2,422 matches
-
venirea andaluzilor. Aceștia se apărau strigând sus și tare că „boala coșurilor“ fusese răspândită fără doar și poate de evrei și de nevestele lor; care, la rândul lor, îi acuzau pe castilieni, pe portughezi, uneori chiar pe marinarii genovezi sau venețieni. În Italia, acest flagel e numit boala franceză. * * * În anul acela, cred că era primăvara, tata a început să-mi vorbească despre Granada. Avea s-o facă adesea începând de atunci, ținându-mă ceasuri întregi lângă el, fără să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
-ți vorbesc ca de la bărbat la bărbat (mai șovăi o clipă). Ascultă-mă bine. Ce am văzut eu în Orient e că sufiul Persiei se pregătește de război cu turcii, care sunt mai cu seamă preocupați de conflictul lor cu venețienii. Cât privește Egiptul, tocmai a primit de la castilieni o încărcătură de grâu în semn de prietenie și de alianță. Asta e realitatea. Poate, peste câțiva ani, lucrurile se vor schimba, dar astăzi, nici unul dintre suveranii musulmani pe care i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
trudă pentru trup și extrem de profitabil pentru minte. De la o zi la alta, îmi simțeam cunoștințele sporind, nu doar la materiile studiate, ci și în contact cu profesorii mei, cât și cu elevii mei, doi preoți aragonezi, doi francezi, doi venețieni și un german din Saxonia. Acesta a fost cel dintâi care a amintit în fața mea de disputa, tot mai virulentă, care-l opunea pe Leon al X-lea călugărului Luther, eveniment care amenința deja să treacă întreaga Europă prin foc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Spania și din Germania, ba încă aș fi luat la rost și de propriii mei colegi. Zâmbi de acest lapsus. — Vreau să zic de cardinali. Trebuie să procedăm cu mare prudență, să așteptăm ocaziile favorabile, să vedem cum acționează francezii, venețienii și celelalte puteri creștine. Voi doi veți face echipă împreună. Leon cunoaște acum limba turcă, pe lângă arabă; îi cunoaște mai cu seamă pe otomani și modul lor de a gândi și de a acționa; a fost chiar în solie la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
-i țină piept lui Cezar“ și să fie sufletul coaliției anti imperiale. Pe 22 mai 1526, o „Ligă Sfântă“ s-a născut în orașul francez Cognac: ea îi reunea, în afară de Francisc și de papă, pe ducele de Milano și pe venețieni. Asta însemna război, unul dintre cele mai cumplite pe care le-a cunoscut vreodată Roma. Căci, dacă până atunci tărăgănase, împăratul era de data asta hotărât să meargă până la capăt, împotriva lui Francisc mai întâi, care fusese eliberat în schimbul unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și noi. Dragu începu să cânte cu privirea în pământ. Avea o voce jalnică, melodia falsă abia se deslușea. ― Azi am să-ncrestez în grindă, grindă / Jos din cui acum oglindă... ― Nu! urlă cârnul și trimise trei gloanțe în oglinda venețiană agățată deasupra servantei. Ceva mai vesel! Oglinda plesni. Trei păianjeni uriași înotau în apele ei. "Dumnezeule! gândi Melania Lupu. Asta aduce nenorocire." Scarlat interveni din nou: ― Dragul meu, înțelege-mă, întîrziem... ― Te așteaptă fluturele albastru, completă fără zâmbet Ionescu. ― Să
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
încă o carpetă. Oglinda plesnită, acoperită parcă de păianjeni, singura mărturie evidentă a incidentelor ce avuseseră loc cu o zi înainte, rămăsese deasupra servantei. ― N-ani putut s-o dăm jos, explică Florence, e prea grea. Șerbănică interveni repede: ― Oglindă venețiană, domnule! O pagubă de peste trei-patru mii! Doamna Miga dădu din mână plictisită. ― Lasă asta... ― Cum să las? Eu cunosc prețurile! Umblu la Consignația. Am să cer despăgubiri. Mi se cuvin ca parte civilă. ― Evident, surâse maiorul, trebuie să consultați un
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
Nici măcar telefonul voios ca un ciripit din partea lui Milton, prin care mă anunța că găsise cel mai frumos candelabru vechi la Les Puces, nu a avut darul să mă Înveselească. Cui Îi mai păsa de corpuri de iluminat din cristal venețian, când nu era nici un soț care să fie luminat de ele? —Te-ai văzut cu Hunter? am Întrebat. —Ăăă... făcu Milton. —Poftim? Asta ce Înseamnă? — Nici măcar nu l-am zărit. Candelabrul este minunat. — Dacă-l vezi, ai putea, poate... faza
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
