26,132 matches
-
urmele prin colburile drumurilor sătești de acasă, niciodată. Acestea au rămas neșterse în steaua lor aprinsă pe cerul copilăriei. Nu se poate niciodată, ca țara să nu își mai amintească de maestra Virginia Zeani, deși acesta-i absurdul inevitabil al vămilor despărțirii! Cursa împotriva anonimatului pământean urcă celebritățile atât de departe, cu prețul coborârii asupră-le a perdelei ce-i face rar văzuți și înstrăinați, îngreunând și făcând dureroasă întoarcerea la sine și în sine. Dezolarea începuse în aceste vremuri măcinate
VIRGINIA ZEANI CONVORBIRI AFECTIVE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1078 din 13 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353354_a_354683]
-
prietenii, colegii... Părinții au murit, tata în 2000, mama în 2007 și din păcate nu am fost lângă ei în ultimele clipe... Această rană din suflet am să o duc cu mine până la trecerea în neființă. Nicolae BĂCIUȚ: Care sunt vămile exilului? Ce praguri sunt mai greu de trecut de către un exilat? Iulian POPA: Nu știu dacă noțiunea de „exilat” se poate atribui și acelora ca mine, care am plecat „de bună voie și nesilit de nimeni”. Pentru acest moment am
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
-
POPA: Nu știu dacă noțiunea de „exilat” se poate atribui și acelora ca mine, care am plecat „de bună voie și nesilit de nimeni”. Pentru acest moment am să las definiția exactă a „exilului” pentru cei de specialitate. Referitor la vămi? Sunt multe... foarte multe... Gândiți-vă că în exil te naști a doua oară, și fiecare pas poate să fie o nouă vamă. Prima vamă, și cea mai greu de trecut, este limba țării în care emigrezi, celelalte vămi pleacă
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
-
nimeni”. Pentru acest moment am să las definiția exactă a „exilului” pentru cei de specialitate. Referitor la vămi? Sunt multe... foarte multe... Gândiți-vă că în exil te naști a doua oară, și fiecare pas poate să fie o nouă vamă. Prima vamă, și cea mai greu de trecut, este limba țării în care emigrezi, celelalte vămi pleacă de la această primă vamă: găsirea unui loc de muncă - cât mai aproape de pregătirea pe care o ai -, înțelegerea sistemului și al legislației noii
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
-
acest moment am să las definiția exactă a „exilului” pentru cei de specialitate. Referitor la vămi? Sunt multe... foarte multe... Gândiți-vă că în exil te naști a doua oară, și fiecare pas poate să fie o nouă vamă. Prima vamă, și cea mai greu de trecut, este limba țării în care emigrezi, celelalte vămi pleacă de la această primă vamă: găsirea unui loc de muncă - cât mai aproape de pregătirea pe care o ai -, înțelegerea sistemului și al legislației noii țări în
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
-
la vămi? Sunt multe... foarte multe... Gândiți-vă că în exil te naști a doua oară, și fiecare pas poate să fie o nouă vamă. Prima vamă, și cea mai greu de trecut, este limba țării în care emigrezi, celelalte vămi pleacă de la această primă vamă: găsirea unui loc de muncă - cât mai aproape de pregătirea pe care o ai -, înțelegerea sistemului și al legislației noii țări în care te-ai stabilit, continuarea școlii... O altfel de vamă, de netrecut, în opinia
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
-
multe... Gândiți-vă că în exil te naști a doua oară, și fiecare pas poate să fie o nouă vamă. Prima vamă, și cea mai greu de trecut, este limba țării în care emigrezi, celelalte vămi pleacă de la această primă vamă: găsirea unui loc de muncă - cât mai aproape de pregătirea pe care o ai -, înțelegerea sistemului și al legislației noii țări în care te-ai stabilit, continuarea școlii... O altfel de vamă, de netrecut, în opinia mea, este capacitatea de a
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
-
în care emigrezi, celelalte vămi pleacă de la această primă vamă: găsirea unui loc de muncă - cât mai aproape de pregătirea pe care o ai -, înțelegerea sistemului și al legislației noii țări în care te-ai stabilit, continuarea școlii... O altfel de vamă, de netrecut, în opinia mea, este capacitatea de a „te rupe” de trecut chiar dacă amintirile te însoțesc permanent... Nicolae BĂCIUȚ: E diferit modul de asumare și manifestare a exilului românesc, comparat cu exilanții altor țări europene? Nu doar din perioada
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
-
Iulian POPA: Nu cred că există vreo diferențiere între emigranții din diferite țări! Mă refer la SUA, țară care a fost construită de și pentru emigranți. Integrarea în societatea americană, nu este ușoară, în primul rând trebuie să treci prima „vamă” (aceea fiind limba), după care contează corectitudinea, capacitatea de a munci cât mai mult și nu în ultimul rând nivelul de școală pe care îl ai din țara de origine (școala din România a fost foarte bună) și pe care
