9,695 matches
-
se apropia - la șase ani de la crima făptuită la Mănăstirea Snagov - de sfârșit. Divanul cel mare (a cărui componență o descrie un hrisov dat de Antonie Vodă din Popești: „înaintea Domniei mele și a fiului Domniei mele, Io[an] Neagul Voievod [...] cinstitul preasfințitul părinte Teodosie mitropolitul, și amândoi episcopii, și toți egumenii, și toți boiarii țărăi, din mare și pănă la cel mic...”) consultase pravila și găsise că Stroe Leurdeanul trebuie, pentru culpa morală și pentru celelalte învinuiri cu caracter material
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o „burgheză”300 (a fost, se pare „a doua nuntă”, căci întâi fusese însurat - respectând „politica matrimonială” - cu o altă Marie, din Golești, sora lui Eustratie, amândoi fiind copii faimosului Stroe Leurdeanu 301), fiica marelui clucer Gheorghe Ghețea. Socrul viitorului Voievod n-a fost ilustru prin spița lui veche. Un cronicar îl ironiza chiar pentru originea sa obscură - fusese „neguțătoriu de abale” într-un târg sud-dunărean -, descoperindu-i astfel și alogenia. Ghețea a venit în țara Românească sub Mihnea al III-lea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
sora Frangului”) și, în fine, cu Maria. A urcat, între timp, pe scara rangurilor - ajungând mare spătar în 1674 și deținând aceeași dregătorie între 1679 și 1681 și din nou, din 1690 până în 1706 -, cu întreruperi provocate de inimiciția unor Voievozi (chiar și a lui Gheorghe Duca, pe care l-a susținut și căruia i-a adus și steag de domnie de la Stanbul); a făcut un pelerinaj la Locurile Sfinte, în 1682, însoțindu-și mama, și s-a aflat între sfetnicii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de creditori pentru datoriile contactate cândva de soțul ei și unde va și muri, prin 1544, răpusă de ciumă. îi incumba Despinei, ca „șef al familiei”, să-și căpătuiască fetele. Să le rostuiască. Și nu oricum, căci erau fiice de Voievod. Măritișul Ruxandrei, cea „pețită cu sabia”, a declanșat - vedem mai sus - chiar o competiție domnească, întrucât Voievodul Ioan Zápolya nu a respectat dreptul de preemțiune acordat cândva - zice-se - de Neagoe Basarab feciorului lui Bogdan al III-lea. Și Ruxandra
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de ciumă. îi incumba Despinei, ca „șef al familiei”, să-și căpătuiască fetele. Să le rostuiască. Și nu oricum, căci erau fiice de Voievod. Măritișul Ruxandrei, cea „pețită cu sabia”, a declanșat - vedem mai sus - chiar o competiție domnească, întrucât Voievodul Ioan Zápolya nu a respectat dreptul de preemțiune acordat cândva - zice-se - de Neagoe Basarab feciorului lui Bogdan al III-lea. Și Ruxandra cea frumoasă (frumusețea ei a răzbătut chiar și prin puținul - uneori - meșteșug al zugravilor noștri de biserici
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Ruxandra, Radu de la Afumați era văduv de o bucată de vreme. Fusese însurat cu Voica, fiică a vornicului Vlaicu [Vladicul?]341, care îi făcuse trei copii - un băiat, Vlad, și două fete, Anca și Neacșa. Căsătoria aceasta - realizată cu învoiala Voievodului Transilvaniei, aliat atunci cu Radu de la Afumați și protector al rudelor lui Neagoe Basarab - reprezenta și o decizie politică, fiindcă astfel Radu de la Afumați, coborâtor din Drăculești, încerca (la a doua suire pe tron) să-și facă aliați din membrii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
al Craioveștilor. Registrul de socoteli al Sibiului nota, la 15 ianuarie 1526, că „s-a dat un vas cu vin, 20 de boi grași și opt măsuri de lemne la nunta fetei celei mai mici a lui Basarab, logodnica domnului voievod al Transalpinei”, iar la 17 ianuarie (ceea ce înseamnă că nunta - a cărei iminență o anunța și Curtea regală maghiară - nu putuse avea loc pe 11 ianuarie 1526, cum credea cineva) că s-a dat „un vas de vin trimișilor voievodului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
voievod al Transalpinei”, iar la 17 ianuarie (ceea ce înseamnă că nunta - a cărei iminență o anunța și Curtea regală maghiară - nu putuse avea loc pe 11 ianuarie 1526, cum credea cineva) că s-a dat „un vas de vin trimișilor voievodului transalpin cari veniseră aici pentru a lua pe fata lui Basarab”342. Și astfel Ștefan cel Tânăr al Moldovei nu a mai avut posibilitatea să aleagă. El a luat-o în căsătorie - prin iunie 1526 - pe Stana, sora Ruxandrei. Moldoveanul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pentru pomenirea căruia ea a ridicat o biserică în satul Buda, scriindu-i pe piatra funerară: (trad) „A răposat robul lui Dumnezeu, jupan Vlaicul clucer, cu patru copii ai săi, în zilele binecinstitorului și de Hristos iubirorului Io[an] Mihnea voievod și ale doamnei lui Neaga, fiica lui Vlaicu; pentru