14,506 matches
-
transmitere și o receptare deopotrivă pasive o putem întâlni frecvent (în învățământ, ea poartă denumirea de educație informală); ca întindere, acest timp de comunicare are cea mai mare extensie. Principalele dezavantaje constau în lipsa de selecție a transmiterii-receptării mesajelor, preponderența elementelor variabile/întâmplătoare. Am prezentat aici aceste modele, deoarece ele reprezintă, de cele mai multe ori, o perspectivă sistemică și dinamică totodată; în fapt, așa cum am putut observa mai devreme, chiar și unele definiții mai extinse ale fenomenului comunicării pot intra sub incidența instrumentală
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
discuta despre ascultarea interactivă): - ascultarea pentru aflarea de informații; - ascultarea critică; - ascultarea reflexivă; - ascultarea pentru divertisment etc. În mod curent, nu se identifică un singur mod de ascultare la un receptor, fiind vorba despre o îmbinare, de multe ori dinamică, variabilă după mesaj, după context, după sursă etc., între toate aceste tipuri. Însă unul dintre aceste moduri de ascultare este predominant, și în funcție de el trebuie să ne construim mesajul (aceasta nu înseamnă - o practică pe care o mai întâlnim în școală
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
scurtă atunci când exprimăm supărarea și prelungim aceleași tonuri atunci când exprimăm sentimente ca iubirea; această variabilitate a duratei tonurilor în cuvinte tinde să fie legată de funcționalitatea paralimbajului în comunicare. Ridicarea sau scăderea tonului și volumul reprezintă, la rândul lor, factori variabili (între câteva limite, în sensul că un ton ridicat poate să sune neplăcut/strident sau un volum prea scăzut poate să oblige ascultătorul la un efort suplimentar, care să îi micșoreze aria temporală la care poate să dezvolte o atenție
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
poate să instaureze o atmosferă pozitivă și relaxantă, care să facă - aparent paradoxal - critica mai eficientă în urmărirea scopurilor acesteia privind schimbări comportamentale la nivelul persoanei mustrate (nu trebuie însă să omitem faptul că această funcție a comunicării nonverbale este variabilă deoarece, în lipsa unei folosiri judicioase a ei, existența unor contradicții între mesajele verbale și cele nonverbale poate face comunicarea necredibilă și să introducă elemente de confuzie); - o altă funcție a comunicării nonverbale este aceea de a regulariza fluxul comunicațional și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
baza primei impresii făcute; - efectul de polarizare - ne este mai ușor să apreciem totul în „alb și negru”, dar pierdem astfel toate nuanțele de gri (graduarea informațiilor); astfel, orice persoană are și părți rele, și părți bune (chiar dacă în proporții variabile); - ostilitatea autistă - se referă la tendința oamenilor de a înceta să interacționeze cu persoane care le displac. Un exemplu este cel referitor la doi frați care conduc același magazin; unul îl acuză pe celălalt că a furat bani din casă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
grupului în organizații (adaptare după T.R. Mitchell) În altă ordine de idei, tocmai motivațiile personale tranzacționate în timpul comunicării cu ceilalți (urmărim săgeata de la segmentul „factorii personali” spre „procesele de grup”) vor produce aceste ieșiri. Această analiză focalizată multiplu, pe centre variabile de dezvoltare a activității de interrelaționare, cuprinzând un feedback de profunzime, se poate face punând în legătură oricare dintre celelalte elemente subliniate și considerate definitorii de către Mitchell. 9.2. Caracteristicile grupuluitc "9.2. Caracteristicile grupului" Grupurile pot fi studiate pe
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
câmpului epistemologic al acestor definiri - posedă potențialități mult mai complexe în plan practic. Mai precis, coeziunea poate îmbrăca și aspecte negative (cum ar fi fenomenul de gândire de grup - groupthink), poate fi îmbunătățită ori poate suferi reducții în urma influenței acelorași variabile sau poate fi influențată major de un fenomen - aparent opus -, acela de devianță în interiorul grupului etc. Astfel, cercetările lui Schachter au constat în a-i cere unui membru al grupului să mențină în discuții o poziție aflată în divergență cu
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
