2,333 matches
-
cu o tristețe nedisimulată: "De ce ești supărată, Șichy?" "Nu-s supărată". Atunci de ce pari supărată?" În seara confesiunilor, și-a pus capul pe umărul meu, abia ascunzîndu-și un icnet de plîns. Acolo, în poarta casei de pe strada "Trompeta". Jena față de vecina care se holba dindărătul perdelei cu maci. "Lasă, nu mai..." Se auzise și un bufnet de armă. Pe Moara de Vînt se trăgea după ciori. Am rămas cu un gust de fiere în gură că i-am respins tandrețea. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
da jos din pat fiindu-i teamă să nu cadă și să nu se poată ridica. Mi-a spus că a căzut de trei ori până acum și că a rămas căzută până în dimineața următoare, când întâmplător a venit o vecină și a ridicat-o de jos. Are rude, o vizitează din când în când, dar nimeni nu poate rămâne permanent lângă ea s-o ajute. Unele rude îi vorbesc pe ocolite despre internarea într-o casă de bătrâni, deci i
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
liniștea și viața celorlalte ocupante ale salonului. Dar nici o încurajare nu era în măsură să-i ușureze suferința. * Când Victor veni acasă, hotărât de a-și înfrunta soția în tot ce ar fi spus pro sau contra, află de la o vecină că Olga fusese transportată de urgență la spital, cu salvarea. Era mahmur, obosit, nervos până peste poate că în seara aceea norocul îl părăsise, nu-i intrase cartea așteptată, faptul soldându-se cu pierderea unei însemnate sume de bani. După ce
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
amortiza nici jumătate în cei trei ani trecuți de atunci. Pe Nadina a descoperit-o Miron Iuga pe când Grigore era la Berlin. Tatăl ei, Tudor Ionescu, cumpărase mai demult de la Teofil, fratele lui Miron, cele două moșii, Babaroaga și Lespezi, vecine cu Amara. Noul proprietar a venit, foarte prietenos, îndată ce a iscălit actele, și a cerut lui Miron povețe asupra mijloacelor de exploatare cât mai bună a pământurilor. A fost un simplu pretext de cunoștință: nu-i trecuse lui niciodată prin
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nu vă bateți și să nu faceți gălăgie, că măicuța a murit și ar fi rușine!... Păvăluc, tu, că ești mai mare, ia seama să nu dea în foc oala asta de ciorbă, că eu mă duc să chem o vecină s-o scalde! Colonelul Ștefănescu sări din pat, își puse halatul și, în papuci și capul gol, ieși repede afară. Soarele de-abia răsărit îl izbi drept în față, încît în primul moment, fiind și după somn, nici nu văzu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să-i fac-un rost în viață, Dar ei îi datorează cariera Și carierei... pe a doua soață! Unde duce băutura Venind beat mort în ziua de chenzină, Greșind și ușa, ce mai tura-vura, A nimerit în pat la o vecină! Vezi, uite unde duce băutura! La catafalcul unei concupiscente Te-ai dus la locul cel divin Între-ale cărui frontiere Nu-i întristare nici suspin Și (vai!) nici geamăt de plăcere! Nestatornica-mi iubită O caut. Mi s-a explicat Că
GEORGE PETRONE by GEORGE PETRONE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83929_a_85254]
-
cunoștința Parlamentului și nici nu a fost făcut public. Reînnoit cu regularitate, tratatul acesta a rămas în vigoare pînă la declanșarea războiului din 1914. După ruptura dintre Bulgaria și Rusia din 1885, poziția românilor s-a îmbunătățit cu toate că relațiile cu vecina de la sud nu au devenit niciodată strînse. În anii următori, cele mai mari dificultăți ale românilor vor fi legate de Austro-Ungaria. Prima neînțelegere importantă a apărut în legătură cu relațiile comerciale. În primul rînd din rațiuni politice, România semnase în 1875 o
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
săracă, avînd puține speranțe de dezvoltare în cadrul granițelor stabilite pentru ea. Ea depindea de subvențiile Rusiei, dar puterea aceasta era atît de departe încît îi putea acorda un ajutor nesemnificativ în timp de război sau în caz de criză internă. Vecinele ei imediate, Austro-Ungaria și Italia, considerau țara ca o posibilă regiune de exploatat și erau decise să nu permită ca Muntenegru să aibă vreo influență de orice fel în Marea Adriatică. Ele priveau cu neîncredere și legăturile muntenegrenilor cu sîrbii din
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
deceniu al secolului al XX-lea existau puține speranțe de expansiune teritorială. Atît Austro-Ungaria cît și Rusia erau hotărîte să mențină statu-quo-ul în Balcani. Pe lîngă aceasta, Bulgaria s-a confruntat după 1878 cu problema neîncrederii în privința intențiilor dușmănoase ale vecinelor ei. În primul rînd Grecia și Serbia se temeau de influența bulgară asupra ținuturilor mecedonene, care constituiau și obiectivul ambițiilor lor. Guvernul român se opunea de asemenea formării unui stat bulgar întins. Conducătorii Bulgariei au reușit, cu toate acestea, să
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
