3,744 matches
-
corespunzătoare diverselor volume de umplere ventriculară. Creșterea volumului ventricular diastolic până la valori de aproximativ 150 ml nu este însoțită de modificări semnificative ale presiunii diastolice ventriculare; dincolo de această valoare, modificarea minimă a volumului ventricular duce la creșteri importante ale presiunii ventriculare, expresie a proprietăților elastice ale miocardului și a prezenței sacului pericardic. Interrelația volum-presiune sistolică este echivalentul curbei lungime-tensiune activă la nivelul fibrei miocardice izolate, înregistrându-se prin măsurarea presiunii maxime realizată de contracția ventriculară corespunzătoare diferitelor volume ventriculare de umplere
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
duce la creșteri importante ale presiunii ventriculare, expresie a proprietăților elastice ale miocardului și a prezenței sacului pericardic. Interrelația volum-presiune sistolică este echivalentul curbei lungime-tensiune activă la nivelul fibrei miocardice izolate, înregistrându-se prin măsurarea presiunii maxime realizată de contracția ventriculară corespunzătoare diferitelor volume ventriculare de umplere. Această presiune este cu atât mai mare, cu cât la începutul contracției ventriculul este mai plin de sânge, atingând un maxim la valori ale volumului de umplere de 150-170 ml. Cele două curbe, expresia
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
ale presiunii ventriculare, expresie a proprietăților elastice ale miocardului și a prezenței sacului pericardic. Interrelația volum-presiune sistolică este echivalentul curbei lungime-tensiune activă la nivelul fibrei miocardice izolate, înregistrându-se prin măsurarea presiunii maxime realizată de contracția ventriculară corespunzătoare diferitelor volume ventriculare de umplere. Această presiune este cu atât mai mare, cu cât la începutul contracției ventriculul este mai plin de sânge, atingând un maxim la valori ale volumului de umplere de 150-170 ml. Cele două curbe, expresia proprietăților elastice și contractile
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
contracției ventriculul este mai plin de sânge, atingând un maxim la valori ale volumului de umplere de 150-170 ml. Cele două curbe, expresia proprietăților elastice și contractile ale ventriculului limitează interrelația volum-presiune pe parcursul unui ciclu cardiac (fig. 5.39). Umplerea ventriculară începe de la un volum ventricular de aproximativ 50 ml corespunzător volumului telesistolic și de la o presiune ventriculară foarte mică. Pe parcursul umplerii ventriculare în ventricul pătrund aproximativ 70 ml de sânge, ajungându-se la un volum ventricular de aproximativ 120 ml
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
de sânge, atingând un maxim la valori ale volumului de umplere de 150-170 ml. Cele două curbe, expresia proprietăților elastice și contractile ale ventriculului limitează interrelația volum-presiune pe parcursul unui ciclu cardiac (fig. 5.39). Umplerea ventriculară începe de la un volum ventricular de aproximativ 50 ml corespunzător volumului telesistolic și de la o presiune ventriculară foarte mică. Pe parcursul umplerii ventriculare în ventricul pătrund aproximativ 70 ml de sânge, ajungându-se la un volum ventricular de aproximativ 120 ml, corespunzător volumului telediastolic. Creșterea de
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
150-170 ml. Cele două curbe, expresia proprietăților elastice și contractile ale ventriculului limitează interrelația volum-presiune pe parcursul unui ciclu cardiac (fig. 5.39). Umplerea ventriculară începe de la un volum ventricular de aproximativ 50 ml corespunzător volumului telesistolic și de la o presiune ventriculară foarte mică. Pe parcursul umplerii ventriculare în ventricul pătrund aproximativ 70 ml de sânge, ajungându-se la un volum ventricular de aproximativ 120 ml, corespunzător volumului telediastolic. Creșterea de presiune corespunzătoare acestei umpleri ventriculare este în mod normal redusă (5-6 mmHg
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