spectaculozitatea dezbaterii) până la semnalele de descurajare a acțiunilor membrului deviant prin care grupul începe să-i comunice acestuia că s-a apropiat de limita de care vorbeam mai devreme. Să analizăm succint patru astfel de faze (care cuprind un număr variabil de pași, specifici fiecărui grup în parte): 1) faza de încurajare a demersului deviantului. În această etapă, am observat că membrii grupului se arată interesați de opinia lui, este ascultat și chiar încurajat să se exprime; e o etapă care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ale activității didactice efortul să se direcționeze într-o pondere semnificativă pe rezolvarea unei sarcini legate direct de conținutul de studiat, în alt moment accentul preponderent se va muta pe dezvoltarea relaționărilor și îmbunătățirea comunicării dintre membrii echipei. Mediatorii reprezintă variabilele directe implicate în proces: trei dintre cei mai importanți mediatori sunt direcționarea atenției, efortul și persistența, dar putem identifica mulți alți mediatori în activitatea didactică, mediatori care să reprezinte resurse pentru construirea echipei. Performanța este astfel obținută, aceasta având drept
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
se hrăni devin leneșe. La Chicago Brookfield Zoo, două pume deveneau foarte obosite doar în timpul mesei, astfel încât directorul adjunct al Grădinii Zoologice a decis să le schimbe programul de hrănire (fixat până atunci la intervale fixe) într-unul cu intervale variabile și să le determine pe cele două animale să „muncească” pentru obținerea hranei. Astfel, o marmotă din plastic ieșea dintr-o gaură a cuștii și dispărea într-o alta. Pumele au învățat astfel să vâneze marmota și să introducă laba
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ca structură cu Istoria Lausiacă, despre care vom vorbi imediat: începe cu un prolog - în care se spune că viața călugărilor din deșert este descrisă ca să fie un exemplu pentru ceilalți frați -, urmat de o serie de capitole de mărime variabilă, dedicat fiecare cîte unui personaj, unde se relatează anecdote și se reproduc spusele acestuia. Istoria are aspectul unei mărturii directe (formula recurentă pentru a introduce personajele este „noi am văzut”) și, într-adevăr, așa este în bună parte, însă au
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
un scurt preludiu numit kukulion, cu o metrică diferită. Stanțele formează de obicei un acrostih și adesea reproduc numele autorului. Ultimul vers al preludiului introduce un refren, repetat apoi cu stanțele care urmează. Stanțele, la rîndul lor, au un număr variabil de versuri, de la optsprezece la douăzeci și patru. Kontakion-ul era intonat probabil de către predicator, în timp ce un cor format din ceilalți participanți la oficiere împreună cu credincioșii cînta refrenul. Textul kontakion-ului este de obicei narativ și, ca atare, devine „recitativ” dacă e transferat în
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
și al extincției lumii pe care a înscenat-o. Execuția ca operă de artă postmodernă, titrează capitolul 10. Limbajul nu ajută identificării și definirii protagoniștilor și faptelor lor. Proces, călău, victimă intră în contexte manipulate și se supun unor sintaxe variabile. A sluji și a (auto)condamna ajung, așadar, acte contradictorii. Ele impun firescul în anormalitate.
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
a) Rezistență în regim de viteză; b) Rezistență în regim de forță; c) Rezistență în regim de detentă; d) Rezistență în regim de îndemânare; 4) În funcție de natura efortului, rezistența poate fi: a) Rezistență în efort constant; b) Rezistență în efort variabil. Rezistența calitate de bază, dă posibilitatea jucătorilor de fotbal să execute toate procedeele tehnice si tactice în condițiile de joc, fără eforturi vizibile și fără ca eficacitatea și precizia lor să scadă. Metodica dezvoltării rezistenței în lecția de educație fizică Conform
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
coordonarea acțiunilor cu obiecte și la aparate; coordonarea acțiunilor cu partener și adversar. 3. Forța forță dinamică segmentară; forță segmentară în regim de rezistență. forță explozivă. 4. Rezistența rezistență cardio-respiratorie la eforturi aerobe; rezistența musculară locală; rezistență cardio-respiratorie la eforturi variabile. IV. DEPRINDERI MOTRICE DE BAZĂ APLICATIV UTILITARE ȘI SPORTIVE DEPRINDERI MOTRICE DE BAZĂ 1. Mersul mers cu variante; cu schimbări de direcții; în formații diferite; cu diferite poziții de brațe; cu purtare de obiecte. 2. Alergarea cu schimbări de direcție
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
metri; j. alergare accelerată - 7 metri; k. alergare cu schimb de direcție și atingerea cu mâna a celor șase „pălăriuțe” care delimitează schimbarea de direcție - 10 metri; l. sărituri cu bătaie pe două picioare peste cinci gărdulețe consecutive de înălțimi variabile (nu mai mult de 40 de centimetri) așezate la 40 de centimetri unul față de celălalt - 2 metri; m. ocolire prin alergare ușoară a pionului așezat la un metru distanță de ultimul gărduleț, la capătul celei de-a doua laturi lungi
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
