9,893 matches
-
Cezarină Adamescu, Întâlniri spirituale, vol al XVII-lea, 2015 - O viziune a poeziei și tălmăcirea acestei viziuni (cronică pentru vol. Solzii negri ai timpului alb) 4. Ioan Vasiu - Palia Expres, nr. 35/2015, Regatul Cuvântului, nr. 31 /septembrie 2015, respectiv Vatra veche, nr. 10 - Pentru poeta Mihaela Oancea ,,orice vindecare e o lecție de viață” (cronică pentru vol. Solzii negri ai timpului alb) 5. Dumitru Hurubă - Vatra veche, nr. 8/2015 - Între romantism și modernismul la zi (cronică pentru vol. Solzii
MIHAELA OANCEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341231_a_342560]
-
Ioan Vasiu - Palia Expres, nr. 35/2015, Regatul Cuvântului, nr. 31 /septembrie 2015, respectiv Vatra veche, nr. 10 - Pentru poeta Mihaela Oancea ,,orice vindecare e o lecție de viață” (cronică pentru vol. Solzii negri ai timpului alb) 5. Dumitru Hurubă - Vatra veche, nr. 8/2015 - Între romantism și modernismul la zi (cronică pentru vol. Solzii negri ai timpului alb) 6. Dorina Stoica - Regatul Cuvântului, anul al V-lea, nr32/ 2015, Melidonium, anul al VII-lea, nr. 7/august-decembrie 2015, Plumb (cronică
MIHAELA OANCEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341231_a_342560]
-
2015, Melidonium, anul al VII-lea, nr. 7/august-decembrie 2015, Plumb (cronică pentru vol. Solzii negri ai timpului alb) 7. Melania Cuc, vol. Estuare cu autograf, 2015 - Mihaela Oancea și Motanul Ioachim 8. Ion C. Ștefan - Revista Destine/2016, revista Vatra veche - O tânără poeta, talentata și de perspectivă/ Revista Pietrele Doamnei, nr 85 - O poeta în fața timpului 9. Dorina Stoica - Mihaela Oancea copilărește cu ,,Năzdravanii din pădure” 10. Lidia Gonta Grosu, Poeta Mihaela Oancea - mărturisirea blajinității • Cronici literare pentru următorii
MIHAELA OANCEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341231_a_342560]
-
Poeta Mihaela Oancea - mărturisirea blajinității • Cronici literare pentru următorii autori: 1. poeta basarabeana, Lidia Gonta Grosu, cu vol. Lumină golului, 2014 (cronică Atracția transcendentului sau trăirile sublimate de lumină publicată în paginile revistei Regatul cuvântului, martie/2015, respectiv în revistă Vatra veche, Anul VIII, nr. 1(85)/2016), Poesis, nr 1-2-3/2016; 2. poetul basarabean, Mihai Doloton, cu volumul Frământări din morminte, 2015 (cronică Mihai Doloton - un poet al nihilomelancoliei publicată în revista Vatra veche, Anul VII, nr. 12(84)/2015
MIHAELA OANCEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341231_a_342560]
-
Regatul cuvântului, martie/2015, respectiv în revistă Vatra veche, Anul VIII, nr. 1(85)/2016), Poesis, nr 1-2-3/2016; 2. poetul basarabean, Mihai Doloton, cu volumul Frământări din morminte, 2015 (cronică Mihai Doloton - un poet al nihilomelancoliei publicată în revista Vatra veche, Anul VII, nr. 12(84)/2015), revista Poesis, nr. 1-2-3/2016, revista Poezia - primăvară, 2016 3. poeta bârlădeana, Dorina Stoica, cu volumul Ochiul curat, 2015 (cronică Ochiul curat sau dobândirea certitudinilor necesare publicată în paginile revistei Regatul cuvântului, Anul
MIHAELA OANCEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341231_a_342560]
-
roagă și ostenesc măicuțe și surori care trăiesc după rânduiala mănăstirească și muncesc la țesutul de covoare oltenești și persane, la tricotaj, broderie, în atelierul de pictură - icoane pe lemn și atelierul de croitorie pentru personalul mănăstiresc. Aici, în această vatră de credință ortodoxă și spiritualitate românească, privim cu venerație vechea biserică a Râmețului, loc de trăire duhovnicească, de îmbărbătare și încurajare în vremuri grele și ne înălțăm sufletele cu bucurie și smerenie, în slujbele oficiate de cuvioșii noștri părinți, cuvioasele
