10,890 matches
-
omul o are despre el Însuși În fața sa și În fața lui Dumnezeu; această transformare este un act interior, din care, printr-un proces de convertire, se naște „un om nou” cu o „viață nouă”. Să insistăm asupra aspectelor psihologice ale vinovăției și păcatului. Ce reprezintă ele din punct de vedere psihologic? O Împotrivire. O abatere de la normă. Călcarea voită sau involuntară a unei interdicții. A face ceea ce nu este permis și a fi obligat să răspunzi de consecința actelor sale. Din
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ele din punct de vedere psihologic? O Împotrivire. O abatere de la normă. Călcarea voită sau involuntară a unei interdicții. A face ceea ce nu este permis și a fi obligat să răspunzi de consecința actelor sale. Din punct de vedere psihologic, vinovăția poate fi considerată ca reprezentând „dezacordul dintre conștiință și acțiune”. Orice acțiune poate avea un caracter pozitiv sau negativ. Ea poate ajuta sau poate prejudicia, fie persoana care a comis-o, fie pe celelalte persoane. Din acest motiv vinovăția nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psihologic, vinovăția poate fi considerată ca reprezentând „dezacordul dintre conștiință și acțiune”. Orice acțiune poate avea un caracter pozitiv sau negativ. Ea poate ajuta sau poate prejudicia, fie persoana care a comis-o, fie pe celelalte persoane. Din acest motiv vinovăția nu privește numai acțiunea, ci și consecințele acesteia. Din acest motiv trebuie făcută separația Între acțiune, care este exterioară, și vinovăție care este interioară. Vinovăția este un sentiment moral penibil, negativ, reprobabil, pe care eu Îl resimt În planul conștiinței
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Ea poate ajuta sau poate prejudicia, fie persoana care a comis-o, fie pe celelalte persoane. Din acest motiv vinovăția nu privește numai acțiunea, ci și consecințele acesteia. Din acest motiv trebuie făcută separația Între acțiune, care este exterioară, și vinovăție care este interioară. Vinovăția este un sentiment moral penibil, negativ, reprobabil, pe care eu Îl resimt În planul conștiinței mele. Ea este o chestiune de conștiință. Omul Își asociază actelor sale vinovăția din momentul În care intervine conștiința morală. Animalele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
poate prejudicia, fie persoana care a comis-o, fie pe celelalte persoane. Din acest motiv vinovăția nu privește numai acțiunea, ci și consecințele acesteia. Din acest motiv trebuie făcută separația Între acțiune, care este exterioară, și vinovăție care este interioară. Vinovăția este un sentiment moral penibil, negativ, reprobabil, pe care eu Îl resimt În planul conștiinței mele. Ea este o chestiune de conștiință. Omul Își asociază actelor sale vinovăția din momentul În care intervine conștiința morală. Animalele care ucid nu se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
făcută separația Între acțiune, care este exterioară, și vinovăție care este interioară. Vinovăția este un sentiment moral penibil, negativ, reprobabil, pe care eu Îl resimt În planul conștiinței mele. Ea este o chestiune de conștiință. Omul Își asociază actelor sale vinovăția din momentul În care intervine conștiința morală. Animalele care ucid nu se simt vinovate. Omul care ucide este un criminal. El este vinovat, pentru că În planul conștiinței sale morale acest act este sancționat ca negativ și reprobabil. A fi vinovat
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
vinovat Înseamnă a te opune Binelui, Adevărului și Frumosului. A fi și a face ceva contrar legilor morale. Ceea ce faci contrar legilor morale este rușinos, degradant, periculos și inuman. Aceste acțiuni apar ca negative, ca antimorale, abia după săvârșirea lor. Vinovăția este consecința actelor imorale sau amorale. Dar nu numai actul este, prin consecința lui, imoral. Imorală poate fi și este și intenția sau gândul care pregătește actul. Imoral poate fi și sfatul sau Îndemnul altuia adresat unei persoane de a
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
amorale. Dar nu numai actul este, prin consecința lui, imoral. Imorală poate fi și este și intenția sau gândul care pregătește actul. Imoral poate fi și sfatul sau Îndemnul altuia adresat unei persoane de a comite un fapt negativ, imoral. Vinovăția este, În toate cazurile (idee, intenție, Îndemn etc.Ă, o reflectare a abaterii de la legea morală, de la valorile morale, În planul conștiinței individului respectiv. Dar vinovăția nu este numai o chestiune de conștiință morală, o frământare interioară. Vinovăția morală este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sfatul sau Îndemnul altuia adresat unei persoane de a comite un fapt negativ, imoral. Vinovăția este, În toate cazurile (idee, intenție, Îndemn etc.Ă, o reflectare a abaterii de la legea morală, de la valorile morale, În planul conștiinței individului respectiv. Dar vinovăția nu este numai o chestiune de conștiință morală, o frământare interioară. Vinovăția morală este și un sentiment moral interior, penibil, al persoanei. Există Însă și o vinovăție a faptului Împlinit. Aceasta este vinovăția exterioară, actul negativ pe care persoana Îl
