4,489 matches
-
respectiv analiza diversității genetice ADN - cloroplastic, utilizarea markerilor genetici moleculari pentru investigarea genomului viței de vie și utilizarea microsateliților. 1.1. DEFINIȚIA, CONȚINUTUL ȘI OBIECTUL AMPELOGRAFIEI Ampelografia este știința care studiază caracterele ampelografice, însușirile agrobiologice și tehnologice ale soiurilor de viță de vie. De asemenea, se ocupă de studiul soiurilor sub aspectul comportării acestora în diferite ecosisteme viticole, în scopul stabilirii sistemelor de cultură și a tehnologiilor adecvate fiecărui soi sau grup de soiuri pentru obținerea unor producții mari de struguri
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în scopul stabilirii sistemelor de cultură și a tehnologiilor adecvate fiecărui soi sau grup de soiuri pentru obținerea unor producții mari de struguri, de calitate, și susținute an de an. Însuși denumirea de "ampelografie", de origine greacă în care ampelos = viță și graphos = descriere, arată conținutul acestei științe, adică descrierea soiurilor de viță de vie. Aceasta a evoluat de la începuturile ei pînă în prezent, de la descrierea botanică, până la cele mai moderne metode utilizate astăzi în lume (metodele statistico matematice, biochimice și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sau grup de soiuri pentru obținerea unor producții mari de struguri, de calitate, și susținute an de an. Însuși denumirea de "ampelografie", de origine greacă în care ampelos = viță și graphos = descriere, arată conținutul acestei științe, adică descrierea soiurilor de viță de vie. Aceasta a evoluat de la începuturile ei pînă în prezent, de la descrierea botanică, până la cele mai moderne metode utilizate astăzi în lume (metodele statistico matematice, biochimice și genetice). Ampelografia ca știință ia o amploare deosebită după invazia filoxerei în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
filoxerei în Europa, care a distrus viile roditoare, fiind necesare luarea unor măsuri care să stopeze acest flagel. Astfel, au apărut noi orientări ale cercetărilor din domeniul viticol către cunoașterea mai aprofundată ale însușirilor agrobiologice și tehnologice ale soiurilor de viță de vie, adaptabilității la diferite tipuri de sol și sisteme de cultură, a portaltoilor adecvați fiecărui soi vinifera, ampelografia devenind o parte importantă a viticulturii speciale. Obiectul ampelografiei este reprezentat de soi, care este o unitate biologică cu particularități specifice
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
biologică cu particularități specifice speciei sau subspeciei din care provine, dar și schimbătoare sub acțiunea mediului și a omului. În același timp, soiul din punct de vedere economic, reprezintă un important factor de producție în viticultură. Ampelografia studiază soiurile de viță de vie roditoare și de portaltoi sub următoarele aspecte: originea soiurilor de viță de vie (originea ecologo - geografică și cea genetică); metodele și metodologiile folosite în descrierea soiurilor și studiul acestora privind însușirile agrobiologice, agrotehnice și tehnologice; comportarea soiurilor de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sub acțiunea mediului și a omului. În același timp, soiul din punct de vedere economic, reprezintă un important factor de producție în viticultură. Ampelografia studiază soiurile de viță de vie roditoare și de portaltoi sub următoarele aspecte: originea soiurilor de viță de vie (originea ecologo - geografică și cea genetică); metodele și metodologiile folosite în descrierea soiurilor și studiul acestora privind însușirile agrobiologice, agrotehnice și tehnologice; comportarea soiurilor de viță de vie în diferite ecosisteme viticole, în vederea repartizării judicioase a fiecărui soi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de vie roditoare și de portaltoi sub următoarele aspecte: originea soiurilor de viță de vie (originea ecologo - geografică și cea genetică); metodele și metodologiile folosite în descrierea soiurilor și studiul acestora privind însușirile agrobiologice, agrotehnice și tehnologice; comportarea soiurilor de viță de vie în diferite ecosisteme viticole, în vederea repartizării judicioase a fiecărui soi sau grupe de soiuri în acele condiții ecologice în care el își valorifică la maximum potențialul de producție, precum și în vederea realizării sortimentelor viticole pe areale și podgorii; studierea
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sortimentelor viticole pe areale și podgorii; studierea rezistenței biologice la factorii biotici și abiotici. 1.2. EVOLUȚIA CERCETĂRILOR AMPELOGRAFICE PE PLAN MONDIAL Ampelografia a fost introdusă ca știință în anul 1661 de către Philip Iacob Sachs. Descrierea ampelografică a soiurilor de viță de vie s-a desfășurat un timp îndelungat în cadrul altor științe, cum au fost științe naturii, botanica, științele aplicate la agricultură. De la descrieri simple, bazate pe observații întâmplătoare, la descrieri din ce în ce mai complexe și mai complete bazate pe argumente științifice, de la
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