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
înlăturarea pământului de sub biserică au ieșit la iveală opt morminte; patru în interiorul bisericii și patru în jurul ei, conținând douăzeci de schelete. Cu vechime datând din secolul 9-16, iar ca vârstă nu depășeau 50 de ani. Este evident că problema vechimii vetrei de spiritualitate ortodoxă românească a Râmețului nu și-a aflat încă ultimul cuvânt din partea cercetătorilor. Fiind un monument de valoare pentru istoria arhitecturii și artei vechi românești, biserica mănăstirii „Izvorul Tămăduirii” și casa veche, au fost cuprinse pe lista monumentelor
CREDINTA SI SPIRITUALITATE ROMANEASCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341235_a_342564]
-
Cu harul scrisului am urcat pe crestele carpatine ca să-mi văd gătite-n sărbătoare simbolurile Țării mele sfinte. Am văzut parcă un vechi descânt, cum la-nceput s-a-nfiorat în sine și a pus surâsuri-muguri de creație în barba Moșului din Vetre carpatine. Am găsit bătrânii stropi de soare prinși în zâmbetele străbune de sânge, ce scânteiază-n urmele pașilor lui Iisus Hristos. Am îngenunchiat pe țărâna caldă, ca o plămadă de cer în care s-au cuibărit sceptruri și coroane voievodale
TAINA SCRISULUI (43) – LA ÎNCEPUT A FOST CUVÂNTUL DĂTĂTOR DE VIAŢĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341387_a_342716]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > COLINDUL CELUI FĂRĂ DE SPERANȚĂ Autor: Teo Cabel Publicat în: Ediția nr. 718 din 18 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Auzi, fulgii de zăpadă cum cad casante dale de piatră, Zidesc gura focului și răpesc căldura din vatră. Soarele, anemicul, de pe cer, gata-i în hăuri să cadă. Nu-ți face ochii geamuri, în crivăț, pictate cu flori de zăpadă! Vezi fulgii cum cad, argintii comete, țes albă, lumii hlamidă... Bucuria, suflete de copii globuri, Crăciunul s-aprindă
COLINDUL CELUI FĂRĂ DE SPERANŢĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341434_a_342763]
-
tălpi mi-astupaseră stelele cu bătături de țărână”. De asemenea - „ Frunzele vremii întoarce-le/toamnă, când intră în carte mioarcele/toamnă sărută-le, toamnă, deschide-le/pământul când stau și-l ascultă gravidele/ să vezi tu atunci cum mai ard vetrele/ s-auzi cum mai cântă cerbii și pietrele/să simți cum în inimă se desfac drupele/ pentru la anul, când vine copilul cu vinul și cupele”. Original, arghezian sau bacovian, prin stil, dar de o factură existențială proprie ( Corlaciu nu
BEN CORLACIU de BORIS MEHR în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341447_a_342776]
-
Mihail Kogălniceanu Iași, a organizat Zilele Culturii Tradiționale Române. Acțiunile au fost sprijinite de Primăria Municipiului Iași, Primăria Cernăuți, Administrația Regională de Stat Cernăuți și Fundația ”Iuliu Maniu”, Boston/New York. În cadrul manifestării s-au desfășurat: - Ediția a III a Simpozionului "Vatra dulce strămoșească", dedicat problemelor cercetării, culegerii și păstrării folclorului (Titluri comunicări: Adina Hulubaș (Academia Română - Filiala Iași, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”), comunicarea „Credințele populare în contextul urbanizării - elemente comune din România și Ucraina”; Cristian Chițu (Universitatea de Arte ”George
CENTRUL BUCOVINEAN DE ARTĂ PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI CERNĂUŢI [Corola-blog/BlogPost/341437_a_342766]
-