expresia proprietăților elastice și contractile ale ventriculului limitează interrelația volum-presiune pe parcursul unui ciclu cardiac (fig. 5.39). Umplerea ventriculară începe de la un volum ventricular de aproximativ 50 ml corespunzător volumului telesistolic și de la o presiune ventriculară foarte mică. Pe parcursul umplerii ventriculare în ventricul pătrund aproximativ 70 ml de sânge, ajungându-se la un volum ventricular de aproximativ 120 ml, corespunzător volumului telediastolic. Creșterea de presiune corespunzătoare acestei umpleri ventriculare este în mod normal redusă (5-6 mmHg), situându-se pe porțiunea aproximativ
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
fig. 5.39). Umplerea ventriculară începe de la un volum ventricular de aproximativ 50 ml corespunzător volumului telesistolic și de la o presiune ventriculară foarte mică. Pe parcursul umplerii ventriculare în ventricul pătrund aproximativ 70 ml de sânge, ajungându-se la un volum ventricular de aproximativ 120 ml, corespunzător volumului telediastolic. Creșterea de presiune corespunzătoare acestei umpleri ventriculare este în mod normal redusă (5-6 mmHg), situându-se pe porțiunea aproximativ orizontală a interrelației volum-presiune diastolică. Contracția izovolumetrică se caracterizează prin creșterea presiunii ventriculare până la
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
corespunzător volumului telesistolic și de la o presiune ventriculară foarte mică. Pe parcursul umplerii ventriculare în ventricul pătrund aproximativ 70 ml de sânge, ajungându-se la un volum ventricular de aproximativ 120 ml, corespunzător volumului telediastolic. Creșterea de presiune corespunzătoare acestei umpleri ventriculare este în mod normal redusă (5-6 mmHg), situându-se pe porțiunea aproximativ orizontală a interrelației volum-presiune diastolică. Contracția izovolumetrică se caracterizează prin creșterea presiunii ventriculare până la valoarea corespunzătoare presiunii diastolice din vasele mari, fără modificarea volumului ventricular. Faza de ejecție
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
volum ventricular de aproximativ 120 ml, corespunzător volumului telediastolic. Creșterea de presiune corespunzătoare acestei umpleri ventriculare este în mod normal redusă (5-6 mmHg), situându-se pe porțiunea aproximativ orizontală a interrelației volum-presiune diastolică. Contracția izovolumetrică se caracterizează prin creșterea presiunii ventriculare până la valoarea corespunzătoare presiunii diastolice din vasele mari, fără modificarea volumului ventricular. Faza de ejecție este caracterizată printr-o creștere în continuare a presiunii intraventriculare prin contracția pereților ventriculari, dar cu o scădere a volumului ventricular care revine la valoarea
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
corespunzătoare acestei umpleri ventriculare este în mod normal redusă (5-6 mmHg), situându-se pe porțiunea aproximativ orizontală a interrelației volum-presiune diastolică. Contracția izovolumetrică se caracterizează prin creșterea presiunii ventriculare până la valoarea corespunzătoare presiunii diastolice din vasele mari, fără modificarea volumului ventricular. Faza de ejecție este caracterizată printr-o creștere în continuare a presiunii intraventriculare prin contracția pereților ventriculari, dar cu o scădere a volumului ventricular care revine la valoarea telesistolică; diferența dintre volumul telediastolic și cel telesistolic reprezintă volumul bătaie. La
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
a interrelației volum-presiune diastolică. Contracția izovolumetrică se caracterizează prin creșterea presiunii ventriculare până la valoarea corespunzătoare presiunii diastolice din vasele mari, fără modificarea volumului ventricular. Faza de ejecție este caracterizată printr-o creștere în continuare a presiunii intraventriculare prin contracția pereților ventriculari, dar cu o scădere a volumului ventricular care revine la valoarea telesistolică; diferența dintre volumul telediastolic și cel telesistolic reprezintă volumul bătaie. La sfârșitul acestei faze bucla volum-presiune se intersectează cu curba presiune-volum sistolică care pe acest domeniu este aproximativ
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