un orășel ardelenesc cochet. Am tras la un hotel confortabil de multe stele, să ne limpezim gîndurile. Impecabil, ștaif, distincție afișată. Stilul Ludovic al XVII-lea, vorba mea ; barocul românesc post-comunist, vorba soției mele : grinzi aparente stil bavarez, cu oglinzi venețiene superbe, brocarturi franțuzești și imitații de pictură flamandă de prin casele burgheziei imperiale scăpătate, totul pe fundal de piscină stil Hollywood. Și chelneri șlefuiți și reci precum un diamant. Becalizare sau civili zație occidentală ? Ambele... Flori de mucegai... Un rahat
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
spitalului, aflată, cred, la numai câțiva metri de salon. Aroma unui gulaș mă trimitea, odată cu adormirea, În plină pustă, galopând pe un armăsar Înspumat spre curtea lui Árpád, Împins de aburul leneș prin tubul unei macaroane nimeream În plin carnaval venețian, de unde izul unsuros al cartofilor prăjiți mă propulsa, evident, Într-un restaurant McDonald’s, transpirând deasupra băii sfârâitoare de ulei. Redus la fluxul și la refluxul lichidelor vitale, am deprins bucuria până atunci neglijată a navigației. Urmăream cum picătura părăsea
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
i-o răpească 10; dar chiar dacă statul i-a fost luat, el îl va redobîndi de îndată ce dușmaaul va întîmpina o greutate cît de mică11. Noi avem în Italia, spre pildă, pe ducele de Ferrara care nu a rezistat la atacurile venețienilor în 1484 și nici la acelea ale papei luliu II în 1510, nu pentru că stăpînirea lui avea temelii foarte vechi, ci din alte cauze. În adevăr, un principe natural are mai puține motive de a-i nemulțumi pe supușii săi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
bine felul în care a procedat; și veți vedea că Ludovic a făcut tocmai contrariul a ceea ce trebuie făcut pentru a păstra stăpînirea asupra unui teritoriu din afara statului peste care domnești. Regele Ludovic a fost adus în Italia de ambiția venețienilor care, prin această venire a lui, au vrut să cucerească o jumătate din Lombardia. Nu am de gînd să dezaprob această hotărîre a regelui, căci voind să facă primul pas pentru a pune piciorul în Italia, și neavînd nici un prieten
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
au devenit prieteni, marchizul de Mantova, ducele de Ferrara, Bentivoglio, Doamna de la Forli, seniorul Faenzei ca și seniorii din Pesaro, Rimini, Camerino și Piombino, locuitorii din Lucca, Pisa și Siena, toți au vrut să-i fie prieteni. Atunci au putut venețienii să-și dea seama de îndrăzneala hotărîrii pe care o luaseră; în adevăr, l-au făcut stăpîn asupra unei treimi din Italia, numai ca ei să poată ocupa cîteva teritorii din Lombardia. Să ne gîndim acum cît de ușor i-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
-și păstreze autoritatea în Italia, dacă ar fi ținut seama de regulile mai sus arătate și dacă i-ar fi apărat și ocrotit pe toți prietenii lui, care, fiind numeroși și slabi și, pe deasupra, temîndu-se unii de biserică, alții de venețieni, erau mereu nevoiți să stea alături de el; dar prin intermediul lor, el putea cu ușurință să ia toate măsurile de apărare împotriva celor care continuau să fie puternici, în schimb, de abia ocupase Milanul și făcu tocmai contrariul, dînd ajutor papii
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și merită să fie dezaprobați. Dacă Franța putea, cu propriile ei forțe, să atace Neapolul, trebuia s-o facă; dar dacă nu putea face aceasta, nu trebuia nici să-l împartă. Este adevărat că regele Ludovic a împărțit Lombardia cu venețienii, dar a făcut-o pentru că în felul acesta a putut pune piciorul în Italia; în schimb, împărțirea Neapolelui merită dezaprobarea, deoarece ea nu-și mai are scuza în vreo necesitate de același fel. Ludovic săvîrșise așadar aceste cinci greșeli: a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
nici n-a întemeiat colonii aici. Aceste greșeli ar fi putut eventual rămîne fără urmări pentru el, atîta timp cît ar mai fi trăit, dacă nu ar fi săvîrșit însă o a șasea, și anume aceea de a ocupa posesiunile venețienilor. Dacă n-ar fi întărit puterea bisericii și nu i-ar fi adus pe spanioli în Italia, ar fi fost logic și necesar să micșoreze autoritatea venețienilor; dar întrucît alesese calea arătată mai sus, n-ar fi trebuit să admită
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
fi săvîrșit însă o a șasea, și anume aceea de a ocupa posesiunile venețienilor. Dacă n-ar fi întărit puterea bisericii și nu i-ar fi adus pe spanioli în Italia, ar fi fost logic și necesar să micșoreze autoritatea venețienilor; dar întrucît alesese calea arătată mai sus, n-ar fi trebuit să admită în nici un caz nimicirea lor, deoarece venețienii, fiind puternici ar fi putut oricînd să-i oprească pe ceilalți de a întreprinde vreo acțiune împotriva Lombardiei, atît pentru că
