i aședză unde le va găsî un loc,... să nu fie cu supărare neguțitorilor ce țin dughene la podul ulițelor. Și iată... că
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cui să cade a ști că,... pentru așezământul târgului și pentru ca să să scoată tăietorii de vite cu trunchiurile lor... să nu facă putoare la desime ulițelor,... am poroncit... să scoată pe misărcii, cu scaunele lor, de la locurile cele strâmte a ulițelor și să-i aședză unde le va găsî un loc,... să nu fie cu supărare neguțitorilor ce țin dughene la podul ulițelor. Și iată... că s-au găsit loc de treaba lor, a misărciilor, și i-au aședzat pe locul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
putoare la desime ulițelor,... am poroncit... să scoată pe misărcii, cu scaunele lor, de la locurile cele strâmte a ulițelor și să-i aședză unde le va găsî un loc,... să nu fie cu supărare neguțitorilor ce țin dughene la podul ulițelor. Și iată... că s-au găsit loc de treaba lor, a misărciilor, și i-au aședzat pe locul sfintei mănăstiri Barnovschii,... cu folosul mănăstirii... au făcut șoproane, ca să încapă cu toții și alte damuri pentru ținere vitelor și a cărnii, cu
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
neprecupețit al celor zece volume intitulate “Documente privitoare la istoria orașului Iași”, scoase la lumină - prin muncă de Sisif - de distinsul profesor universitar Ioan Caproșu. Acestea - până la această dată - luminează istoria cetății noaste între anii 1408 și 1800... Pe care uliți n-am umblat noi? La câte porți boierești n-am bătut? Pe câți voievozi nu i-am întâlnit? La câte mănăstiri nu ne-am închinat? Cu câți oameni de rând, unii necăjiți, alții plini de înțelepciune, nu ne-am dat
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
a primit danii și de la diverși particulari, de categorie socială inferioară și totodată și-a extins domeniul și prin schimburi”<footnote Ibidem, p. 556 footnote>. O altă categorie de proprietăți erau ,,cele din interiorul orașului, diverse dughene în Iași pe Ulița rusească, înspre Sărăria Veche, pe Ulița Mare, în capul Podului Hagioaiei în jos și altele”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 16 footnote>. În cea de-a treia domnie (1678-1683), Duca Vodă a hărăzit Cetățuiei, Mănăstirea Hlincea, „cu toate ocinile, vecinii
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
particulari, de categorie socială inferioară și totodată și-a extins domeniul și prin schimburi”<footnote Ibidem, p. 556 footnote>. O altă categorie de proprietăți erau ,,cele din interiorul orașului, diverse dughene în Iași pe Ulița rusească, înspre Sărăria Veche, pe Ulița Mare, în capul Podului Hagioaiei în jos și altele”<footnote Nicolae Grigoraș, op. cit., p. 16 footnote>. În cea de-a treia domnie (1678-1683), Duca Vodă a hărăzit Cetățuiei, Mănăstirea Hlincea, „cu toate ocinile, vecinii, morile, viile, dughenile, ca metoc. In
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
de moară în pârâul Bârnovei lângă grădina cea domnească a lui Vasile Lupu voievod<footnote Ibidem, documentul 532, p. 475 footnote>. Costantin fost mare armaș, ginerele comisului Baca, vinde Mănăstirii Cetățuia la 15 octombrie 1681, un loc de casă pe Ulița Mare din Iași, cu 300 de taleri bătuți<footnote Ibidem, documentul 561, p. 499 footnote>, iar la 5 februarie 1682 Gheorghe Duca voievod domn al Țării Moldovei și al Țării Ucrainei întărește stăpânirea asupra acestui loc cu 350 de taleri
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
Mănăstirii Cetățuia stăpânirea asupra a două pogoane de vie dăruite de Mihalache, fiul lui Neofit călugăr<footnote Ibidem, documentul 588, p. 516 footnote>. Tot Mihail Racoviță în decembrie 1723, întărește lui Iostin, egumenul Mănăstirii Cetățuia, stăpânirea asupra unei dugheni de pe Ulița Hagioaiei, în urma judecății cu Petru Alevra negustor<footnote Ibidem, documentul 638, p. 552 footnote>. Numărul total al proprietăților funciare ale Mănăstirii Cetățuia este destul de dificil de estimat, pentru că numărul moșiilor oscilează de la o epocă la alta și în funcție de diferitele liste
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
footnote Ioan Caproșu, Documente privitoare la istoria orașului Iași, vol. II, documentul B, p. 601 footnote>. În documentul emis la 18 august 1670, Necula becer și soția sa Urâta, din Iași vând lui Iane postelnic al doilea o casă pe Ulița Mare din Iași. La vânzare este martor și egumenul de la Cetățuia, Leon(tie) ieromonahul<footnote Ibidem, documentul 323, p. 298 footnote>. Arsenie (1672-1673), este menționat în documentul din 17 august 1672, când dă mărturie despre hotarul satului Ciurbești dinspre Horpaz