revendicări naționale nu se puteau referi decît la teritoriul habsburgic sau, în cazul României, la Basarabia, aflată sub stăpînirea Rusiei. Existau puține șanse ca guvernul român să-și afișeze cu prea multă insistență pretențiile față de oricare dintre aceste două mari vecine ale sale. În Transilvania, Bucovina și Basarabia trăiau foarte mulți români. România era însă aliată cu Austro-Ungaria, și nu putea interveni în mod activ în vreuna din aceste regiuni. Atitudinea guvernului sîrb față de slavii de sud din cadrul monarhiei habsburgice era
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
era însă preocupată mai ales de Uniunea Sovietică, nu de succesele înregistrate de Germania și Italia. Slăbirea sistemului de alianțe francez punea puterile Micii Antante, România și Iugoslavia, într-o postură deosebit de expusă. Amîndouă se confruntau cu pretențiile iredentiste ale vecinelor lor și nu dispuneau de nici un sprijin ferm din partea vreunei mari puteri. Dificultățile românilor aveau să se acutizeze abia după izbucnirea războiului. Puși în fața unei amenințări iminente și mai directe, guvernul iugoslav a încercat în timpul cabinetului Stojadinović să ajungă la
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în fața inevitabilității unui război pe două fronturi. O cooperare strînsă între sovietici și occidentali era însă împiedicată de obstacole majore. Piedica principală era îngrijorarea perfect justificată a tuturor statelor care aveau graniță comună cu Uniunea Sovietică față de intențiile puternicei lor vecine. Ca să se angajeze în luptă cu armata germană, forțele sovietice ar fi trebuit să străbată aceste ținuturi. Nici Finlanda, nici Polonia, nici Statele Baltice sau România nu erau dispuse să permită ca armata sovietică să treacă granițele lor. Ele se
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
în momentul încheierii păcii. Mussolini a intrat deci în război la 10 iunie, după ce Franța fusese definitiv înfrîntă. Soldații italieni au intrat în luptă la 21 iunie, cu o zi înainte de semnarea armistițiului. Dorind să obțină cît mai mult de la vecina ei învinsă, Mussolini a obiectat energic împotriva termenilor blînzi ai capitulării. Politica germană era mult mai înțeleaptă; pînă la încheierea efectivă a luptelor, era preferabilă ducerea unei politici conciliante. Înfrîngerea rapidă și devastatoare a Franței a avut pentru guvernele balcanice
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
numai ale acestui grup, ci și cele ale KKE, erau apropiate. Comuniștii greci puteau trece liber granița; în 1945 au fost înființate în interiorul Iugoslaviei tabere destinate adăpostirii refugiaților și asigurării unei oarecari instruiri militare a acestora. Această asociere strînsă cu vecina de la nord implica inevitabil problema Macedoniei și chestiunea viitorului statut al sectorului ei egeean. Întrucît ambele implicau o posibilă cedare a unor ținuturi grecești, ele constituiau un obstacol serios în calea încercărilor KKE de a intra în grațiile populației. Pactul
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
ajutorul străin, conflictul izbucnit între Iugoslavia și Uniunea Sovietică în primăvara lui 1948 s-a dovedit un dezastru pentru cauza rebelilor. Disputa aceasta nu a implicat numai Belgradul și Moscova, avînd drept rezultat ruperea completă a relațiilor dintre Iugoslavia și vecinele ei Albania, Bulgaria, Ungaria și România. În ciuda acestei crize, ajutorul iugoslav a continuat să fie acordat pe toată durata anului 1948, dar perspectiva era tot mai sumbră pentru forțele KKE. Către sfîrșitul anului, Markos era convins că războiul era pierdut
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
albaneză din 1946 era asemănătoare celei iugoslave, iar consilierii iugoslavi continuau să sosească în mare număr în țară. Foarte curînd au apărut însă problemele obișnuite. Mulți albanezi aveau impresia că, așa cum făcuse și Italia anterior, Iugoslavia intenționa să-și transforme vecina într-o colonie economică. Existau plîngeri că iugoslavii plăteau prețuri incredibil de mici pentru materiile prime, că exploatau țara prin înființarea de companii mixte și că puneau intenționat piedici dezvoltării economice a țării. Albanezii voiau să fie ajutați să înființeze
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
și Iugoslaviei aveau să fie implicate în afaceri externe la două niveluri: relațiile cu cei din afara sistemului sovietic, inclusiv aliații NATO și cu noile state din Asia și Africa, și legăturile mai strînse cu celelalte state comuniste, mai ales cu vecinele lor est-europene și cu Uniunea Sovietică. Chestiunile acestea vor fi examinate în secțiunea următoare, unde va fi acordată o atenție specială celor două organizații supranaționale: Comeon (CAER) și Pactul de la Varșovia. Practica: Uniunea Sovietică și politica externă a statelor comuniste
