KorAP: Find »[drukola/base=vină & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...89 90 91 ...771 >

19,273 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187

vorbi, toate scuturile și măștile și personalitățile se năruiră. În sfârșit, era adevăratul Fidorous: un bătrân obosit și umil care ieșea de după cortina-i măreață. — Nu e nevoie să... Nu, Eric, te rog să nu-mi cauți scuze. Asta e vina mea. Sunt un bătrân prost și egoist, care a crezut că poate îndrepta totul exact ca-n una dintre poveștile alea vechi. Dar adevărul e că eu nu sunt Tekisui. Hei, stai așa un minut, zise Scout. Să nu uiți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
mă mai pot împotrivi lumii. Dar am mers prea departe. Șezând acum aici, în casa asta goală, știu că n-ar fi trebuit să-ți arunc pozele subacvatice. Ieri aveam impresia că acele treizeci și șase de poze erau de vină pentru ce ți s-a întâmplat. Le uram, le învinuiam, le loveam cu piciorul și le aruncam prin cameră. Nu mai puteam îndura să le știu acolo pe masă, în casă, chiar pe lumea aceasta. Dar acum, că nu mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-n ordine, spuse ea calm, într-un sfârșit, punând o mână pe umărul meu. Știu că nu puteai să faci nimic. — Nu ajungeam la el. Am încercat să-l prind, dar n-am fost destul de rapid și... — N-a fost vina ta. — Vinciul s-a desprins pe nepregătite, eu am... — Eric, te rog. — Ce? — Ascultă-mă atent. Încerc să-ți spun ceva important, bine? Am privit-o. Ridică o mână și-o așeză tandru pe obrazul meu. — N-ai greșit cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-o. Ridică o mână și-o așeză tandru pe obrazul meu. — N-ai greșit cu nimic, spuse ea. Uneori lucrurile merg rău și nimeni nu poate face nimic să le îndrepte. Nimic din ce s-a întâmplat n-a fost vina ta, Eric. Nu te învinuiesc, pricepi? Nu te învinuiesc. A fost un accident. Atunci totul căpătă sens. Absurditățile șoptite și acel uriaș ceva pe care nu reușisem să-l găsesc, totul concentrându-se într-o singură luminoasă, sclipitoare revelație. În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
pe care nu reușisem să-l găsesc, totul concentrându-se într-o singură luminoasă, sclipitoare revelație. În acel moment am înțeles totul. — O, Doamne. Scout zâmbi. — Mulțumesc, am spus, cu ochii scăldați în lacrimi și furnicându-mă. N-a fost vina ta, șopti ea, plângând ca și mine. — Te iubesc. Te-am iubit dintotdeauna. Știi asta, nu? Știu asta, spuse ea. Și mie-mi place să mă aflu în compania ta. Am râs fără nici o reținere. — Urăsc exprimarea asta. — Știu, rânji

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333

ar putea sé spargé ușa cu toporul sau cu vreun hîrleț. SÎnt mulți care au hîrlețe, ce nu se poate?, se poate, Iti zic eu. - Da, dar așa gésesc pisică. - Gésesc pisică și-o stîng cu stingétorul. - Da, și dau vina pe pisicé. - Dar Pavel Marcovici? - E fumétor. - Vezi? - N-ar fi mai bine un iepure? - Da, cé se ascunde sub pat. - Și nici nu miauné. - Mult mai bine. - Și nici nu-l gésesc prea ușor, cé nu se uité ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296

ca în cazul Barings, lipsa unui management eficient și practica inadecvată de audit i-au permis lui Rusnak să efectueze aceste tranzacții în decursul a cinci ani. AIB nu și-a controlat riguros activitățile din Maryland, iar mare parte din vină o purta trezorierul Allfirst, care era responsabil pentru contabilizarea profiturilor înregistrate din comerț, dar și pentru controlul acestora. (13) WorldCom - 2002 Această companie s-a dezvoltat rapid, prin preluări, ajungând de la o companie locală de servicii de rețea la unul

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
pentru a învăța lucrurile, altfel:  COSO prin monitorizare și revizuire, iar  CoCo prin monitorizare și învățare. Modelul de control CoCo are în vedere ca fiecare organizație să influențeze personalul prin învățare. Dar acest model induce o cultură organizațională lipsită de vină. Astfel o greșeală efectuată este considerată utilă pentru învățare și nu presupune aplicarea de sancțiuni. Pentru manageri aceasta este o problemă mai delicată. De aceea aici se impune să vorbim despre atitudine și despre schimbarea mentalității oamenilor. Managementul trebuie să