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
negativ, imoral. Vinovăția este, În toate cazurile (idee, intenție, Îndemn etc.Ă, o reflectare a abaterii de la legea morală, de la valorile morale, În planul conștiinței individului respectiv. Dar vinovăția nu este numai o chestiune de conștiință morală, o frământare interioară. Vinovăția morală este și un sentiment moral interior, penibil, al persoanei. Există Însă și o vinovăție a faptului Împlinit. Aceasta este vinovăția exterioară, actul negativ pe care persoana Îl face Împotriva ei sau Împotriva celorlalți. Aceasta nu mai este un sentiment
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
abaterii de la legea morală, de la valorile morale, În planul conștiinței individului respectiv. Dar vinovăția nu este numai o chestiune de conștiință morală, o frământare interioară. Vinovăția morală este și un sentiment moral interior, penibil, al persoanei. Există Însă și o vinovăție a faptului Împlinit. Aceasta este vinovăția exterioară, actul negativ pe care persoana Îl face Împotriva ei sau Împotriva celorlalți. Aceasta nu mai este un sentiment, ci un act exterior, nedrept, nedemn, periculos, antisocial. Orice vinovăție mă Încarcă sufletește. Eul meu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
morale, În planul conștiinței individului respectiv. Dar vinovăția nu este numai o chestiune de conștiință morală, o frământare interioară. Vinovăția morală este și un sentiment moral interior, penibil, al persoanei. Există Însă și o vinovăție a faptului Împlinit. Aceasta este vinovăția exterioară, actul negativ pe care persoana Îl face Împotriva ei sau Împotriva celorlalți. Aceasta nu mai este un sentiment, ci un act exterior, nedrept, nedemn, periculos, antisocial. Orice vinovăție mă Încarcă sufletește. Eul meu răspunde În fața supraeului, În planul conștiinței
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoanei. Există Însă și o vinovăție a faptului Împlinit. Aceasta este vinovăția exterioară, actul negativ pe care persoana Îl face Împotriva ei sau Împotriva celorlalți. Aceasta nu mai este un sentiment, ci un act exterior, nedrept, nedemn, periculos, antisocial. Orice vinovăție mă Încarcă sufletește. Eul meu răspunde În fața supraeului, În planul conștiinței morale, al cenzurii. Pentru actele mele negative, eu voi trebui să răspund În fața legilor și a instituțiilor sociale, juridice etc. Abaterea de la legile divine implică Însă un alt fel
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Încarcă sufletește. Eul meu răspunde În fața supraeului, În planul conștiinței morale, al cenzurii. Pentru actele mele negative, eu voi trebui să răspund În fața legilor și a instituțiilor sociale, juridice etc. Abaterea de la legile divine implică Însă un alt fel de vinovăție. Este un păcat. Păcatul reprezintă o „ruptură”. Prin păcat, ființa umană se rupe de Dumnezeu. Ea este părăsită, Îndepărtată de acesta. Păcatul o va face să cadă În disperare și angoasă (S. Kierkegaardă. În acest caz, existența persoanei Își pierde
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Kierkegaardă. În acest caz, existența persoanei Își pierde orice sens. Prin păcat, persoana se schimbă, Își pierde ființa, se impurifică, pierzându-și calitatea de a mai putea fi „În comuniune” cu Dumnezeu sau cu celelalte persoane. Păcatul alterează natura umană. Vinovăția apasă, Încarcă, condamnă și tulbură conștiința morală. Cine generează atât păcatul, cât și vinovăția? Ambele au la origine motive comune, deși, aparent sau formal, ele par a fi de origini diferite. O aceeași motivație psihologică și morală le este comună
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
schimbă, Își pierde ființa, se impurifică, pierzându-și calitatea de a mai putea fi „În comuniune” cu Dumnezeu sau cu celelalte persoane. Păcatul alterează natura umană. Vinovăția apasă, Încarcă, condamnă și tulbură conștiința morală. Cine generează atât păcatul, cât și vinovăția? Ambele au la origine motive comune, deși, aparent sau formal, ele par a fi de origini diferite. O aceeași motivație psihologică și morală le este comună: tentația. Tentația este sursa Înșelătoare a Răului: „et ne inducas nos in tentationem, sed
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
efectul lor asupra naturii persoanei, a celui care le face. Ele duc la o stare de „cădere a omului”, prin impurificarea dată de absorbția răului și Înlocuirea de către acesta a Binelui. Ființa umană virtuoasă se pervertește. Apăsată de păcat sau vinovăție, ea va trăi chinuită de complexe și remușcări. Ce trebuie făcut În aceste situații? Se poate vorbi despre o terapeutică psihomorală a păcatului și vinovăției? Da. Omul se poate restaura. Poate fi purificat. El trebuie să se „desprindă” de Rău