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
politică internă stalinistă. Prin 1968 a apărut însă în Cehoslovacia o situație asemănătoare în unele privințe cu aceea din Ungaria anului 1956. Regimul a inițiat o serie de reforme, mai ales cu caracter cultural, care au stîrnit neliniște în rîndul vecinelor ei, îngrijorate de faptul că acest stat ar fi putut ieși din blocul socialist. Au fost adresate proteste Moscovei, în special din partea guvernelor est-german și polonez, care se temeau de efectele asupra propriilor lor țări. În august 1968, împreună cu trupele
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de dinaintea războiului. Basarabia și nordul Bucovinei, anexate de Uniunea Sovietică în 1940, și sudul Dobrogei, returnat Bulgariei, însumau o cincime din vechiul teritoriu național și 15 % din populația anterioară. Deși România pierduse o serie de ținuturi în favoarea a două dintre vecinele ei, ea primise înapoi partea din Transilvania cedată Ungariei în 1940. Stăpîn din nou pe pămîntul Transilvaniei antebelice, guvernul român era din nou confruntat cu problema minorității maghiare. Această chestiune delicată avea să rămînă un subiect de dispută cu Ungaria
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
probleme inerente sistemului, consumatorii iugoslavi beneficiau de o gamă mult mai largă de produse de calitate decît omologii lor din oricare altă țară a blocului comunist, inclusiv Uniunea Sovietică. Țara luată ca un tot dădea impresia unei prosperități net superioare vecinelor ei. Cu toate acestea, idealul autoconducerii muncitorești conținea încă multe contradicții interne. În cadrul întreprinderilor, muncitorii erau adesea mai interesați de propriile lor beneficii și de condițiile lor de muncă decît de chestiunile legate de politica generală. Așa cum comenta un fost
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
a confruntat guvernul iugoslav după 1945, trebuie menționate unele realizări remarcabile. În primul rînd, statul a rămas unit. Iugoslavia, o federație de grupuri naționale cu limbi, religii, legături istorice și resurse economice diferite, era expusă unor mai mari presiuni decît vecinele ei din Balcani, care aveau populații mai omogene.48 În al doilea rînd, la fel de important era faptul că asocierea era suficient de puternică ca să permită efectuarea de experimente sociale și politice. Spre deosebire de colegii lor din celelate state ale blocului, liderii
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
americanii nu le acordaseră un sprijin corespunzător. Îndepărtarea de aceștia i-a determinat pe liderii greci să stabilească relații mai strînse cu țările Europei Occidentale; Grecia a intrat în Comunitatea Economică Europeană și a căutat totodată să strîngă legăturile cu vecinele ei din Balcani. Chestiunea Ciprului a rămas preocuparea centrală a politicii externe. Chiar dacă a susținut în campania din 1981 un program care ataca apartenența Greciei la NATO și CEE, după venirea la putere Papandreou nu a inițiat nici o acțiune imediată
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nu a inițiat nici o acțiune imediată în acest sens. În ciuda faptului că Grecia a avut în general un guvern constituțional de tip occidental în perioada postbelică cu excepția celor șapte ani de dictatură militară -, țara a suferit schimbări enorme. Ca și vecinele ei, Grecia a trecut printr-o revoluție demografică. După terminarea războiului civil a apărut un exod masiv spre zona urbană; emigrația dinaintea războiului a continuat pînă în 1975, cînd a început să se manifeste o tendință contrarie. Smulsă din satele
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
modificarea dispoziției forțelor politice în zonă. Cum bine a spus P. P. Panaitescu, până la Dimitrie Cantemir, principalul ajutor în care puteau nădăjdui românii era Polonia (Austria, sporadic și de departe); Polonia însă decade, se află sub patronajul Rusiei, care, nefiind vecina nemijlocită a Principatelor, folosește în chip liber teritoriul Recsz Pospolitei; așadar, locul Poloniei în politica răsăriteană îl iau Austria și Rusia, încât oamenii politici români trebuiau să se adapteze noii configurații, de unde potrivit opiniei unor istorici, am preciza noi, și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
poate fi vorba în epocă de o independență absolută și actul n-o prevede decât limitată. Pe de altă parte, actul fusese alcătuit și în perspectiva eliberării altor popoare, iar Moldova fără ajutor armat efectiv (Rusia nu era, totuși, o vecină), odată desprinsă de Poartă, nu s-ar fi putut apăra singură împotriva ei. Este însă în afară de orice îndoială că, în ciuda precauțiilor domnitorului, diploma lăsa portițe deschise unei eventuale anexiuni. Proclamația lui Dimitrie Cantemir către țară, din iunie 1711, este, după
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]