acea, jalnică cu osârdie a făcut această biserică”; iar jupânița Anca, mama ei a împodobit mormîntul: „iar jupanița Anca, le-a înfrumusețat această piatră ca să le fie veșnică pomenire. în anul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din biserica Sfântul Matei din Murano. Istoricii sunt de părere că mătușa sa, Marioara Vallarga, a pus apoi inscripția (tradiția spune că era un gest de mulțumire pentru reașezarea în scaunul țării Românești): „Ioan Mihnea, din familia regală a Corvinilor [...], voievod al Munteniei, țară de dincolo de Dunăre, în Dacia, colonie romană 346. Radu, fiul Vișei (istoricii sunt în dispută dacă această Vișa, sora comisului Bratu, care i-a făcut lui Mihnea mai mulți copii, a fost ori nu a doua soție
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
apuseană), a ridicat biserici în țară și la Sfântul Munte și și-a uimit contemporanii prin fastul introdus la Curțile sale din țara Românească și din Moldova. își luase numele de „Corvin” („Radu Mihnea Corvin, din mila lui Dumnezeu domn și voievod al țării Moldovei și Valahiei” - era formula cu care se autointitula în scrisorile către vecini) și pretindea că se trage, ca toți Mihneștii, din Radu „întemeietorul”. Povestind domnia sa din Moldova a acestui ins cu gusturi imperiale, Miron Costin îi zice
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
bizantin. A găsit și o formulă ingenioasă de a „uni” cele două țări Române. Domnind în Moldova, el guverna de la distanță și țara Românească, unde îl instalase în scaun pe fiul său, Alexandru Coconul. Gând politic abil, aplicat cu pricepere de Voievodul școlit la Athos (de va fi fost pe acolo) și la Padova. Ca să ni-l confirme, parcă, Radu, fiul lui Mihnea Turcitul, a pus să fie încrustate pe o ripidă de la Mănăstirea Radu Vodă din București, sub „tabloul” familiei (Radu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
încrustate pe o ripidă de la Mănăstirea Radu Vodă din București, sub „tabloul” familiei (Radu Vodă Mihnea, Arghira Doamna și Alexandru Coconul), stemele țării Românești și Moldovei într-o elocventă alăturare. * Prin suprimarea marelui vistiernic Hrizea Karydi din Popești, Șerban Cantacuzino (Voievodul al cărui chip - ne spune Stoica Ludescu -- „era groaznec, cât să spărea dă el și păgânii și alte țări”) a trecut - am văzut deja - o probă de inventivitate. Invocând o operație de pretinsă legalitate („au închis și pă Hrizea vistier
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o moarte „curată”: „și multe otrăvi i-au dat să-l omoară”. Insuficient mijloc, producător doar al unui rezultat neașteptat - un soi de „jurnal al otrăvirilor” ținut de fiul grecului Gheorghe Karydi, cel omorât de seimenii răsculați în 1655. * Exasperat, Voievodul dă dispoziția capitală: „Care, văzând că cu acestea nimic nu-și poate face voia lui, cu altă moarte groaznică l-au omorât, de s-au plinit voia tiraniei lui”. Aflăm de la un misionar minorit, martor - se pare - al crudei întâmplări
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să purifice atmosfera Moldovei (Paul de Alep este martor: „[...] obosise tăindu-le nasul - ca bizantinii cândva -, făcând cunoscut în mod public [crimele lor] și înecându-le cu miile, [totuși] a rămas neputincios”364) și aș mai putea înșira numele câtorva Voievozi 364 care s-au numărat printre inamicii slujitoarelor lui Venus, încercând să desființeze „păcatul curviei [...], care păcat se întețește și se înmulțește”366. Numărul nevoiașelor (niște „marginale” viețuind la periferia comunităților), care înfruntau riscuri mari (mutilarea, bătaia, privarea de libertate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
desfrânate - între ele și unele văduve (judecate de vornicii de poartă, „globite” și „date prin târg”) - plăteau amenzi („șugubina de muieri”, pe care o încasau, în Moldova, marii vornici, reprezenta - datorită mulțimii infracțiunilor sexuale - un izvor nesecat de venituri), iar voievozii aveau grijă să fixeze cuantumul acestor sume („de fată mare 20 de lei, de muieri 12 lei, de la cei ce le vor fi făcut, iar de la fămei numai ciubotele, câte 2 ughi pă obiceaiu...” - îi arăta, la 15 mai 1741
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acestor sume („de fată mare 20 de lei, de muieri 12 lei, de la cei ce le vor fi făcut, iar de la fămei numai ciubotele, câte 2 ughi pă obiceaiu...” - îi arăta, la 15 mai 1741, Grigore al II-lea Ghica, Voievodul Moldovei, marelui vornic Constantin Ruset, precizându-i că strângerea lor intră în atribuțiile vornicilor din Bârlad și din ținuturile Tutova, Tecuci, Putna, Covurlui, Fălciu) și modul lor de colectare (judecarea fiind de competența oamenilor Bisericii). între agenții deraierilor (definiți pe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