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
și Înlocuirea de către acesta a Binelui. Ființa umană virtuoasă se pervertește. Apăsată de păcat sau vinovăție, ea va trăi chinuită de complexe și remușcări. Ce trebuie făcut În aceste situații? Se poate vorbi despre o terapeutică psihomorală a păcatului și vinovăției? Da. Omul se poate restaura. Poate fi purificat. El trebuie să se „desprindă” de Rău și să redobândească starea de Bine. El trebuie ca din vinovat să redevină virtuos, Întrucât, așa cum spune Aristotel, „omul virtuos este măsura actelor umane”. Care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
desprindă” de Rău și să redobândească starea de Bine. El trebuie ca din vinovat să redevină virtuos, Întrucât, așa cum spune Aristotel, „omul virtuos este măsura actelor umane”. Care sunt căile restaurării morale și sufletești ale omului? În primul rând, conștientizarea vinovăției sau a păcatului. Mărturisirea sau confesiunea ca formă de „aducere În câmpul conștiinței” a acestora. Împăcarea prin stingerea conflictelor și iertarea celor vinovați. Căința ca o stare de autoreflectare asupra propriilor sale acte negative și regretul de a le fi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
propriilor sale acte negative și regretul de a le fi comis. Dorința de a se reabilita sufletește și moral. Ori această dorință de reabilitare, de restaurare a omului, este o acțiune psihomorală care o va compensa pe cea anterioară a vinovăției, readucând persoana pe căile virtuților. Persoanele implicate În relația psihomorală Orice relație morală dintre persoane este, În primul rând, o relație psihologică. Ea este o „punere față În față, o „prezentificare” prin care două sau mai multe persoane „vin În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
condamnă și pedepsește. De fiecare dată În cazul Întâlnirii, căutăm privirea celuilalt. O privire aprobatoare, consolatoare, care să ne dea siguranță, sprijin afectiv și moral. După cum, În mod egal, ne ferim de privirile care ceartă, acuză, ne descoperă defectele sau vinovăția. Legat de privire, mai exact de „faptul de a fi văzut” sau de „faptul de a fi privit”, este și fuga din fața celuilalt, „faptul de a te ascunde”, de „a te face nevăzut” după ce ai Înfăptuit o acțiune psihomorală negativă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de psihologie morală Psihanaliză Psihologia Morală Complexe Conflicte morale Au origine exterioară. Reprezintă pulsiuni refulate, nesatisfăcute. Sunt contrarii principiului plăcerii Încarcă tensional viața psihică. Încalcă libera circulație a energiei psihice. Generează nevroze. Nevoia de catharsis. Au origine interioară. Reprezintă eșecuri, vinovății. Sunt contrarii responsabilității și datoriei morale. Încarcă conștiința morală. Încalcă normele morale. Generează suferință morală, nefericire, chin, remușcare. Nevoia de reparație. Evitarea conflictelor Orice conflict implică o stare de tensiune care apare Între două persoane și care modifică relațiile interpersonale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În gândurile și sentimentele mele ca o apăsare pe care nu o pot Îndepărta cu ușurință. Puterea răului este cu mult mai mare asupra mea decât cea a binelui făcut. Răul Încarcă conștiința mea morală, care va sancționa Eul. Orice vinovăție este trăită cu mult mai mare intensitate decât oricare altă virtute. Aceasta se datorează faptului că vinovăția este sursa sfâșierilor interioare ale persoanei, a durerilor sufletești, dar și a unei apăsări morale care vine dintr-o Încercare tardivă de reparație
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
răului este cu mult mai mare asupra mea decât cea a binelui făcut. Răul Încarcă conștiința mea morală, care va sancționa Eul. Orice vinovăție este trăită cu mult mai mare intensitate decât oricare altă virtute. Aceasta se datorează faptului că vinovăția este sursa sfâșierilor interioare ale persoanei, a durerilor sufletești, dar și a unei apăsări morale care vine dintr-o Încercare tardivă de reparație a răspunderii mele pentru faptele din trecut. Atât binele, cât și răul, reprezintă esența morală a acțiunilor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
plătesc pentru faptele mele, pentru a mă putea, În felul acesta, desprinde de ele. Conștiința morală nu este numai instanța supremă care pune Eul față-n față cu el Însuși. Ea nu numai că ceartă și sancționează, dar, arătându-mi vinovăția, mă obligă să reflectez asupra ei și să fac un efort de a o repara. Întoarcerea Eului către propriile sale greșeli nu este neapărat o sancțiune, ci este, În primul rând, un efort de Înțelegere a vinovăției, a originii, intențiilor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]