integrării sociale CONȚINUTURI I. CAPACITATEA DE ORGANIZARE formații de adunare, de lucru și de deplasare; treceri dintr-o formație în alta. II. DEZVOLTAREA FIZICĂ ARMONIOASĂ prelucrarea selectivă a aparatului locomotor; mobilitate, stabilitate articulară și suplețe musculară; solicitări cardio-vasculare la eforturi variabile. III. CALITĂȚI MOTRICE DE BAZĂ 1. Viteza viteza de reacție și execuție în acțiuni motrice complexe; viteza de deplasare pe distanțe progresive; viteza de deplasare în condiții variate; viteza de reacție, execuție și deplasare în regim de îndemânare; viteza de
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Din perspectiva psihologilor, devianța, reprezintă o abatere variabilă, de la normalitatea psihică și valorico-normativă, adesea etichetată și sancționată. În concepția lui Emil Verza, „comportamentul reprezintă expresia relației dintre dezvoltarea psihică, a personalității și mediul ambiant, În care trăiește individul”. Comportamentul uman se caracterizează prin coeficientul cel mai Înalt de
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
SOCIETATEA DE MÂINE, publicație apărută la Cluj din 12 aprilie 1924 până la august 1940, apoi la București din septembrie 1940 până în aprilie 1945, cu periodicitate variabilă (săptămânal, bilunar, lunar și trimestrial). Subtitlul „Revistă săptămânală pentru probleme sociale și economice” se schimbă în timp, în ianuarie 1935 devenind „Revistă socială culturală”, iar în ultimul trimestru din 1941 „Revistă de știință sociografică, estetică și culturală”. Editor și redactor
SOCIETATEA DE MAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289755_a_291084]
-
complex, de factură metafizică. Să Încercăm să le analizăm. Menționăm Însă faptul că această delimitare a durerii are un caracter pur didactic, Întrucât ea este un fenomen uman complex, În care regăsim, de fiecare dată, toate componentele menționate În proporții variabile. Prin urmare, cum interpretăm durerea? Pentru M. Schilder, „problema durerii nu poate fi Înțeleasă decât În raport cu schema corporală”. Din acest motiv, În cazul durerii, trebuie avut În vedere un Întreg lanț de procese psihice, reprezentate prin: aă perceperea durerii, a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
afectate, fapt ce provocă o disfuncție digestivă Însoțită de purgații violente și arsuri la nivelul anusului. Am Început tratamentul prin a-i lua sânge și a-i aplica lipitori; cu toate că diareea se opri, a urmat o febră intermitentă cu manifestări variabile, o dată la trei până la șapte zile. Observând că starea pacientului meu nu se Îmbunătățea deloc, mi-am Închipuit că acest fapt se datora climei toride care, fără Îndoială, Îi influența sănătatea În mod negativ; prin urmare, nu puteam nutri nici o
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
metronom ascuns. Cuvintele sunt încercate ca monedele, după înscris și după puritatea sunetului. Punerea în pagină împlinește aceeași funcție; „stăpân pe logica discursurilor multiplane”, poetul propune lecturi simultan posibile în plan vertical și orizontal, distribuirea spațiilor albe și forma mereu variabilă în care sunt dispuse cuvintele participând la cifrul mesajului. Tensiunea cuvântului supus încercării o arată la fel stranietatea miniaturii fragile: „scurs fagurelui nostru gândul/ se duce somn cu sufletul/ străin spre un calm orizont// la cruce de poteci oprise caleașca
SEDRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289603_a_290932]
-
SLOVA NOASTRĂ, publicație apărută la București, cu periodicitate variabilă (bilunar, lunar, trimestrial), din 29 decembrie 1941 până în decembrie 1944. Are subtitlul „Bilunar de informare literară și pedagogică. Răboj al faptelor și năzuințelor neamului românesc”, din august 1944 schimbat în „Tribună independentă de luptă profesională. Răbojul faptelor și năzuințelor învățătorimii
SLOVA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289723_a_291052]
-
educații corecte, pozitive, în procesul de formare și instrucție a elevilor. Cele deja discutate sunt expresia unui „model pozitiv de educație”. În viața curentă ne confruntăm însă frecvent cu serioase „probleme de educație”, dintre cele mai diferite și de gravități variabile, care se cer a fi explicate și corectate. Greșelile de educație și consecințele acestora au o mare varietate, și din acest motiv am preferat să le cuprindem în termenul general de „modele negative de educație”. Orice „model de educație” presupune
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
referință Activități de învățare Resurse Evaluare 1.Noțiuni introductive -Structura programelor 2.Descrierea sintaxei cu ajutorul diagramelor de sintaxă 3.Vocabularul limbajului -Setul de caractere -Identificatori -Separatori și comentarii 4.Tipuri simple de date (standard) -Integer -Real -Char Booleean 5.Constante.Variabile.Expresii 6.Citirea/scrierea datelor 2.4., 3.1., 3.2.,3.3. 2.4., 3.1., 3.2.,3.3 -familiarizarea elevului cu noțiunea de limbaj de programare și cu modalitatea de descriere a acestuia (diagramă de sintaxă sau
Proiectarea didactică by Ariadna Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/371_a_1366]