bazate pe observații întâmplătoare, la descrieri din ce în ce mai complexe și mai complete bazate pe argumente științifice, de la preocupări individuale, izolate la cercetări colective și colaborări internaționale, ampelografia a evoluat continuu, dezvoltându-se în permanență pe seama rezultatelor cercetărilor efectuate asupra soiurilor de viță de vie, a numeroaselor probleme legate de originea și evoluția acestora, dar și ca urmare a progreselor înregistrate în domenii ca matematică, informatică, biochimie, fiziologie, biologie meleculară și genetică etc. În decursul timpului, ampelografia a cunoscut mai multe etape de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ecosisteme cât mai diferite sub aspectul însușirilor agrobiologice și tehnologice, pentru a stabili gradul de adaptabilitate a acestora în diferite areale de cultură, cât și pentru o zonare corectă a acestora; +etapa actuală, o etapă dinamică, în care soiurile de viță de vie sunt concentrate în colecții ampelografice universale în localități geografice cu condiții climatice diferite. În aceste colecții sunt conservate resursele genetice existente, de la un moment dat pe glob, sub formă de material biologic tipic soiului, sănătos, evitându-se astfel
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
un moment dat pe glob, sub formă de material biologic tipic soiului, sănătos, evitându-se astfel, disparițiile unor genotipuri vechi, ancestrale. Prin dezvoltarea colecțiilor universale sau internaționale au apărut premisele elucidării în bună parte a sinonimiei și omonimiei soiurilor de viță de vie. Urmărind în timp, evoluția cercetărilor din domeniul ampelografiei, care au consolidat statutul de știință a acestei discipline, se poate constata că încă din antichitate, diferiți autori, medici, naturaliști sau agronomi, au avut preocupări în domeniul viticulturii și culturii
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de vie. Urmărind în timp, evoluția cercetărilor din domeniul ampelografiei, care au consolidat statutul de știință a acestei discipline, se poate constata că încă din antichitate, diferiți autori, medici, naturaliști sau agronomi, au avut preocupări în domeniul viticulturii și culturii viței de vie. De pe vremea acestora au rămas scrieri puține, însă trebuie menționați autorii greci: Democrit (460 - 375 î.e.n.), citat de Ch. Tallavignes (1910) cum că acesta cunoștea toate soiurile care se cultivau, Aristotel (384 - 322 î.e.n.), care a semnalat pentru
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
au rămas scrieri puține, însă trebuie menționați autorii greci: Democrit (460 - 375 î.e.n.), citat de Ch. Tallavignes (1910) cum că acesta cunoștea toate soiurile care se cultivau, Aristotel (384 - 322 î.e.n.), care a semnalat pentru prima dată existența soiurilor de viță de vie fără semințe, Teofrast (372 - 287 î.e.n.), considerat părinte al botanicii, acesta fiind preocupat mai mult de agrotehnica viței de vie, dar deținând cunoștiințe vaste despre variabilitatea materialului semincer (de înmulțire) al viței de vie, existența unor variații mugurale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
acesta cunoștea toate soiurile care se cultivau, Aristotel (384 - 322 î.e.n.), care a semnalat pentru prima dată existența soiurilor de viță de vie fără semințe, Teofrast (372 - 287 î.e.n.), considerat părinte al botanicii, acesta fiind preocupat mai mult de agrotehnica viței de vie, dar deținând cunoștiințe vaste despre variabilitatea materialului semincer (de înmulțire) al viței de vie, existența unor variații mugurale privind culoarea, calitatea, precum și alte caractere sau însușiri. Studii mai numeroase și mai dezvoltate aparțin anticilor romani Cato, Varro, Vergiliu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
pentru prima dată existența soiurilor de viță de vie fără semințe, Teofrast (372 - 287 î.e.n.), considerat părinte al botanicii, acesta fiind preocupat mai mult de agrotehnica viței de vie, dar deținând cunoștiințe vaste despre variabilitatea materialului semincer (de înmulțire) al viței de vie, existența unor variații mugurale privind culoarea, calitatea, precum și alte caractere sau însușiri. Studii mai numeroase și mai dezvoltate aparțin anticilor romani Cato, Varro, Vergiliu, Collumella, Plinius cel bătrân, Athenaios și Palladius. În operele acestora sunt întâlnite denumiri ale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sa, acesta pe lângă descrierile ampelografice ale soiurilor face referire și la însușirile biologice, precum și la sistemele de tăiere convenabile ce trebuiesc folosite. Din operele scriitorilor antici se constată că încă din acea epocă existau un număr impresionant de soiuri de viță de vie, denumiri care astăzi nu se mai întâlnesc, ca urmare a colonizărilor sau migrației popoarelor. S-a încercat identificarea câtorva denumiri antice cu cele existente în prezent în cultură, de exemplu Precia cu Chasselas cioutat, Psithia și Thasia cu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Psithia și Thasia cu Raisin de Corinthe, Biturica cu Cabernet Sauvignon sau