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
se îndrepte către nevoile de servicii ale consumatorilor; în cadrul organizației, strategiile nu se schimbă prea des, iar când se întâmplă, constituie un eveniment important; greșelile sunt personalizate, astfel încât oamenii sunt lipsiți de inițiativă, aceasta fiind tipic o „cultură bazată pe vină”. Pe de altă parte, există și o cultură care acceptă riscul, numită cultură „se poate face” (can do), care se caracterizează prin: inovarea și motivarea sunt cele mai apreciate valori; există preocupare pentru exploatarea oportunităților și cointeresarea personalului; luarea deciziilor

Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Administrative/229_a_296]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769

aș fi mai veselă decît sînt, mai exuberantă, mai dinamică. Spun cuvîntul și rîd. Monitorul îmi arată caninul imperfect, ieșit din șir "ca o amenințare". Cordule, corduțule, nu mă da de sminteală! Da, căcatcăcatcăcat. O greșeală de tipar, nu din vina mea, a fost interpretată ca "gravă greșeală politică". Mi-a răsturnat destinul. Un jurist al Iașului, cu nume de universitate particulară, mi-a spus cînd l-am consultat: "Au considerat-o greșeală politică? Atunci n-ai șansă la tribunal: politicul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
You?" Nu-i mai puteam spune "tătișor". "Măcar te-ai apucat serios de învățat? Măcar citești?" Înregistrase eșecul la examen. Se simțea vinovat? Prea bine: un sentiment e mai bogat, mai cuprinzător cînd e însoțit (complementar) de un altul: de vină, de vinovăție. Am picat cu media opt și șap..." "Pricepe, Dințișor: în cazul tău, concursul nu va fi corect. Tu nu trebuie să știi de 8-9, ci de peste 10. Decodat, perfect înțeles, trebuie să mănînci cartea. Mănînc-o". Așa și era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
ezitat înainte de-a rosti fascinație. Oi fi vrut să spui obsesie, surioară și te-ai jenat. Știi ce înseamnă MSV, Șichy? Muncă silnică pe viață. Te-ai întrebat cîți au încasat, atunci, MSV? Și cîți au trecut, fără nici o vină, prin pușcăriile comuniste? Știu din cărți: unul din nouă locuitori ai României. De la 12 la 85 de ani. Știu despre miniștrii morți la Sighet și la Canal, despre conducătorii armatei române, împușcați ca niște cîini. Adaugă și informația asta: însuși

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
un izvor de izvorel. Poți să-l treci". Ploaia de gheață nu mai contenește, Măriei îi plesnesc sînii de frig, ca ouăle din cuibar. "O să-ți fie bine, Mărie, îl aude pe zugrav, mai c-a stat vijelia, abia burează, vino, e senin". Vîntul sau dorul-dor o saltă deasupra apei și Măria ajunge. Știe ce-o așteaptă. Se lasă așezată pe zid: "Așa, stai așa, iubito, țină-te Cel de sus c-ai venit. Dă-mi mîna să mi-o așez

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
și cel mai inteligent bărbat nu se mai poate opri preț de... uite, un album". Punctul pe care-l folosește în loc de liniuță de unire îmi arde pielea cum m-ar arde o țigară, aplicată sistématiquement. Tu chiar n-ai nici o vină în povestea asta, Iordana? Poate că ai una: nenorocitele de romane ultime. Doar Fluturel ți-a spus, la o lansare de carte, că mergi pe o linie subțire-subțire, între eros și porno. Ai luat-o drept una dintre afirmațiile lui