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353433_a_354762]
-
din seva pământului în care ți-ai întins pentru întâia oară rădăcinile. Am crezut că toate acestea sunt un fel de poetizare patriotică, dar nu este așa. O astfel de sete o simți la nivel organic. Nicolae BĂCIUȚ: Care sunt vămile exilului? Ce praguri sunt mai greu de trecut de către un exilat? Lucian DUMBRAVĂ: Acomodarea depinde, în primul rând, de felul în care te primește poporul căruia îi ceri găzduire. De fapt, de aici pornesc toate. Eu și familia locuim în
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
noastră interioară un permanent balans între două lumi, fie că recunoaștem, fie că facem pe "realiștii", pe oamenii puternici, rușinându-ne de nostalgii și refuzând să mai deschidem lăcata cu care am zăvorât comori de suflet. Nicolae BĂCIUȚ: Care sunt vămile exilului? Ce praguri sunt mai greu de trecut de către un exilat? Elena BUICĂ: Răspunsurile depind de mulți factori: de țara pe care ai ales-o, de departarea până la ea, de temperamentul și educația fiecăruia. Se mai ia în calcul și
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
decât acasă. Mi se pare un fapt semnificativ. Noi aprindem mai des o lumânare la cimitirul Mount Pleasant din Toronto decât la cimitirul din Săliște, unde sunt toți ceilalți, de generații, până la cei din negura timpului. Nicolae BĂCIUȚ: Care sunt vămile exilului? Ce praguri sunt mai greu de trecut de către un exilat? Milena MUNTEANU: Nu știu dacă sunt aceleași vămi pentru toată lumea. Probabil că fiecare experienăă e diferită. Depinde, desigur, de momentul, locul și condițiile emigrării, ce e sigur e că
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
Toronto decât la cimitirul din Săliște, unde sunt toți ceilalți, de generații, până la cei din negura timpului. Nicolae BĂCIUȚ: Care sunt vămile exilului? Ce praguri sunt mai greu de trecut de către un exilat? Milena MUNTEANU: Nu știu dacă sunt aceleași vămi pentru toată lumea. Probabil că fiecare experienăă e diferită. Depinde, desigur, de momentul, locul și condițiile emigrării, ce e sigur e că plonjezi într-o lume foarte diferită de cea de acasă. În mod clar, există un prag cultural, care nu
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]
-
-n zori Strângându-mă la pieptul ei de fată, Cum mă strângeai! îți mai aduci aminte? Era atâta arșiță între noi Rugându-mă, prea plină de cuvinte Să-ți înfășor tăcerile în ploi! Cât de puțină-i vremea pân' la vamă! Pentru păcate cerul să ne îndure, De frumusețea ta nu-ți fie teamă, Azi nu mai are cine să o fure; Cuvintele mă umplu de fiori, Așa le-am fost întotdeauna, rob Și poezia plânge uneori-, Adună-i lacrimile, bob
ȘI POEZIA PLÂNGE UNEORI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352835_a_354164]
-
pe întreg litoralul. Încă nu se luminase de ziuă. Luminile orașului se îndepărtau tot mai mult, devenind sclipiri mișcătoare de licurici. Dacă vom depăși zona digurilor de protecție de la port, spre stațiunea Venus, vom vedea toate stațiunile, de la Olimp până la Vama Veche, ca o ghirlandă de steluțe galbene și sclipitoare. Norii acopereau întregul cer. Nici o stea nu reușea să se strecoare prin perdeaua întunecoasă și prevestitoare de furtună. Speram ca luna palidă să-și facă apariția firavă pe bolta întunecată, prevestitoare
INVINGEREA STIHIILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354251_a_355580]
-
2016 Toate Articolele Autorului Mi-am achitat, umilă, tributul pentru zâmbet, Sperând să fiu scutită de veșnice poveri Și am primit răsplată un iluzoriu plânset, Al clipei sfărâmate-n crâmpeiele din ieri. Am mai plătit impozit, am cheltuit și-n vamă: La granița iubirii m-oprise-un vechi străjer. Mă-ntreb, oripilată, dacă în astrogramă Rămas-a pentru mine vreun liber colț de cer! Plătesc și pentru aer în fiece secundă: Inspir, împovărată, mici porții de catran, Dar savurând delirul, tăcerea mă inundă
TRIBUT de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354487_a_355816]
-
pragmatic , mai are și unele informații , a fost Ministru de Interne , adică ..." Colonelul în rezervă mă întrerupe : Înțeleg exact ce vrei să spui și îți dau dreptate dar și Blaga este legat de mâini cu niste dosare . Nu alea cu Vama Borș când era dânsul șef de regională vamală la Bihor . Alea s-au prescris demult . Mai sunt și alte dosare . Spre exemplu în anul 1990 Blaga era deputat și locuia cu o parte din deputați la Hotel Athenee Palace . Nu
FANTOMELE KGB-GRU SI RETELELE SECURISTO- PSEUDO- LEGIONARE ! de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354505_a_355834]
-