-ntorci acasă, ducă-se răul di la casa vόstă! Și babii, adu-i colac cu măr ... Cum știe mumă-ta să-l facă, nu-l face nime'... Și măi adu-mi o țâră de lut răzuit din patru colțuri de vatră din casă di la voi și nouă lumini de ceară. Ț-oi descânta de năroc și de deochi, că tare ești frumόsă! La marjinea Streiului s-o descălțat, înfierbântată, și-o intrat cu picioru' drept în apă. Și l-o
BICIUL de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341425_a_342754]
-
socialiștii „radicali” - foștii ei colegi de la Universitatea de la Sorbona), în acest moment realiză pe loc marea tragedie prin care treceau acești omeni, ale căror fiice și soții erau batjocorite de netrebnicii „aventurieri” ce nu-și mai găseau astâmpăr decât în vatra satului, cu țărăncuțe neatinse de patima dezmățului; ca să-l liniștească îi spuse consolându-l. - Dumnezeu nu doarme, omule, așa... că fiecare va fi răsplătit după faptele sale. Fiindcă ai venit la mine și mi-ai spus necazul tău, te rog
PARTEA A IX-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341401_a_342730]
-
în calea tuturor furtunilor și semințiilor timpului, să reziste, a trebuit să avem: o temelie solidă ce ne-a fost dată de originea de neam, de limbă și de cultură; o structură pe verticală conferită de continuitatea neîntreruptă în spațiul vetrei istorice dintre Carpați, Dunăre și Marea Neagră, cu elementele constituente ale specificului dezvoltării materiale, instituționale, legislative etc. Acestea, laolaltă cu conștiința identității culturale și a luptei neîntrerupte pentru neatârnare în fața primejdiei străine. Și, în sfârșit, acoperișul sublim al unei construcții durabile
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
Antologiile revistei Singur- Proza, Antologie de proza Conexiuni, Antologia Solidaritate, Însemne - Cleopatra, casa gândului, Antologia prozei transilvane, Antologia de literatură pentru copii - Colecția online Cititor de proza etc. și în reviste literare: Napút Budapesta, Conexiuni, Pretexte, Mișcarea literară, Mesagerul literar, Vatra Veche etc. Volume publicate : • “Kik vagyunk es kik leszunk” ( Cine suntem și cine vom fi) - proza scurtă, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2006; • “Az elet mint hangulat”(Viața, ca o dispoziție) - proza scurtă, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2007; • “Exerciții pentru dezvoltarea inteligenței la
SUZANA DEAC de SUZANA DEAC în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341500_a_342829]
-
învățământ, profesor I, la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca (2009). Din anul 2007 urmează Școala Doctorală la Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Specializarea Management, cu teza de doctorat „Reengineering în media românească”. A publicat poezii în revistele de cultură: „Poezia” Iași, „Vatra veche” Târgu Mureș, „Dor de dor”, „Armonii culturale”, „Amurg sentimental”, „Semne”, „Singur”, „Pro Arme”, „Constelații diamantine”, „Nord Literar”, Oglinda literară”, „Litere” a SST, „Impact cultural”, „Destine literare” - Canada. Colaborator al Asociației Culturale Agora Romagna Latina din Canada. Publică permanent pe
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341979_a_343308]
-
FÂNTÂNA DORURILOR adun în palmares 33 de volume. Ce vă pot spune la cei 73 de ani ai mei? SIMPLU: nu-i da DOAMNE omului soarta emigrantului. PUNCT... Gheorghe Vicol Născut în com. Vutcani, jud. Vaslui, s-a stabilit la Vatra Dornei Suceava, unde lucrează ca învățător de peste 40 de ani. Scrie literatură pentru copii. A colaborat cu diverse reviste de literatură, a apărut în antologii literare din țară dar și din Ucraina. Este membru al S. S. Bucovineni și al L.