caracterizează prin creșterea presiunii ventriculare până la valoarea corespunzătoare presiunii diastolice din vasele mari, fără modificarea volumului ventricular. Faza de ejecție este caracterizată printr-o creștere în continuare a presiunii intraventriculare prin contracția pereților ventriculari, dar cu o scădere a volumului ventricular care revine la valoarea telesistolică; diferența dintre volumul telediastolic și cel telesistolic reprezintă volumul bătaie. La sfârșitul acestei faze bucla volum-presiune se intersectează cu curba presiune-volum sistolică care pe acest domeniu este aproximativ liniară. Relaxarea izovolumetrică este caracterizată prin relaxarea
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
valoarea telesistolică; diferența dintre volumul telediastolic și cel telesistolic reprezintă volumul bătaie. La sfârșitul acestei faze bucla volum-presiune se intersectează cu curba presiune-volum sistolică care pe acest domeniu este aproximativ liniară. Relaxarea izovolumetrică este caracterizată prin relaxarea activă a pereților ventriculari ducând la scăderea presiunii intraventriculare până aproape de zero, volumul ventricular menținându-se constant. Interrelația volum-presiune se modifică în numeroase situații fiziologice sau patologice, determinând o modificare condițiilor mecanice în care operează cordul și a performanței acestuia ca și pompă mecanică
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
volumul bătaie. La sfârșitul acestei faze bucla volum-presiune se intersectează cu curba presiune-volum sistolică care pe acest domeniu este aproximativ liniară. Relaxarea izovolumetrică este caracterizată prin relaxarea activă a pereților ventriculari ducând la scăderea presiunii intraventriculare până aproape de zero, volumul ventricular menținându-se constant. Interrelația volum-presiune se modifică în numeroase situații fiziologice sau patologice, determinând o modificare condițiilor mecanice în care operează cordul și a performanței acestuia ca și pompă mecanică (fig. 5.40). PERFORMANȚA CARDIACĂ Performanța cardiacă este un termen
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
volum-presiune maximală rămânând neschimbată; ușoara creștere a volumului telesistolic VS este cauzată de creșterea presiunii aortice datorită creșterii volumului bătaie. Creșterea contractilității deplasează la stânga relația volum-presiune maximă, determinând creșterea volumului bătaie (modificat după [58]). Model conceptual al funcției de pompă ventriculară. Inima primește o anumită cantitate de sânge prin umplere venoasă și expulzează o cantitatea de sânge sub forma debitului cardiac. Acesta depinde de umplerea ventriculară măsurată prin volumul telediastolic și () golirea inimii evaluată prin fracția de ejecție; produsul lor definește
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
volum-presiune maximă, determinând creșterea volumului bătaie (modificat după [58]). Model conceptual al funcției de pompă ventriculară. Inima primește o anumită cantitate de sânge prin umplere venoasă și expulzează o cantitatea de sânge sub forma debitului cardiac. Acesta depinde de umplerea ventriculară măsurată prin volumul telediastolic și () golirea inimii evaluată prin fracția de ejecție; produsul lor definește volumul bătaie care înmulțit cu frecvența cardiacă măsoară debitul cardiac. Factorii care determină umplerea inimii caracterizează funcția diastolică în timp ce factorii care determină golirea inimii caracterizează
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
diastolică în timp ce factorii care determină golirea inimii caracterizează funcția sistolică. Funcția sistolică a ventriculului Exprimă capacitatea ventriculului de a se goli, fiind determinată de presarcină, postsarcină și contractilitate. Presarcina arată întinderea inițială a fibrelor miocardice, putând fi exprimată prin volumul ventricular telediastolic. Postsarcina este rezistența care se opune ejecției sângelui din ventricul, fiind reprezentată în mod uzual de presiunea arterială din arterele mari (aortă sau pulmonară). Contractilitatea reprezintă capacitatea intrinsecă a miocardului de a se scurta independent de modificările presarcinii și
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
clinici ai contractilității Dacă pentru presarcină și postsarcină există parametri măsurabili în condiții clinice care să le cuantifice, este mult mai dificil de a găsi astfel de parametri care să evalueze contractilitatea independent de valorile presarcinii și postsarcinii. Deoarece sistola ventriculară este formată din contracția izovolumetrică și faza de ejecție, există indici ai contractilității care caracterizează fiecare din cele două faze. Viteza maximă de creștere a presiunii ventriculare. Reprezintă cel mai folosit indice al contracției izovolumetrice ventriculare. Viteza de creștere a