mereu un adăpost Că nimeni, nimeni nu e cu pricina, Mai mult ca tine, cel care ai fost! Atinge-mi sufletul cu o pană A îngerului care azi nu mi-a zîmbit Să nu mai cred că am plătit o vamă, Doar să aflu, că nici nu m-ai iubit! Referință Bibliografică: Atinge-mi sufletul / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1180, Anul IV, 25 martie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Georgeta Zecheru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ATINGE-MI SUFLETUL de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353878_a_355207]
-
o marfă oarecare: E ora când vameșul te-a prins / Al cui e timpul ăsta, cetățene ? / Sau domnule sau suspectule ins / Al meu. Minți / și de rigorile datoriei pătruns / Vameșul de serviciu îți ia tot timpul ascuns / Și la laboratorul vămii îl duce / Unde se decide că-i fals / Conform cu hârtia oficială / Timpul acesta există: / Muzeu de răni vindecate. („Sfatul vameșului”) Cromatica e dominată de non-culori obsesive: Alb mă sprijin pe păsări, / Zborul albind în aripi, nu împușcați pasărea albă, rază
NĂSCUTĂ ÎN ANOTIMPUL POEZIEI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353895_a_355224]
-
cetate, Rătăcind pe urme șterse și uitate. Se deschide-n șoapte tainică fereastră: Zbuciumul prin vreme tulbure, sihastră, Argeșul prin toamne, sonuri în rotire, Urcă-n plai, coboară molcomă doinire. Frunza tot mai rară, norii se destramă, Peste orizonturi - cenușie vamă. “-Manoli, Manoli!”-ruga tot răzbate, Dangăt cald de clopot spre eternitate. Sprijinind tot cerul, ne “veghează piatra” Care la tot pasul ne înseamnă vatra Candela nestinsă, luminos pridvorul- Pleacă și revine, tot colindă dorul. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Umbrele amintirii
UMBRELE AMINTIRII DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354038_a_355367]
-
inima ta număra prăpăstii sterpe se bâlbâia în adorații cinefile așezată în semiobscuritatea mea imundă scaunul șubrezit al vieții ne scârțâie schizofrenic ego-ul hai să urcăm everestul eu cu lilieci în păr///tu din alt film nerulat purtând în rucsac vama veche un înot pe spate în jiu trei ture cu motorul pe centură/axis mundi/ și diagrama sentimentelor cu mai multe necunoscute la cota 2000 să m-arunci în zăpadă dezbrăcată de zeghe /vultur hoitar peste pradă/ să urci aruncând
MONODEISM ERO(T)IC de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353161_a_354490]
-
tradițiile populației acestei zone, portul, arta, cultura în general, muzeele și toate manifestările culturale tradiționale. Municipiul Câmpulung Moldovenesc este, pentru prima oară, atestat documentar într-un hrisov al lui Alexandru cel Bun de la 1411, prin care Mănăstirea Moldovița primea satul Vama, situat mai jos de „satul Câmpulung”. De atunci, sunt numeroase documentele epocii, hrisoavele ori uricele din vremea lui Ștefan cel Mare, Bogdan cel Chior, Petru Rareș, cel care a dăruit mănăstirilor munți și văi din ținutul Ocolului. Deci, grație acestor
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
alte județe, de pe la șes, de prin județele Botoșani sau Iași. Era vremea unui fel de El Dorado al câștigurilor frumușele, dar cu destulă trudă. Venea lume pestriță, țărănci îmbrăcate sărăcuț, în rochii de monton, țigănci, puradei de prin Moldovița sau Vama. O lună de zile cei de departe dormeau pe unde apucau, prin cabane părăginite, prin poduri de grajduri, chiar pe cetină, la rădăcinile copacilor. Mâncau ce găseau, în special pâine cu zmeură, bureți fripți pe jăratec, tocane de legume luate
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
să uite de minciună, să bată chiar și-n speranța care moare, și-n gândul ce se zbate-n veșnică furtună..? Poate-n suflet să se vindece o rană, ce sângerează când amintirea o lovește, plătind fără-ncetare trecutului o vamă, pentr-o speranța, care-n tine mai trăiește..? Nu poate nimeni și nimic pe astă lume, să-i interzică unei inimi să iubească, când dragostea din tine are-un Nume, răstignit pe-o Cruce, în linistea cerească..! Autor, Mihail Janto
ÎN LINIȘTEA CEREASCĂ… de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1635 din 23 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353260_a_354589]
-
sfiiciune. Înalturile-i văd trudirea, Gândul bun și primenirea. Îngerii îl ocrotesc, Lângă el încet pășesc. Domnul îl vede din ceruri, Revarsă în cântec de leruri, Daruri mari, neprețuite, Zile cărunte, tihnite. Și parcă mă cuprinde teama, Păcatele le număr. Vama! Spun în gând o rugăciune, Trec urcând prin trista lume. PS Un Diogene poate fi, Cu lumânarea-n orice zi, Ce caută OMUL fără vină, Să n-aibă răul rădăcină. Tristețea șoimului Mă-ndurerează tristețea șoimului cu aripi frânte, Îi
STRIGA-MA de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353598_a_354927]