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
dugheni pentru Mănăstirea Sfântul Ioan Gură de Aur, cu 500 de lei proveniți din vânzarea unor șifturi de postav lăsate lui de doamna lui Gheorghe Duca vodă<footnote Ibidem, documentul 599, p. 530 footnote>; cumpără un loc de casă de pe Ulița Mare de la Constantin fost mare armaș, cu 350 de taleri bătuți la 5 februarie 1682<footnote Ibidem, documentul 568, p. 504 footnote>; cumpără la 1 iunie 1683, case cu patru dughene și cu pivnițe de piatră de lângă Sărăria Veche, cu
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
martor la proces pentru semnele de hotar cu mănăstirea Galata<footnote Ibidem, documentul 453, p. 400 footnote>. Iustin este egumen între 1718-1728. El apare ca martor la 1 martie 1718, când se vinde o casă cu pivniță și loc pe Ulița Rusească de la Gheorghiță călăraș către Diamandi mare medelnicer<footnote Ibidem, documentul 553, p. 483 footnote>, apare cu Neofit călugăr la Cetățuia, la 26 februarie 1720 când fiul lui Neofit dăruiește mănăstirii Cetățuia două vii de câte două pogoane, cu cramă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
decembrie 1748 când mitropolitul Nichifor judecă pricina unei moșii între două mănăstiri apare ca martor și egumenul Cetățuiei. Acesta este Hristofor<footnote Ibidem, documentul 577, p. 354 footnote>. Tot Neofit în 31 august 1742 se judecă pentru o casă din fața Uliței Rusești<footnote Ibidem, documentul 43, p. 32 footnote>, la 29 februarie 1742 se judecă pentru o pivniță de pe Podul Hagioaiei<footnote Ibidem, documentul 194, p. 108 footnote>, iar la 31 august 1752 Mihail Racoviță scutește mănăstirea de dări pentru repararea
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
găsim în alte documente tot ca egumen al Cetățuiei<footnote Ibidem, documentul 150, p. 166 ; 211, p. 229; 395, p. 527 și 245, p. 315 footnote>. În documentul din 17 august 1783 egumenul Ghedeon cumpără locul și două dugheni din Ulița Brăhăriei de la Sandu Ioan și sora lui Safta<footnote Ibidem, documentul 174, p. 224 footnote>. La 6 iulie 1789 egumenul arhimandrit Ghedeon se judecă la Divan cu soția lui Ioniță blănar, Casandra, pentru o dugheană de pe locul mănăstirii<footnote Ibidem
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
documentul 9, p. 13; 256, p. 240; 261, p. 250; 290, p. 278; 368, p. 356 footnote>. În documentul din 18 iunie 1800, prin care Alexandru Ipsilanti voievod judecă pricina dintre Todosiia vistiernicească și mănăstirea Nicoriță pentru o dugheană de pe Ulița Mare, în găsim menționat pe arhimandritul Ghedeon fost egumen al mănăstirii Cetățuia<footnote Ibidem, vol. X, documentul 336, p. 312 footnote>. La 12 februarie 1797 arhimandritul Arsenie, egumenul Cetățuiei cumpără de la Soltana din Hlincea trei pogoane de vie cu livadă
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
doresc. După ce am intrat în chilie, bătrânul m-a ajutat să așez cărțile pe măsuță și a aprins o lumânare, ca să mă vadă mai bine cum mă bucur. Apoi mă face atent: Să știi, că vom colinda cândva Iașii vechi uliță cu uliță... Cum am putea face una ca asta, părinte? Apoi asta-i o treabă care nu-i la îndemâna oricărui muritor...Nu știu cum să-ți spun, dar îi o treabă cu dichis, fiule...Însă...las’ pe mine!... Și atunci să te
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
am intrat în chilie, bătrânul m-a ajutat să așez cărțile pe măsuță și a aprins o lumânare, ca să mă vadă mai bine cum mă bucur. Apoi mă face atent: Să știi, că vom colinda cândva Iașii vechi uliță cu uliță... Cum am putea face una ca asta, părinte? Apoi asta-i o treabă care nu-i la îndemâna oricărui muritor...Nu știu cum să-ți spun, dar îi o treabă cu dichis, fiule...Însă...las’ pe mine!... Și atunci să te văd! Bucurie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
rugăciune, m-am culcat cu gândul la cele citite peste zi...Ca și cum locul ar fi vrăjit, am adormit pe dată...Ori de câte ori când adorm în așternutul aspru al laiței din chilie, visul nu întârzie nici o clipită...Mă văd umblând pe niște ulițe ce șerpuiesc colburos printre casele de pe margine...Puține din acestea sunt văruite, restul sunt din lemn. Unele sunt despărțite de uliță prin garduri de nuiele sau pari înfipți la rând ca la paradă...Plin de curiozitate, cu privirea alergând cu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]