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
bisericii și nu i-ar fi adus pe spanioli în Italia, ar fi fost logic și necesar să micșoreze autoritatea venețienilor; dar întrucît alesese calea arătată mai sus, n-ar fi trebuit să admită în nici un caz nimicirea lor, deoarece venețienii, fiind puternici ar fi putut oricînd să-i oprească pe ceilalți de a întreprinde vreo acțiune împotriva Lombardiei, atît pentru că n-ar fi consimțit la aceasta decît pentru a deveni ei înșiși stăpînii acestei provincii, cît și pentru că ceilalți n-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Mai întîi el nu vedea nici o modalitate de a-l face principe decît aceea de a-i da în stăpînire un stat al bisericii, dar știa prea bine că dacă ar fi luat vreunul din teritoriile bisericii, ducele Milanului și venețienii nu i-ar fi îngăduit să-l păstreze; deoarece Faenza și Rimini erau de multă vreme sub protecția acestora din urmă. Afară de aceasta, toate forțele armate ale Italiei, și îndeosebi acelea pe care papa le-ar fi putut folosi, erau
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
și partizanilor lor. Trebuia ca această situație să fie schimbată și să se provoace tulburări în statele adversarilor, pentru a putea pune stăpînire pe o parte din ele. Lucrul acesta a fost ușor; papa a avut de partea lui pe venețieni care, din alte motive, îi aduseseră pe francezi în Italia; lucru pe care el nu numai că nu l-a oprit, dar l-a ușurat prin aceea că a anulat prima căsătorie a regelui Ludovic. Așadar, regele a trecut în
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
alte motive, îi aduseseră pe francezi în Italia; lucru pe care el nu numai că nu l-a oprit, dar l-a ușurat prin aceea că a anulat prima căsătorie a regelui Ludovic. Așadar, regele a trecut în Italia cu ajutorul venețienilor și cu asentimentul lui Alexandru; și de îndată ce a ocupat Milanul, papa a și obținut de la el soldații de care avea nevoie pentru acțiunea din Romagna, la care regele a consimțit pentru a face onoare prestigiului său. De îndată ce a cucerit Romagna
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
oricît de neînsemnat, prețuiau prea puțin biserica, în ce privește puterea temporală 35, în timp ce astăzi chiar un rege al Franței tremură în fața ei, pentru că ea a fost în stare și să-l alunge pe el din Italia, și să-i învingă pe venețieni; iată de ce, cu toate că lucrurile acestea sînt cunoscute, cred că nu este de prisos ca ele să fie amintite aici pe larg. Înainte ca regele Carol al Franței să fi coborît în Italia, țara aceasta se găsea sub stăpînirea papii, a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
iată de ce, cu toate că lucrurile acestea sînt cunoscute, cred că nu este de prisos ca ele să fie amintite aici pe larg. Înainte ca regele Carol al Franței să fi coborît în Italia, țara aceasta se găsea sub stăpînirea papii, a venețienilor, a regelui Neapolului, a ducelui de Milano și a florentinilor. Aceste mari puteri trebuiau să aibă grijă de două lucruri principale: mai întîi, ca nici un străin să nu calce cu armatele lui pămîntul Italiei; al doilea, ca nici unul dintre principii
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
de două lucruri principale: mai întîi, ca nici un străin să nu calce cu armatele lui pămîntul Italiei; al doilea, ca nici unul dintre principii acestor state să nu-și mărească teritoriul. Cei care provocau mai multă îngrijorare celorlalți erau papa și venețienii. Pentru a-i opri pe venețieni, era necesară unirea tuturor celorlalți, așa cum ea s-a realizat la apărarea Ferrarei; iar pentru a-l ține în frîu pe papă, marile puteri se foloseau de nobilimea romană care, fiind împărțită în două
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
ca nici un străin să nu calce cu armatele lui pămîntul Italiei; al doilea, ca nici unul dintre principii acestor state să nu-și mărească teritoriul. Cei care provocau mai multă îngrijorare celorlalți erau papa și venețienii. Pentru a-i opri pe venețieni, era necesară unirea tuturor celorlalți, așa cum ea s-a realizat la apărarea Ferrarei; iar pentru a-l ține în frîu pe papă, marile puteri se foloseau de nobilimea romană care, fiind împărțită în două partide dușmane, Orsini și Colonna, era
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]