NOI APARIŢII ÎN PROIECTUL ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR de ŞTEFAN DORU DĂNCUŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341979_a_343308]
-
pârguit-am gândul Îngemănată-n sângeriu de dalii Cu raze blânde, mângâind vitralii Când viile-și musteau, timide, rodul... Și, contemplând, simțeam căldura mâinii Cum moale, lin, îmi oblojea frământul - În șuier aspru-nverșunat doar vântul Mai biciuia neiertător tăciunii Din vatra-ncinsă-n care râdeau macii. Îngenunchind pe pat de frunze moarte Iubiri vetuste, născociri deșarte... Se zbuciumau a neputință vracii. Pe-un țărm pustiu, o inimă-mpietrită - Reverberând sub clopote de ceară O urmă vagă de chemare-amară - Câtă iubire-a
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
o vară, Îngeri de lut plătind cu-amar tributul Carnagiu de petunii în sărutul Agonizând într-un potir de ceară.... NĂLUCA Ce ger cumplit! Și încă viscolește, Pustiul urlă peste cetini ninse Când la ferești, mușcatele aprinse Se-ntrec cu vatra-n care dogorește Dorul, bătrânul cavaler al sorții. Din ceruri se-mpletesc arpegii fine Și-un vis uitat prin urnele divine Te-aduce iar, nălucă rece-a nopții. Presari cu șoapte tâmpla-mi argintată Când înfloresc pe ciuturi crini de
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
timpul să îl vindeci cu uitare? De ești un prag de crâng - șoptește dorul, Iubește! Și în mândra tremurare Cu pumni de frezii aromind fiorul Zălog să-l ții în brațele avare. Iar dacă tâmpla-ți sângeră, bolnavă, Și-n vatră ard răzoare de petunii Să crezi și să rămâi fidela sclavă A liniștii din smirna rugăciunii. SĂ-MI FURI SĂRUTUL Să-mi furi sărutul prefirat în doruri În noaptea rece-n care stai de veghe Cu gândul tras printr-un
POEMELE IUBIRII de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341984_a_343313]
-
arhitecturale. La Itești se află mormintele străbunilor satului, iar printre tei și salcâmi picură întruna scânteile astrelor în care ochii lor veghează. Iteștiul este și va mai rămâne o așezare nesluțită, unde dorul cel mai covârșitor, care este dorul de vatra străbună, dă piept cu modernismul kitsch, invadator, și îl învinge...! Cei care l-au apărat și-au sfârșit drumul, cei care îl îngrijesc azi continuă acest drum cu primarul întemeietor al comunei, Vasile Ciubotaru, iar apoi, cu fiul fostului primar
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
colțul de suflet. Lui i se pot atribui meritele unei organizări calitative la nivel administrativ, în interesul comunitar, pentru timpul prezent și fără îndoială și pentru viitorimea cea atât de fascinată de drumurile europene. Zi de zi se dezrădăcinează de la vatra părintească, astăzi mai mult ca oricând, iteștenii. Este începutul unui ev măcinat de criza economică planetară, iar disperarea încrâncenează pe românii copleșiți de odiseea cuceririi occidentului! De aceea, cel mai sfânt ideal al primarului Vasile Ciubotaru, de la începutul primului mandat
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
De aceea, cel mai sfânt ideal al primarului Vasile Ciubotaru, de la începutul primului mandat și până la retragerea sa din administrație, este acela de a face să nu-și mai lase oamenii casele, plecând în toate laturile lumii, să rămână pe vatra clădită de părinți, unde să reînvie din moarte și cenușă bucuria de a trăi, a munci și a petrece acasă! Acest ideal poate fi perceput în tot ce s-a făptuit până acum la Itești și în proiectele care au
VASILE CIUBOTARU. RENAŞTEREA COMUNEI ITEŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341988_a_343317]
-
e filmu-ăla? Mâine. Bine. Hai că te las. Dar s-o iei și pe Nina cu tine, ca să fiți amândouă pe-un drum! Și să fiți cuminți, auziți voi? Să fiți cuminți! IOANA STUPARU Fragment din Vol. 3, “Lacrimi pe vatră” Referință Bibliografică: OAMENI DE NISIP , roman-trilogie, de IOANA STUPARU / Ioana Stuparu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1031, Anul III, 27 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ioana Stuparu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
OAMENI DE NISIP , ROMAN-TRILOGIE, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342041_a_343370]
-
scriitori, literatură de calitate, lume-lume! Tot în aceeași perioadă îmi scrie domnul Al Florin Ține, președintele Ligii Scriitorilor Români și doamna Mariana Cristescu, jurnalistă, scriitoare, redactor, șeful secției Cultură și Artă a cotidianului „Cuvântul liber” din Târgu-Mureș, redactor al revistei „Vatra veche”, etc. etc... Ambii mă invită să îmi lansez cartea în cadrul unor evenimente organizate de societățile pe care dânșii le conduc. La Cluj-Napoca și la Târgu Mureș! Accept fără să clipesc și fără să pun întrebări! Mă și văd cu
PREGĂTIRI DE PLECARE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342072_a_343401]