soiul Arricella mitida cu Fetească albă. Scrierele ampelografilor cunosc o perioadă de stagnare în evul mediu, ca urmare a unor transformări de ordin intelctual sau religios, informațiile despre vița de vie fiind puține sau neînsemnate. Primele scrieri cu caracter ampelografic, sunt cele ale lui Petrus de Crescentus din Italia (secolul XIV) care în opera intitulată " Opus ruralium commodorum" după treizeci de ani de studiu și cercetări efectuate în călătoriile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Primele scrieri cu caracter ampelografic, sunt cele ale lui Petrus de Crescentus din Italia (secolul XIV) care în opera intitulată " Opus ruralium commodorum" după treizeci de ani de studiu și cercetări efectuate în călătoriile sale, descrie patruzeci de soiuri de viță de vie cu denumiri italienești (altele decât cele întâlnite în antichitate), făcând referiri asupra vigorii de creștere a soiului și adaptării lui la condițiile de sol, asupra lăstarilor, formei și culorii boabelor, gustul miezului și rezistența la putregai, ceea ce îi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
istoria ampelografiei, ca urmare a numărului și valorii lucrărilor ce apar în țările viticole din vestul Europei. Din cei peste douăzeci de autori, merită menționați Alonso de Herrera, care în opera sa "Obra de Agricultura" (1513) descrie șaisprezece soiuri de viță de vie existente în Spania, corelând soiul cu factorul sol pe de o parte și cu vinurile ce se obțin pe de altă parte. În Franța, Olivier de Serres, prin opera "Le theatre d'agriculture et mesnage des champs" (1600
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Serres, prin opera "Le theatre d'agriculture et mesnage des champs" (1600) își aduce o contribuție personală asupra celor trei factori principali, soi, climă, sol, care condiționează producția de stuguri. De asemenea, autorul constată inconvenientele provocate de sinonimia soiurilor de viță de vie. Tot în Franța secolului XVI, sunt demni de menționat François Rabelais, care în operele sale literare, folosește nume noi de soiuri de viță de vie; Charles Etienne și Jean Liebault, care în opera "La maison roustique" descrie soiurile
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
care condiționează producția de stuguri. De asemenea, autorul constată inconvenientele provocate de sinonimia soiurilor de viță de vie. Tot în Franța secolului XVI, sunt demni de menționat François Rabelais, care în operele sale literare, folosește nume noi de soiuri de viță de vie; Charles Etienne și Jean Liebault, care în opera "La maison roustique" descrie soiurile cultivate la acea vreme în Franța. Dintre italieni, merită amintiți pentru aportul lor la dezvoltarea cunoștințelor în ampelografie L. Almanni, A. Gallo, G. Soderini și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
maison roustique" descrie soiurile cultivate la acea vreme în Franța. Dintre italieni, merită amintiți pentru aportul lor la dezvoltarea cunoștințelor în ampelografie L. Almanni, A. Gallo, G. Soderini și A. Bacci, care în operele lor fac referiri la soiurile de viță de vie cultivate în Italia, dar și la soiurile străine, spaniole sau franțuzești. Secolele XVII - XVIII (perioada renașterii) sunt dominate de către ampelografii germani, figura cea mai proeminentă fiind Philip Jacob Sachs, care la 1661, a fost primul ce a dat
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
sau franțuzești. Secolele XVII - XVIII (perioada renașterii) sunt dominate de către ampelografii germani, figura cea mai proeminentă fiind Philip Jacob Sachs, care la 1661, a fost primul ce a dat denumirea de " ampelografie" științei care se ocupă cu descrierea soiurilor de viță de vie, denumire care nu a fost folosită decât un secol și jumătate mai târziu, iar din anul 1806, acest termen a rămas consacrat. Tot în Germania, în anul 1667, apare o lucrare a lui J.P. Knohl, în care, acesta
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
a fost folosită decât un secol și jumătate mai târziu, iar din anul 1806, acest termen a rămas consacrat. Tot în Germania, în anul 1667, apare o lucrare a lui J.P. Knohl, în care, acesta descrie douăzeci de soiuri de viță de vie din Saxonia. Majoritatea autorilor din această perioadă, cu preocupări în domeniul ampelografiei, fac referiri fie la soiuri deja cunoscute, fie au adăugat alte câteva soiuri noi, fără însă a le descrie. Rezultate ampelografice deosebite se înregistrează la începutul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
în timp. Se poate concluziona că, în această perioadă, conținutul lucrărilor din domeniul ampelografiei nu s-a îmbogățit prea mult, ca urmare a lipsei metodelor științifice de investigație Înființarea colecțiilor ampelografice, ca bază de studiu și cunoaștere a soiurilor de viță de vie, reprezintă un salt calitativ în consolidarea ampelografiei ca știință. Colecțiile ampelografice reprezintă perioada modernă a cercetărilor din acest domeniu și își are începuturile în anul 1807 în Spania, când apare lucrarea "Ensaye" (încercare) a lui Simón de Roxas
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]