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
parametri care să evalueze contractilitatea independent de valorile presarcinii și postsarcinii. Deoarece sistola ventriculară este formată din contracția izovolumetrică și faza de ejecție, există indici ai contractilității care caracterizează fiecare din cele două faze. Viteza maximă de creștere a presiunii ventriculare. Reprezintă cel mai folosit indice al contracției izovolumetrice ventriculare. Viteza de creștere a presiunii reprezintă variația de presiune intraventriculară în intervalul de timp; pentru intervale de timp foarte mici se obține viteza instantanee (dP/dt). Viteza maximă instantanee de creștere
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
și postsarcinii. Deoarece sistola ventriculară este formată din contracția izovolumetrică și faza de ejecție, există indici ai contractilității care caracterizează fiecare din cele două faze. Viteza maximă de creștere a presiunii ventriculare. Reprezintă cel mai folosit indice al contracției izovolumetrice ventriculare. Viteza de creștere a presiunii reprezintă variația de presiune intraventriculară în intervalul de timp; pentru intervale de timp foarte mici se obține viteza instantanee (dP/dt). Viteza maximă instantanee de creștere a presiunii (dP/dtmax) este atinsă în mod normal
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
a presiunii reprezintă variația de presiune intraventriculară în intervalul de timp; pentru intervale de timp foarte mici se obține viteza instantanee (dP/dt). Viteza maximă instantanee de creștere a presiunii (dP/dtmax) este atinsă în mod normal la sfârșitul contracției ventriculare izovolumetrice, imediat înaintea deschiderii valvelor sigmoide (fig. 5.42). Cu toate că valoarea dP/dtmax este bine corelată cu variațiile contractilității, ea are importante variații interindividuale fiind influențată și de presarcină, fiind deci utilă nu ca un indicator în sine a contractilității
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
fiind deci utilă nu ca un indicator în sine a contractilității ci pentru a estima variațiile contractilității la același subiect în diferite situații [57]. Fracția de ejecție. Este cel mai important indice caracterizând faza de ejecție, reprezentând proporția din volumul ventricular inițial care este expulzată în circulație cu ocazia fiecărei sistole. Înregistrarea simultană a presiunii din VS concomitent cu viteza de creștere a presiunii (dP/dt) la același subiect în diverse condiții clinice. Administrarea de Isoprenalină (stimulator ) crește dP/dtmax prin
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
subiect în diverse condiții clinice. Administrarea de Isoprenalină (stimulator ) crește dP/dtmax prin creșterea contractilității miocardice, în timp ce valoarea presiunii maxime din VS scade ușor datorită vasodilatației periferice. Efortul fizic crește mai puțin dP/dtmax în timp ce valoarea presiunii maxime din izovolumetrică ventriculară (după [57]). Determinarea fracției de ejecție presupune măsurarea volumelor ventriculare telediastolic și telesistolic, care poate fi făcută angiografic, ecocardiografic, prin tehnici radioizotopice, de tomografie computerizată sau imagistică prin rezonanță magnetică. Valoarea normală a fracției de ejecție depinde de metoda folosită
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
dP/dtmax prin creșterea contractilității miocardice, în timp ce valoarea presiunii maxime din VS scade ușor datorită vasodilatației periferice. Efortul fizic crește mai puțin dP/dtmax în timp ce valoarea presiunii maxime din izovolumetrică ventriculară (după [57]). Determinarea fracției de ejecție presupune măsurarea volumelor ventriculare telediastolic și telesistolic, care poate fi făcută angiografic, ecocardiografic, prin tehnici radioizotopice, de tomografie computerizată sau imagistică prin rezonanță magnetică. Valoarea normală a fracției de ejecție depinde de metoda folosită pentru determinarea volumelor ventriculare, standardul de referință fiind reprezentat de
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]