așezat cu testament...” 389. încrederea înșelată. Dar nu numai atât... Nemulțumită de sentința dată de „dumnealor ispravnicii județului”, Zamfira, o văduvă din Ploiești, s-a adresat lui Vodă Ipsilanti în căutarea dreptății. Aflăm din anaforaua mitropolitului Grigore al Ungrovlahiei, căruia Voievodul îi remisese „cazul”, fiind vorba despre o abatere de la morală, conținutul reclamației: „După jalba ce au dat la măriia ta, Zamfira, văduvă de la Ploiești, pentru Dumitru bogasieru tot de acolo, că, fiind ea văduvă de trei ani, s-ar fi
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
numitu pârât s-au apărat de jurământ, ni să pare a fi făcută după orânduială la judecata medelnicerului Costandin...”, neuitând să adauge că decizia finală „rămâne la cea desăvârșită hotărâre a mării tale”. într-o lume a bărbaților, Alexandru Ipsilanti („voievod i gospodar Zemle Vlahiscoiu”) o nedreptățește - dispare aproape orice urmă de despăgubire materială - pe victimă (aceeași „văduvă sărmană” care acceptase, însă, suspect, oferta „pârâtului” și primise banii; să bănuim că o făcuse de frică să nu rămână și fără ei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu moartea ori cu trimiterea la ocnă, destul de puțin băgată în seamă de textele românești vechi cu un ochi întors asupra omului, dar neignorată de cei care traduceau și scriau legi. Silnicia „domestică” (obicei vechi al stăpânilor, cu performeri între Voievozi - Mihnea cel Rău, Ștefan Rareș, Iancu Sasul, Aron Tiranul - și printre apropiații lor - nepoții lui Vasile Lupu, fiii lui Antonie Ruset, urmăriți de cronicari cu un ochi veghetor) pălea, firește, în fața violenței sexuale practicate în vremea „răzmerițelor”, adică în timpul campaniilor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
că lucrurile stăteau chiar așa (Haiducii „nu întâlneau sărac nenorocit fără a-i da bani să-și cumpere boi, nu vedeau văduvă săracă fără a-i face bine” - Vasile Alecsandri), văduvele, iertate din când în când de biruri de către un Voievod mai milostiv, au lăsat urme trainice în principalele „coduri” ale comunităților în care au viețuit. Toponime și hidronime Este firesc ca într-un ținut cum este Argeșul, atâta vreme congruent cu monarhia munteană, să existe foarte multe nume de locuri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
legendele care explică această toponomastică sugerează o anumită pluritudine). Râul Doamnei (care participă la numirea întregului său traseu - Valea Doamnei) sau Doamna (cu puncte de excelență: Pe Doamna, Pietrele Doamnei, Colțũ Doamnei) curgea prin locuri ce aparținuseră unei soții de Voievod: Poiana Doamnei, Pădurea Doamnei, Muntele Doamnei, Fântâna Doamnei, Satul Doamnei, Dealul Doamnei 410. Aceeași fostă/foste stăpână/stăpâne au dat și alte nume de ape - Balta Doamnei, Lacul Doamnei - care le păstrează amintirea. Localitățile ce se cheamă Băneasa (una în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de la Mănăstirea Dintr-un Lemn, învinuite că ar fi provocat, prin farmece, „îndrăcirea” Doamnei Păuna Cantacuzino. Mihai Viteazul - furnizez aceste exemplu, oferit de Șarolta Solcan (Femeile..., p. 263), pentru a ilustra omnipotența superstițiilor - a poruncit să fie ucisă („pus-a Voievodul de au omorât-o”) mama lui Ioan Raț (după ce acesta fusese omorât), „ca să nu facă vreo vrajă asupra sa” 431, căci se spunea că este vrăjitoare. * Prin orice mijloace, văduvia trebuia evitată: „Să nu faci cununie în casă” - se zicea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Când Brâncoveanu, călare, cobora dinspre Mitropolie și a ajuns, înconjurat de boieri, lângă crucea ce însemna locul (un „loc al morții”), unde postelnicul Papa din Brâncoveni, tatăl său, fusese ucis de dorobanții răsculați (în 1713, Constantin, fiul cel mare al Voievodului, înlocuiesce crucea de lemn, pusă cândva de marele vornic Preda Brâncoveanu, tatăl victimei, cu una de piatră), „i-a zburat pe braț o găină”, povestește Anton Maria del Chiaro în a sa Istoria ..., publicată la Veneția în 1718, „ceea ce a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
patrimoniu și precizând pozițiile feluriților membri ai grupului familial - ne lasă a observa un spor de sensibilitate față de clipa morții 521. Aceste acte (ce transmiteau ca moștenire valori importante - Stana, văduva stolnicului Deatco, își lăsa ocina surorii sale Maria și Voievodul Radu cel Mare îi întărise la 6 octombrie 1499, dreptul de stăpânire asupra acelei proprietăți 522; o văduvă din Oltenia îl făcea stăpân, după 1582, pe fiul ei, Stepan, asupra unei ocine, primite ca zestre de la părinți, și asupra altei
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]