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
mistic nu mitic; slovă nu slavă. Sînt mai sensibilizată eu de greșelile de tipar? Oi fi, dacă o glumă de lynotipist mi-a terciuit existența. Cine greșește, de greșeală va pieri. În cazul meu a fost altfel. Am intrat fără vină în lungul șir al autorilor interziși. "Trebuie să debutezi din nou", mi-a hotărît Pasăre, pășind în librărie tocmai cînd storceam cîrpa în găleata de zoaie. Avea ochii ca spirtul medicinal și duhnea terifiant. Dacă ești fată de comitet, te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
o coadă pentru pește. Act de simpatie extremă. "Veniți aici, duduie Iordana, o iau eu de la capăt. Știți (a trecut el de pe un picior pe altul) că și pe mine m-au anchetat? Am spus drept, că n-aveți nici o vină. V-a aranjat Bucălău, la comanda lu' toarșu Leandru". Gest cu verzale, dragă Ciușcă, să-mi cedezi locul la coadă. Ani în șir mi s-a părut absurd ce mi se întîmplase. Nu mă dezmeticeam din nedreptatea aceea. Îmi lipsea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
ce bun poveștile cele cuminți, o, nu te gîndi ce riscant e ne cheamă o mie de făgăduinți în insula florilor, Zante". Am avut împreună un (ano)timp fabulos. Vrăjit, feeric, prea scurt. "E singurul loc unde ceasul nu bate, Vino, vom locui fără grijă-n Castelul numit Voluptate". Trupul meu a știut că-i așa. "Tare se mai pricepea sa-și ungă la inimă victima, nu mă cruță vocea. Cît a durat împăcarea aia paradisiacă? Cît un joc cu bile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
Hai de-aici". Întorc repede foaia să nu mai văd ce-am scris. Să nu mai aud bufnetul toporului și mugetul teribil. Pînă la catastrofa termală din vara lui '79, cu nopți murdare de frică, de îndoieli, de amărăciune, de vină, dragostea noastră a mai înregistrat scăderi de temperatură. Din cauza lui Iordan urăsc excesele alimentare, deși, acuma, cînd îmbătrînesc, i le înțeleg. Tant' Liselle îl învățase cu bucătărie fină, franțuzească... Îl răsfăța cu délicatesses. Beuf à la mode cu piure de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
Crezi că n-o să te mai iubesc pentru că nu faci dragoste cu mine? Sau, cu răutate curativă: ți-a fost refuzat darul, din exces, din prea multă întrebuințare. Nenumăratele iubiri inoportune, sirenele la care n-ai fost surd sînt de vină. Violențele de gest, de cuvînt, relativ normale cum crezusem, se amplificau. Nu era dragoste, era catch. "Fac ce vreau cu tine. N-am zis ce pot. Hristos să fii, de cîte ori învii din morți?" Să știi, mai trebuia să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865

Aplică-mi sărutul mortal, Cu ochiul tău de smereală Dă-mi uitătura letală. Pleacă! Pleacă! Aspidă, Din sufletul meu ucis, Din trupul meu proscris, Năpârcește, Șopârlește, Șerpește, Întoarce-te-n Poveste. Netrăirea timpului. O zi din cele fără noimă! De vină e numai Aspida. Orele patru după-amiaza. Prin fereastra larg deschisă pătrunde o lumină lăptoasă; niciun nor pe cer, nicio adiere de vânt, soarele ferm pe boltă este așezat într-o poziție greșită în raport cu momentul zilei. Mă uit în direcția ceasului

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
mare și cărnos, să poată adulmeca carnea de om. Se sprijină într-o măciucă ceva mai înaltă ca el și poartă în jurul gâtului un lanț de bicicletă de care atârnă un medalion cu chipul Ilenei Cosânzeana. Numai Aspida e de vină! De ce trebuie ca toate lucrurile să aibă o explicație și nu le lăsăm să curgă natural, fără să ne batem capul cu ele? Trec și de casa Zmeului, sunt aproape trei săptămâni de când ea nu mai vine. Eu am încetat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
pe cea mai pură între ființe fără să-i sufle o vorbă, eu, creatură ignobilă, lipsită de grație și virtuți, de unde aș putea să știu??? Dau din umeri și-mi apropii fruntea de botul uscat de dor al Licornului. De vină e numai Aspida. N-ai dori să mai asculți o poveste? Dacă ai s-o mai întâlnești vreodată, aș vrea să i-o spui și ei din partea mea. Am ținut această poveste pentru ziua în care speram să fiu doar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
și își râd unul altuia. Doar ei, prin atingere, regăsesc memoria genunchilor ei sau a pântecelui Hipogrifului. Electrizați într-o dulce melancolie, genunchii mei vibrează ușor în ritmul muzicii: "Still my guitar gently weeps". Sfârșitul poveștii și morala ei De vină nu poate fi numai Aspida. Okurina Sicran. Numele străbunicului Okurina sta ascuns între două foi de pergament negru și-și lăsa umbra fulgurată de lumina obscură a veiozei să se întrevadă vag, ca un semn tainic și amenințător. Sicran mototolea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
în fundul pământului și să vă ascundeți. Până acolo să vă duceți să scăpați de ea, deși ea o să vrea să știe și acolo ce faceți, cu ce vă îndeletniciți în absența ei. Sinele Mare: De fapt, doar eu sunt de vină că am ajuns aici. Ea avea dreptul să știe tot în calitate de soție, n-ar fi trebuit s-o mint, să-i ascund nimic sau să fac ceva ce-ar fi trebuit ascuns de ea. Nu am procedat deloc cinstit, domnilor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
ajuns aici. Ea avea dreptul să știe tot în calitate de soție, n-ar fi trebuit s-o mint, să-i ascund nimic sau să fac ceva ce-ar fi trebuit ascuns de ea. Nu am procedat deloc cinstit, domnilor. Este numai vina mea, adică a noastră. Sinele Mic: Mare idiot mai ești! Idiot ce sunt! Măcar dacă te-ai fi abținut să-i faci acele mărturisiri. Asta a declanșat totul. După aceea a urmat delirul... Din acel moment mi-a torționat creierii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]